BusinessMagazin

Tag: derapaj

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Daniela Becheru, cofondator şi acţionar { F64 }

    •   Daniela Becheru a fondat împreună cu Marian Alecsiu F64, cel mai mare magazin foto din sud-estul Europei; fiecare din cei doi asociaţi  ai F64 deţine jumătate din pachetul de acţiuni al firmei.
    •   Este de părere că entuziasmul e ingredientul principal pentru a reuşi în antreprenoriat; totodată, îi sfătuieşte pe tinerii aflaţi la începutul carierei să nu se aştepte ca businessul să crească peste noapte; deoarece este nevoie de putere de muncă şi disponibiliate pentru business chiar şi 12-14 ore pe zi.
    •   Un alt aspect pe care îl consideră important pentru a reuşi în business este să te înconjuri de oameni de valoare, care se simt bine lângă tine, pentru că totul este greu la început, iar lucrurile ar putea să nu avanseze atât de rapid: „Nu dispui de nimic din ce poate oferi o companie mare, aşa că singurele beneficii nepreţuite sunt climatul şi entuziasmul”.

    Cifră de afaceri (2017): 122,3 mil. lei
    Număr de angajaţi: 140

  • O celebră revistă franceză, derapaj incredibil la adresa lui Halep: “O româncă a câştigat la Roland Garros. Fier vechi, fier vechi!” Cum a fost ilustrat triumful istoric al Simonei

    Recunoscută pentru un tip de umor controversat, care a atras un atac terorist în 2015, Charlie Hebdo şi-a îndreptat atenţia spre Simona Halep şi a ales să pună triumful constănţencei într-o lumină mai mult decât ironică şi jignitoare la adresa liderului mondial. În ediţia din această săptămână, Halep a fost personajul principal al unei caricaturi intitulate “O româncă a câştigat la Roland Garros”.

    Şi, alături de poză, a apărut şi mesajul “Fier vechi, fier vechi!”, unul de prost gust, care face referire la românii de etnie romă care au creat, în ultimii ani, mai multe probleme pe teritoriul Franţei.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • Consiliul Fiscal: Construcţia bugetară, un „derapaj de proporţii” de la exigenţele stabilităţii

    De asemenea, Consiliul Fiscal identifică „riscuri neobişnuit de ridicate” legate în principal de comportamentul viitor al sectorului privat ca răspuns la modificările recent legiferate ale Codului fiscal cu privire la taxarea muncii (în special transferul contribuţiilor sociale din sarcina angajatorului în cea a angajatului).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce greşeli fac românii în trafic iarna

    7 din 10 şoferi români au pierdut controlul maşinii cel puţin o dată, derapând pe gheaţă sau zăpadă, potrivit unui sondaj menit să reflecte gradul de informare a şoferilor cu privire la condusul pe timp de iarnă. Sondajul face parte din campania naţională de prevenţie şi siguranţă rutieră ”Iarna, la volan”, realizată de compania de asigurăi Generali România cu sprijinul Asociaţiei pentru promovarea Asigurărilor. La acest sondaj au participat 5.269 de respondenţi, din care 4.959 şoferi. Un motiv pentru rezultatul menţionat ar putea fi şi faptul că circa 3 din 10 români au plecat la drum în afara localităţii iarna, chiar dacă autorităţile emiseseră avertizări de vreme rea.
     
    Astfel, întrebaţi dacă au pierdut vreodată controlul autovehiculului pe gheaţă sau pe zăpadă, 67% dintre participanţii la sondaj au răspuns cu ”da”, reuşind însă să redreseze maşina fără niciun incident, în timp ce 4% au derapat şi în urma acestui lucru au fost implicaţi într-un accident uşor (doar cu pagube ale maşinii, fără victime).
     
    De asemenea, 3 din 10 participanţi la sondaj au plecat la drum în afara localităţii iarna, chiar dacă autorităţile emiseseră avertizări de vreme rea şi recomandaseră şoferilor să nu circule. Mai mult decât atât, 8% dintre şoferi au declarat că au rămas, la un moment dat, blocaţi cu maşina în viscol, în afara localităţii, pentru câteva ore, iar 1% pentru mai mult de o zi.Cu toate acestea, în ceea ce priveşte măsurile de pregătire a maşinii pentru iarnă, şoferii români cunosc unele recomandări importante. Astfel, 79% dintre participanţii la sondaj au declarat că îşi duc maşina în service pentru o verificare tehnică a acesteia, înainte de a începe vremea friguroasă, 94% folosesc anvelope de iarnă (sau all season) în sezonul rece, iar 64% ţin în maşină o lopată şi/sau nisip/sare pentru cazurile în care rămân înzăpeziţi. De asemenea, întrebaţi dacă iarna adoptă un alt stil de condus decât de obicei, 92% au afirmat că îşi iau mai multe măsuri de precauţie. 
     
