Poliţiştii vor folosi echipamentele video de supraveghere a traficului rutier şi de măsurare a vitezei de deplasare a autovehiculelor instalate pe autospeciale şi cinemometrele portabile model TruCAM.
Pe lângă acestea, se vor utiliza şi aparatele etilotest, etilometru şi drugtest, pentru depistarea şi sancţionarea celor aflaţi sub influenţa băuturilor alcoolice sau a substanţelor psihoactive.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Philip Besson, un membru al organizaţiei franceze Pompieri de Urgenţă (Pompiers de l’urgence), a declarat că echipa “a detectat prezenţa unei victime” sub ruinele Hotelului Mercure din Palu.
Echipa de salvare depune eforturi pentru a ajunge la victimă.
Peste 1.400 de persoane au murit în urma cutremurului şi tsunamiului produse acum o săptămână pe Insula indoneziană Sulawesi.
Boala a fost depistată în data de 3 august, când la o mică fermă din Liaoning, oraş aflat în provincia îndepărtată de Nord-Est a ţării, 47 din 383 de porci au murit. De acolo, virusul s-a răspândit în alte cinci provincii: Anhui, Henan, Heilongjiang, Jiangsu şi Zhejiang. Autorităţile au intensificat inspecţiile, au închis câteva pieţe de animale vii, au oprit transportul de porci din zonele afectate şi au sacrificat aproape 40.000 de porci până în prezent.
La data de 5 septembrie, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) a organizat o întâlnire de urgenţă a experţilor regionali în domeniul sănătăţii animale în Bangkok. Debutul rapid al bolii în China şi răspândirea în locuri la o distanţă de 1.000 de kilometri ridică semne de îngrijorare pentru specialiştii FAO, care spun că, în acest ritm, s-ar putea trece cu uşurinţă peste frontierele Chinei.
De asemenea, efectele pestei porcine africane nu sunt doar în materie de pierderi de animale, ci şi economice. Preţul cărnii de porc are efecte asupra indicelui preţurilor de consum – mai direct, inflaţie. Cu o cincime din populaţia lumii, China consumă jumătate din carnea de porc produsă la nivel global, astfel încât Guvernul chinez a creat o rezervă strategică de carne de porc pentru a menţine preţul stabil.
“Niciun manual din toate cele editate de Editura Didactică şi Pedagogică, în acest an, nu s-a editat ilegal. Au existat multe acuzaţii din acest punct de vedere. (…) Identitatea evaluatorilor rămâne una ascunsă. Aş dori să-i rog frumos să nu mai îndrăznească vreodată să se înscrie ca evaluatori la o competiţie. (…) Când vezi că patru evaluatori şi un profesor universitar laudă o carte în asemenea hal, iar cartea are atâtea greşeli, din punctul meu de vedere este impardonabil. Este culpa autorilor care pe lângă că au scris manuscrisul cu atâtea greşeli, au mai declarat public că acele greşeli au fost făcute în timpul tehnoredactării de către editură”, a declarat Maria Mihaela Nistor, directorul Editurii Didactice şi Pedagogice, în cadrul unei conferinţe de presă organizată, luni, la Ministerul Educaţiei Naţionale.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Sistemul digital poate fi folosit de platforme precum site-uri de ştiri şi motoare de căutare online, pentru filtrarea articolelor care au scopul dezinformării.
“La fel ca toată lumea, am fost deranjaţi de efectele negative pe care ştirile false le pot avea asupra evenimentelor politice majore şi asupra vieţii de zi cu zi”, a declarat Rada Mihalcea, profesor de Ştiinţe informatice la Universitatea din Michigan şi dezvoltator al proiectului.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
La aceste concluzii au ajuns cercetătorii Universităţii din Boston, care au publicat un articol despre tulburarea dismorfică corporală, în revista medicală JAMA Facial Plastic Surgery din luna august. Articolul nu reprezintă un studiu, ci mai degrabă o analiză.
Potrivit Business Insider, tulburarea dismorfică corporală este o boală psihică. Oamenii afectaţi sunt extrem de îngrijoraţi (fără temei) de aspectul lor fizic şi autorii articolului au scris că Snapchat şi Instagram, respectiv filtrele acestor aplicaţii, ar putea „altera percepţia utilizatorilor asupra frumuseţii”.
Citiţi mai multe pe Gândul.
Petrică G. va sta 3 săptămâni în închisoare pentru cerşetorie, relatează The Sun.
Infracţionalitatea cibernetică a depăşit graniţele digitale şi afectează tot mai multe domenii, indiferent că vorbim de economie sau zona militară. Atacurile devin tot mai sofisticate, iar urmele tot mai greu de depistat. Cum ar trebui să reacţioneze autorităţile în faţa acestui fenomen? La această întrebare au încercat să răspundă mai mulţi experţi internaţionali, reuniţi la Palatul Parlamentului pentru ediţia din 2018 a Cybersecurity Forum, eveniment organizat de Microsoft România.
Abigail Rupp, reprezentant al Ambasadei Statelor Unite la Bucureşti, a subliniat faptul că securitatea cibernetică nu este ceva care poate fi rezolvat de o singură ţară sau de către o singură companie. ”Criminalitatea informatică nu respectă frontierele şi nu putem să rezolvăm această problemă în limitele propriilor frontiere, trebuie să ne gândim la modalităţi de a crea reţele sigure, nu doar pentru interese individuale, ci şi pentru a susţine securitatea internaţională, creşterea economică şi libertatea noastră“. Pentru a face acest lucru, Rupp spune că este nevoie de colaborare şi comunicare între părţi, că trebuie să existe o coordonare în ceea ce priveşte răspunsul la ameninţări şi că trebuie susţinută o comunitate internaţională care să se pună de acord cu privire la ce reprezintă un comportament online acceptabil şi ce nu este considerat acceptabil.
”Comunitatea internaţională este la fel de puternică precum cea mai slabă verigă pe care o are, prin urmare trebuie să dezvoltăm o cultură a securităţii cibernetice, nu doar să vorbim celor care înţeleg foarte bine priorităţile. Este nevoie de o cultură care să fundamenteze astfel de eforturi, care să crească nivelul de conştientizare a publicului şi importanţa securităţii cibernetice. Noi, ca persoane, suntem cea mai mare ameninţare pentru noi înşine“, a concluzionat Abigail Rupp.