    Nu în ultimul rând, 76% curăţă complet de zăpadă toate geamurile, oglinzile, farurile şi stopurile, precum şi toată zăpada de pe maşină înainte de a pleca la drum. Cu toate acestea, 22% nu îşi fac timp să îndepărteze complet toată zăpada de pe autovehicul şi curăţă complet doar geamurile, luminile şi oglinzile.
     
    Întrebaţi care cred că este cea mai importantă măsură de condus pe care trebuie să o adopte iarna, 66% au precizat că trebuie să adapteze viteza la condiţiile de drum în permanenţă, iar 23% – să utilizeze frâna de motor mai mult decât de obicei.
     
     
    1 din 10 participanţi la sondaj (10%) a declarat că i s-a întâmplat să aţipească la volan. De asemenea, 14% dintre respondenţi nu poartă centura de siguranţă atunci când conduc în oraş, iar 5% aleg să nu poarte centura pe drumurile din afara localităţilor. Sondajul desfăşurat în cadrul campaniei „Iarna, la volan!” a inclus şi câteva întrebări care au vizat comportamentul pietonilor. Conform rezultatelor, 27% dintre respondenţi au alunecat la un moment dat pe gheaţă/ zăpadă şi au căzut pe carosabil, pentru 9% dintre aceştia un astfel de incident fiind ceva frecvent.
     
    De asemenea, 65% dintre pietoni traversează neregulamentar: 58% fac acest lucru ocazional, iar 7%, zilnic. Nu în ultimul rând, aproape jumătate dintre pietoni sunt atenţi la ecranul telefonului mobil în timp ce merg pe stradă, fie scriind mesaje, fie jucându-se sau desfăşurând alte activităţi: 40% fac acest lucru ocazional, însă 6% fac acest lucru foarte des.
     
    54% dintre participanţii la sondaj au avut vârsta cuprinsă între 18-25 de ani, 22% – între 26-34 de ani, 21% – între 35-55 de ani, iar 3% au avut peste 55 de ani. 77% dintre participanţi au fost bărbaţi. Dintre şoferii care au participat la sondaj, 47% au carnet de peste 5 ani, 23% conduc de 1-3 ani, 16% deţin carnetul de mai puţin de un an, iar 13% conduc deja de 3-5 ani. De asemenea, 76% dintre respondenţi au declarat că şofează zilnic, 17% conduc de câteva ori pe săptămână, 5% de câteva ori pe lună, iar 2% mai rar de o dată pe lună.
     
     
     

  • Ce greşeli fac românii în trafic iarna

    7 din 10 şoferi români au pierdut controlul maşinii cel puţin o dată, derapând pe gheaţă sau zăpadă, potrivit unui sondaj menit să reflecte gradul de informare a şoferilor cu privire la condusul pe timp de iarnă. Sondajul face parte din campania naţională de prevenţie şi siguranţă rutieră ”Iarna, la volan”, realizată de compania de asigurăi Generali România cu sprijinul Asociaţiei pentru promovarea Asigurărilor. La acest sondaj au participat 5.269 de respondenţi, din care 4.959 şoferi. Un motiv pentru rezultatul menţionat ar putea fi şi faptul că circa 3 din 10 români au plecat la drum în afara localităţii iarna, chiar dacă autorităţile emiseseră avertizări de vreme rea.
     
    Astfel, întrebaţi dacă au pierdut vreodată controlul autovehiculului pe gheaţă sau pe zăpadă, 67% dintre participanţii la sondaj au răspuns cu ”da”, reuşind însă să redreseze maşina fără niciun incident, în timp ce 4% au derapat şi în urma acestui lucru au fost implicaţi într-un accident uşor (doar cu pagube ale maşinii, fără victime).
     
    De asemenea, 3 din 10 participanţi la sondaj au plecat la drum în afara localităţii iarna, chiar dacă autorităţile emiseseră avertizări de vreme rea şi recomandaseră şoferilor să nu circule. Mai mult decât atât, 8% dintre şoferi au declarat că au rămas, la un moment dat, blocaţi cu maşina în viscol, în afara localităţii, pentru câteva ore, iar 1% pentru mai mult de o zi.Cu toate acestea, în ceea ce priveşte măsurile de pregătire a maşinii pentru iarnă, şoferii români cunosc unele recomandări importante. Astfel, 79% dintre participanţii la sondaj au declarat că îşi duc maşina în service pentru o verificare tehnică a acesteia, înainte de a începe vremea friguroasă, 94% folosesc anvelope de iarnă (sau all season) în sezonul rece, iar 64% ţin în maşină o lopată şi/sau nisip/sare pentru cazurile în care rămân înzăpeziţi. De asemenea, întrebaţi dacă iarna adoptă un alt stil de condus decât de obicei, 92% au afirmat că îşi iau mai multe măsuri de precauţie. 
     
    Nu în ultimul rând, 76% curăţă complet de zăpadă toate geamurile, oglinzile, farurile şi stopurile, precum şi toată zăpada de pe maşină înainte de a pleca la drum. Cu toate acestea, 22% nu îşi fac timp să îndepărteze complet toată zăpada de pe autovehicul şi curăţă complet doar geamurile, luminile şi oglinzile.
     
    Întrebaţi care cred că este cea mai importantă măsură de condus pe care trebuie să o adopte iarna, 66% au precizat că trebuie să adapteze viteza la condiţiile de drum în permanenţă, iar 23% – să utilizeze frâna de motor mai mult decât de obicei.
     
     
    1 din 10 participanţi la sondaj (10%) a declarat că i s-a întâmplat să aţipească la volan. De asemenea, 14% dintre respondenţi nu poartă centura de siguranţă atunci când conduc în oraş, iar 5% aleg să nu poarte centura pe drumurile din afara localităţilor. Sondajul desfăşurat în cadrul campaniei „Iarna, la volan!” a inclus şi câteva întrebări care au vizat comportamentul pietonilor. Conform rezultatelor, 27% dintre respondenţi au alunecat la un moment dat pe gheaţă/ zăpadă şi au căzut pe carosabil, pentru 9% dintre aceştia un astfel de incident fiind ceva frecvent.
     
    De asemenea, 65% dintre pietoni traversează neregulamentar: 58% fac acest lucru ocazional, iar 7%, zilnic. Nu în ultimul rând, aproape jumătate dintre pietoni sunt atenţi la ecranul telefonului mobil în timp ce merg pe stradă, fie scriind mesaje, fie jucându-se sau desfăşurând alte activităţi: 40% fac acest lucru ocazional, însă 6% fac acest lucru foarte des.
     
    54% dintre participanţii la sondaj au avut vârsta cuprinsă între 18-25 de ani, 22% – între 26-34 de ani, 21% – între 35-55 de ani, iar 3% au avut peste 55 de ani. 77% dintre participanţi au fost bărbaţi. Dintre şoferii care au participat la sondaj, 47% au carnet de peste 5 ani, 23% conduc de 1-3 ani, 16% deţin carnetul de mai puţin de un an, iar 13% conduc deja de 3-5 ani. De asemenea, 76% dintre respondenţi au declarat că şofează zilnic, 17% conduc de câteva ori pe săptămână, 5% de câteva ori pe lună, iar 2% mai rar de o dată pe lună.
     
     
     

  • Anul provocărilor macrofinanciare

    Singura certitudine este că tabloul macroeconomic stabil, care poate să stârnească invidia unor ţări importante din Europa, nu este lipsit de provocări. Motoarele economiei vor accelera în 2016 spre 4% sau chiar 5%, după cum indică estimările analiştilor, dar şi factori de risc – interni sau externi – pot apărea. The Economist vede România cu cel mai înalt ritm de creştere al economiei dintre ţările europene în anul 2016: de 3,9%. La nivel local, pesimiştii văd creşterea PIB sub 4% în 2016, în timp ce optimiştii anticipează o creştere a economiei chiar de 5%. Păstrarea macrostabilităţii câştigate în ultimii ani şi valorificarea ei au un loc rezervat pe lista provocărilor, creşterea spectaculoasă a deficitului bugetar în acest an spre 3% fiind un motiv de preocupare.

    Cel mai probabil consumul intern va rămâne cel mai important motor de creştere a PIB. Ascensiunea economiei urmează să fie susţinută în special de avântul consumului populaţiei, susţinut de creşterea veniturilor disponibile în urma majorării salariilor şi a reducerii fiscalităţii. Totodată, şi consumul public ar putea să crească, având în vedere că 2016 este an electoral, cu alegeri locale şi parlamentare. Serviciile vor susţine ascensiunea economiei, în principal sectoarele IT&C şi imobiliar.

    Exporturile ar putea să crească şi în acest an – continuând seria evoluţiilor bune din ultimii ani – şi să atingă un nou maxim istoric, unele estimări indicând un nivel de circa 60 miliarde de euro. Ritmul de creştere a exporturilor va fi însă probabil de o singură cifră şi va rămâne sub viteza importurilor, astfel că deficitul comercial s-ar putea adânci.

    Pe lângă efectele benefice, ascensiunea consumului dincolo de anumite limite poate să aducă şi presiuni inflaţioniste şi o creştere a deficitului extern. Pe măsură ce consumul va dudui, importurile vor creşte.

    Evoluţia economiei va fi influenţată atât de situaţia din zona euro, cât şi de politicile şi reformele aplicate pe plan intern. Partea fiscală a ajuns din nou în vizorul analiştilor şi a pieţelor, în condiţiile în care consolidarea fiscală din anii trecuţi se va transforma în acest an în relaxare fiscală, deficitul bugetar  urcând spre 3% din PIB. De multe ori în România, în anii electorali, cursul de schimb leu-euro devenea instrument electoral şi teren de luptă în războiul politic. Iar înrăutăţirea evoluţiei de pe scena politică creştea presiunile de depreciere a leului şi, concomitent, creştea şi tensiunea românilor cu credite în euro. Faptul că în acest an România va avea două seturi de alegeri nu ar trebui, de această dată, să pună presiune nici asupra cursului de schimb, având în vedere că există un guvern tehnocrat. Astfel, moneda naţională ar urma să rămână mai degrabă sub impactul evoluţiilor externe decât interne.

    Cursul de schimb leu/euro ar trebui să rămână stabil în acest an, cu o tendinţă dominantă de apreciere faţă de euro, având în vedere că banca centrală ar putea să urmărească o politică mai predictibilă şi o volatilitate mai redusă a ratelor de do-bân-dă. Analiştii se aşteaptă ca leul să câştige teren anul acesta în faţa euro şi previzionează un curs de 4,3-4,4 lei/euro. În privinţa do-larului american, părerile analiştilor sunt împărţite, optimiştii prog-no-zând întoarcerea cursului chiar sub pragul de 4 lei/dolar, în timp ce pesimiştii văd cotaţia avansând apre 4,4 lei/dolar. 2015 a fost un an tensionat pentru cei care au fost atraşi în trecut de mirajul francului elveţian, dar şi pentru cei cu credite în dolari. Pe parcursul anului trecut, moneda naţională s-a depreciat cu două cifre în faţa dolarului american, respectiv un minus de 13%, şi în faţa francului elveţian, minus 13%, în timp ce deprecierea faţă de euro a fost de doar 0,9%.

    După ce inflaţia a încheiat anul 2015, în premieră, în teritoriul negativ, la -0,9%, va continua să scadă şi în prima jumătate a acestui an pe fondul ajustării TVA de la 24% la 20%. Iar ulterior, este posibil ca inflaţia să reintre pe un trend pozitiv începând din vară şi poate încheia anul între 1% şi 2%, conform estimărilor unor analişti. În acest context, Banca Naţională ar putea să menţină în acest an dobânda-cheie la minimul istoric de 1,75%, dar există şi posibilitatea majorării ratei în situaţia în care vor apărea semne de supraîncălzire a economiei. În 2015, dobânda-cheie a fost redusă de patru ori, după ce a fost ajustată de cinci ori în 2014. Planurile ambiţioase de relaxare fiscală adoptate de guvern şi parlament pentru anul electoral 2016 au pus politica monetară „pe hold“.

    Procesul de relansare a creditării va continua în acest an, evoluţia fiind susţinută atât de accelerarea economiei, respectiv a  investiţiilor şi consumului, cât şi de dinamizarea ofertei bancare, ca urmare a scăderii costurilor de finanţare. Creşterea puternică a creditării în lei a reuşit anul trecut să contrabalanseze declinul împrumuturilor în valută, susţinând revenirea creditării totale în teritoriul pozitiv după trei ani de scădere. Împrumuturile în monedă naţională şi-au accelerat dinamica pozitivă, în condiţiile în care ratele dobânzilor la creditele noi acordate companiilor şi populaţiei au scăzut la minime record, odată cu programul de relaxare monetară derulat de BNR prin diminuarea ratei dobânzii de politică monetară. Ponderea creditelor în lei a devenit majoritară în anul 2015, ajungând la finele lunii noiembrie la 50,9% din totalul creditării faţă de un minim de 36,5% în luna mai din anul 2012.
     

  • Leul a recuperat toată pierderea în faţa euro cu preţul unui derapaj spectaculos al dobânzilor

    ROBOR pe o zi, care este în general caracterizată de o volatilitate mai mare, a explodat la 4,3% după ce intrase chiar şi sub pragul de 1%.

    Aşa s-au topit dobânzile interbancare „ireal” de scăzute pe care BNR le imprimase pe piaţă prin menţinerea unor excedente de lichiditate de miliarde de lei. Unde a dispărut lichiditatea? Mai mult ca sigur că nu s-a spart conducta creditelor în lei, nici Mi­nis­terul Finanţelor nu a avut vreun acces de foame de lei şi probabil că nici capitalul străin care a fugit de pe ruble, forinţi sau lire tur­ceşti nu s-a adăpostit pe piaţa de la Bucureşti.

    Rămâne varianta clasicelor intervenţii valutare indirecte ale BNR pentru susţinerea leului de vreme ce saltul dobânzilor a mers în oglindă cu scăderea cursului leu/euro chiar sub pragul de 4,50 lei/euro, după ce lunea trecută banca centrală afişase o paritatea de 4,54 lei/euro. Astfel, leul şi-a revenit miraculos, în timp ce forintul, zlotul, lira turcească şi chiar şi coroana cehă au continuat să resimtă suflul provocat de retragerile de capital străin de pe pieţele emergente.

    Creşterea brutală a dobânzilor la lei îi făcuse pe unii jucători să se aştepte la o operaţiune repo prin care BNR să ofere acces la lichiditate băncilor, însă banca centrală a anunţat explicit că nu are de gând să atenueze astfel efectul presupuselor vânzări de valută/cumpărări de lei.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Angela Merkel şi Peer Steinbrück au terminat la egalitate singura lor dezbatere televizată

     “A fost un meci nul”, a apreciat săptămânalul german Der Spiegel, în ediţia electronică. Iar, potrivit institutului de sondaje Forsa, 44% dintre germani au apreciat că Merkel a câştigat duelul, în timp ce 43% dintre ei l-au considerat învingător pe social-democratul Peer Steinbrück.

    Conform unui alt sondaj, efectuat de Intrafest Dimap pentru postul de televiziune ARD, 49% dintre germani îi atribuie victoria lui Steinbrück, faţă de 44% lui Merkel.

    “Cancelarul şi rivalul său au supravieţuit duelului şi nimeni nu s-a acoperit de ridicol”, a remarcat pe Internet cotidianul de centru-stânga Süddeutsche Zeitung. Însă “victoria şi înfrângerea sunt adesea o chestiune de interpretare”, a mai notat publicaţia germană.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ACCIDENT DE AUTOCAR în Hunedoara: Două persoane la spital, după ce maşina a derapat şi a ajuns într-un şanţ

     Potrivit şefului Serviciului Poliţiei Rutiere Hunedoara, comisarul-şef Dan Micu, autocarul, care circula pe DN 7, a derapat în localitatea hunedoreană Leşnic şi a ajuns în şanţul de pe marginea drumului.

    “În autocar se aflau 24 de persoane, dintre care trei şoferi. Două persoane au fost transportate la spital, nu ştim care este starea răniţilor şi nici motivul care a dus la producerea accidentului”, a spus Micu.

    La rândul său, purtătorul de cuvânt al Poliţiei Judeţene Hunedoara, Bogdan Niţu, a precizat că în autocar se aflau 21 de turişti din Slovacia, iar cel mai probabil accidentul s-a produs din cauza oboselii şoferului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro