BusinessMagazin

Tag: denuntator

  • Ce companie gigant l-a angajat pe tânărul care a dezvăluit cel mai mare SCANDAL în care a fost implicat Facebook

    Lanţul de magazine H&M l-a angajat pe Christopher Wylie, denunţătorul din scandalul Cambridge Analytica, pe baza unui contract de consultanţă. Wylie trebuie să folosească inteligenţa artificială şi analizele de date pentru a determina, cu o mai mare acurateţe, cerinţele clienţilor, potrivit celor de la Bloomberg.
     
    Pariul H&M vine ca urmare a unei creşteri record a inventarului din 2018. În ultimii ani, lanţul de magazine a încercat să se adapteze la mutarea pe zona online, fiind mereu cu un pas în urma rivalilor de la Inditex, care deţin magazinele Zara.
     
    În septembrie, CEO-ul H&M Karl-Johan Persson spunea că efectele noii strategii ar trebui să se vadă cât de curând în vânzări. Potrivit acestuia, compania dezvoltă în permanenţă noi metode de a estima trendurile şi preţurile corecte.

  • Ce companie gigant l-a angajat pe tânărul care a dezvăluit cel mai mare SCANDAL în care a fost implicat Facebook

    Lanţul de magazine H&M l-a angajat pe Christopher Wylie, denunţătorul din scandalul Cambridge Analytica, pe baza unui contract de consultanţă. Wylie trebuie să folosească inteligenţa artificială şi analizele de date pentru a determina, cu o mai mare acurateţe, cerinţele clienţilor, potrivit celor de la Bloomberg.
     
    Pariul H&M vine ca urmare a unei creşteri record a inventarului din 2018. În ultimii ani, lanţul de magazine a încercat să se adapteze la mutarea pe zona online, fiind mereu cu un pas în urma rivalilor de la Inditex, care deţin magazinele Zara.
     
    În septembrie, CEO-ul H&M Karl-Johan Persson spunea că efectele noii strategii ar trebui să se vadă cât de curând în vânzări. Potrivit acestuia, compania dezvoltă în permanenţă noi metode de a estima trendurile şi preţurile corecte.

  • Povestea tânărului care a zguduit întreaga lume când a creat cel mai mare scandal în care a fost implicat Facebook

    Christopher Wylie, denunţătorul care a zguduit întreaga lume la începutul lunii martie după ce a anunţat că Facebook le permite terţilor să colecteze date personale despre utilizatori, a venIt la Bucureşti în cadrul conferinţei How To Web şi a discutat despre internet, reţele sociale şi reglementări. Internetul nu este un loc sigur. Cum te poţi apăra? „Nu te poţi apăra. Este ca şi cum ai încerca să te salvezi dintr-o clădire în flăcări care nu are ieşiri de incendiu”, spune Christopher Wylie, denunţătorul care a adus scandalul Cambridge Analytica în atenţia publicului larg, prezent în cadrul evenimentului How To Web, desfăşurat săptămâna trecută în Bucureşti.

    „Problema nu este privită cum trebuie. Lumea se întreabă cum se pot proteja utilizatorii, însă tu, ca cetăţean, nu ar trebui să fii nevoit să te protejezi singur de o infrastructură, pentru că ăsta este internetul. Când urci într-un avion, nu te asiguri tu că funcţionează motoarele şi că pista este pregătită de decolare. Când intri într-o clădire, în sediul unei instituţii sau al unei companii, nu trebuie să te asiguri tu că este bine construită acea clădire, cum nu e treaba ta să verifici dacă mâncarea ta de la restaurant e otrăvită sau nu. Totul este o infrastructură”, consideră Wylie.

    El scoate în evidenţă ideea că siguranţa pe internet ar trebui asigurată de companii şi de organele de reglementare, în special datorită frecvenţei cu care oamenii accesează mediul online.
    „Când laşi oamenii să acceseze ceva pe internet, trebuie să fie sigur pentru ei. Dacă zbori cu avionul de câteva ori pe an, intri în câteva clădiri pe zi sau mănânci de trei ori pe zi, nu se compară cu accesul la internet, pentru că intri pe internet de 150 de ori pe zi. Oamenii chiar merg la culcare cu telefonul.”

    De ce oamenii care construiesc dispozitivele nu au obligaţia de a se asigura că acestea nu vor face rău? De ce nu iau în calcul impactul acestor tehnologii asupra societăţii şi a utilizatorului? Întrebările lui Wylie sunt îndreptăţite pe fondul scandalului recent Cambridge Analytica: 87 de milioane de utilizatori au fost afectaţi de acest scandal, pornit de la o aplicaţie ce funcţiona în cadrul platformei Facebook şi care a colectat datele personale ale utilizatorilor şi ale prietenilor utilizatorilor care au accesat-o.

    Respectivele date au fost utilizate mai târziu de Cambridge Analytica pentru campania prezidenţială a lui Donald Trump, servind drept instrumente de profilare. Dintre cele 87 de milioane de conturi afectate, peste 100.000 aparţin românilor. În momentul în care Christopher Wylie, director de cercetare în cadrul companiei Cambridge Analytica, a ieşit în faţă şi a discutat cu publicaţia britanică The Guardian despre modul în care firma ajută campania lui Trump, reacţia reprezentanţilor Facebook a fost una defensivă. Mai exact, aceştia au declarat că problema a pornit de la faptul că firma de consultanţă Cambridge Analytica i-a minţit şi a abuzat de politica companiei. Criticii au aruncat ulterior vina şi asupra reţelei de socializare, cerând o serie de explicaţii în numele utilizatorilor şi solicitând noi reglementări pentru companiile de profil.

    Scandalul amintit nu este însă singurul din ultimii ani, iar una dintre întrebările care nu au primit răspuns este „Cum am putea începe totuşi să reparăm internetul?”. Un prim pas, crede Wylie, ar fi o mai bună reglementare a spaţiului virtual. „Cum un inginer sau un arhitect trebuie să aibă standarde în meserie şi este răspunzător pentru ceea ce proiectează şi construieşte, aşa trebuie să fie şi pentru inginerii de software şi pentru specialiştii în date digitale. Telefoanele au ajuns o extensie, iar oamenii care le construiesc trebuie să îşi asume responsabilitatea şi să anticipeze ce se poate întâmpla”, spune denunţătorul.
    În urma dezvăluirilor din cadrul Cambridge Analytica, Mark Zuckerberg, CEO-ul Facebook, a fost audiat atât în Statele Unite cât şi în Marea Britanie pentru a explica implicarea companiei. „Facebook ştia de colectarea de date, au semnat un contract cu compania prin care ne-au permis la momentul respectiv să facem asta, iar apoi au zis pur şi simplu că ei nu au citit termenii şi condiţiile, doar pentru a se putea scuza. Facebook ştie şi de actuala propagandă care se desfăşoară în cadrul aplicaţiei”, a declarat Christopher Wylie.
    În esenţă, activitatea firmei de cercetare Cambridge Analytica şi utilizarea instrumentelor de colectare de date şi profilare de către aceasta nu au plecat de la intenţii dăunătoare, ci doar s-au transformat în momentul în care au încăput pe mâna lui Steve Bannon, fostul strateg-şef al preşedintelui american, Donald Trump.
    „Iniţial lucram cu guvernul britanic şi cu clienţi care căutau expertiză în operaţiuni cibernetice. Spre exemplu, colectam date, profilam şi analizam cine ar putea fi, spre exemplu, recrutor pentru ISIS. După ce Bannon a intrat în contact cu şeful meu şi după mai multe conversaţii, compania s-a reorientat spre aplicaţii politice. Aici a intervenit cea mai mare problemă. A fost luată tehnologie dezvoltată pentru terorişti şi utilizată pe electorat”, îşi aminteşte Chris Wylie.

    Analistul susţine că alegătorii americani au fost manipulaţi în 2016. „Aşa cum nu învinuim victimele fraudelor, nu trebuie nici să acuzăm oamenii că nu au avut realitatea alături de ei. Faţă de o piaţă de consum în care poţi manipula oamenii spre un produs sau altul, alegerile nu au elasticitate, alegerile au doar învingători şi câştigători. Aşa că, oricât de mult sau puţin a influenţat aplicaţia rezultatul alegerilor, cu siguranţă a contat.”

    Wylie atrage atenţia că în prezent principala ameninţare vine dinspre Rusia, iar principala ţintă a propagandei digitale în 2018 este reprezentată de alegerile europarlamentare care urmează, România fiind unul dintre principalele fronturi de acţiune. „Ruşii cred că toate ţările din fostul bloc comunist sunt încă ale lor. Ruşii vor putere dar sunt faliţi, aşa că îşi exercită puterea prin propagandă. România este o zonă fierbinte pentru propaganda rusă deoarece principala ţintă acum sunt alegerile europarlamentare”, spune analistul. El susţine că ruşii se gândesc de mai mulţi ani la posibilitatea de a folosi datele de pe reţele sociale pentru a căpăta influenţă. „Prin 2011-2012, mai mulţi generali ruşi scriau şi publicau comentarii şi declarau prin conferinţe că li se pare incredibil faptul că Vestul dublează bazele de date şi personalităţile oamenilor în online prin reţele sociale, dar mai ales faptul că aceste baze de date sunt deschise.”

    În  prezent, Christopher Wylie lucrează cu mai multe agenţii de securitate pentru a ajuta la identificarea şi eliminarea unor astfel de sisteme de propagandă. În acelaşi timp, canadianul colaborează cu guvernul britanic pentru a crea un cadru de reglementare potrivit pentru mediul online.

    Carte de vizită Christopher Wylie

    Vârstă 29
    Naţionalitate canadiană
    Profesie specialist   în date digitale
    Studii London School
    of Economics;
    Universitatea
    George   Washington
    Cunoscut denunţător
    pentru în scandalul
    Cambridge
    Analytica

  • Olguţa Vasilescu, despre cazul Ionel Arsene: Un nou abuz al DNA împotriva unui lider PSD! Câte mai tolerăm?

    “Preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, Ionel Arsene, a fost pus in libertate de instanţă. Era normal sa se întâmple asta după ce la baza acelei mizerii de dosar pentru ceva ce s-ar fi petrecut acum 5 ani, nu exista nimic altceva decât denunţul unui arestat.

    Cel indicat de denunţător că ar fi fost de faţă la discuţie a declarat la DNA că nu s-a discutat nimic din ceea ce reclamase denunţătorul. Deci, nu exista nicio alta proba, iar procurorii DNA ştiau asta când au dispus reţinerea. Un nou abuz al DNA împotriva unui lider PSD! Câte mai tolerăm?”, scrie Lia Olguţa Vasilescu, ministrul Muncii, pe Facebook.

    Ionel Arsene a anunţat vineri, pe Facebook, că îşi va continua mandatul la Consiliul Judeţean Neamţ.

    Tribunalul Bacău a decis, vineri, cercetarea sub control judiciar a preşedintelui PSD Neamţ, Ionel Arsene. Decizia nu este definitivă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Un denunţător bancher a refuzat să primească un premiu de 8 milioane de dolari de la americani pentru că şefii băncii care ştiau despre probleme nu au fost pedepsiţi

    Caz incredibil la vârful celei mai mari bănci din Germania. Un bancher german care a denunţat presupusele încălcări ale legislaţiei privind valorile mobiliare la Deutsche Bank a anunţat că renuntă la premiul său pentru că autorităţile de reglementare au amendat doar compania şi nu au mers după managerii responsabili pentru abatere, scrie Wall Street Journal.

    “Eu nu voi fi părtaş la jefuirea oamenilor pe care trebuie să îi protejez”, a declarat denunţătorul bancher din Germania, Eric Ben-Artzi.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Denunţătorul şefului DGA Prahova, un om de afaceri cu conexiuni politice, condamnat pentru fraude

    Denunţătorul din dosarul în care şeful Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA) Prahova, comisarul şef Constantin Ispas, a fost arestat preventiv pentru fapte de corupţie, este omul de afaceri Nicolae Stanciu (fost Ceapchie), care, potrivit anchetatorilor, are puternice legături în lumea politică din judeţul Prahova.

    Nicolae Stanciu a fost condamnat anul trecut, de Tribunalul Prahova, la judecarea în fond a dosarului, la patru ani de închisoare pentru fraude de aproape două milioane de euro în dauna unei firme de leasing, de la care a cumpărat mai multe tiruri, pe care nu le-a mai plătit, iar autotrenurile au fost scoase din ţară şi li s-a pierdut semnalul GPS în ţări din Orientul Mijlociu.

    Potrivit referatului cu propunere de arestare preventivă întocmit de procurorii anticorupţie în dosarul şefului DGA Prahova, în 2 februarie 2015, Nicolae Stanciu (fost Ceapchie) a formulat la Direcţia Naţională Anticorupţie Ploieşti un denunţ împotriva comisarului şef Constantin Ispas, căruia pretinde că i-a dat diverse sume de bani, de ordinul zecilor de mii de euro, pentru ca acesta să intervină în favoarea omului de afaceri, în dosarul în care el, nepotul acestuia, Mădălin Ceapchie, şi actuala sa soţie, Ana Ruxandra Stanciu, fiica unei consiliere locale din Ploieşti, au fost trimişi în judecată de DIICOT pentru constituirea unui grup infracţional organizat.

    Conform documentului, denunţătorul a declarat la DNA că, în luna aprilie 2010, cunoscând relaţia de prietenie dintre Valentin Vasile Şchiopulescu şi Constantin Ispas, l-a rugat pe primul să-i intermedieze o întâlnire cu Ispas, motivându-i că a fost chemat la DIICOT Ploieşti, unde a fost întrebat despre activitatea SC De Construcţii Investiţii şi Comerţ Import-Export SRL Câmpina.

    La scurt timp, Şchiopulescu a stabilit întâlnirea dintre Nicolae Stanciu şi Ispas, care a avut loc la o balastieră din comuna Rîfov, situată lângă Ploieşti, balastieră al cărei asociat şi administrator este finul lui Şchiopulescu.

    “Cu ocazia discuţiilor purtate, Ispas Constantin a pretins denunţătorului suma de 10.000 euro, ca şi preţ al intervenţiei sale la ofiţerul coordonator din cadrul BCCO Ploieşti, respectiv Saghel Emanuel. Denunţătorul a declarat că, ulterior discuţiilor, respectiv după o perioadă de 2-3 zile, la solicitarea telefonică a lui Ispas Constantin, s-a întâlnit cu acesta într-o locaţie situată lângă DN 1 – Centura de Vest a municipiului Ploieşti, sub podul rutier aflat în proximitatea Combinatului Petrobrazi, unde a remis personal lui Ispas Constantin suma de 10.000 de euro, ocazie cu care acesta l-a asigurat că problema lui se rezolvă, iar el să stea liniştit. Faptul descris a fost confirmat prin probe”, au scris procurorii în referatul prin care au cerut arestarea preventivă a şefului DGA Prahova.

    Ulterior, spre sfârşitul anului 2010, Nicolae Stanciu, îngrijorat că urmărirea penală continuă, i-a solicitat lui Şchiopulescu să-i aranjeze o nouă întâlnire cu comisarul Constantin Ispas, lucru care s-a şi întâmplat, la aceeaşi balastieră din Rîfov.

    “Cu această ocazie, Ispas Constantin l-a asigurat pe martor că a discutat personal cu Saghel Emanuel, şeful structurii ce instrumenta dosarul penal, şi că acesta îi va fi soluţionat favorabil. Cu aceeaşi ocazie, Ispas Constantin a solicitat martorului denunţător să sprijine financiar societatea comercială SC Sandcompany SRL, deţinută de cei doi prieteni ai săi, Mihai Alexandru şi Schiopulescu Valentin Vasile, prin acordarea unui împrumut între societăţi. Ulterior acestei întâlniri, în luna februarie 2011, Ispas Constantin, prin intermediul lui Şchiopulescu Valentin Vasile, o întâlnire la domiciliul său, astfel încât (denunţătorul – n.r.) s-a deplasat la domiciliul lui Ispas Constantin, situat în comuna Brazi, sat Băteşti, unde i-a mai înmânat încă 10.000 euro, pentru rezolvarea pozitivă a problemei sale judiciare”, potrivit referatului procurorilor.

    În pofida intervenţiilor, Nicolae Stanciu, care la acea vreme se numea Ceapchie, a fost arestat preventiv, iar prietena acestuia, actuala sa soţie, a fost reţinută, apoi eliberată şi trimisă în judecată alături de el.

    Când au constatat că au dat cei 20.000 de euro fără niciun rezultat favorabil lor, soţii Stanciu au cerut înapoi banii.

    “În repetate rânduri, soţia celui arestat fie a luat legătura telefonic cu numitul Şchiopulescu Valentin Vasile, fie s-a întâlnit personal cu acesta, pentru a-i cere să îl contacteze pe Ispas Constantin, cu scopul de a-i restitui suma de 20.000 euro, deoarece în ciuda promisiunilor anterioare, acesta nu le-a uşurat situaţia juridică. Martora a precizat că, de fiecare dată, Şchiopulescu îi transmitea mesaje de răspuns din partea lui Ispas Constantin, în sensul că aceştia să fie răbdători, că starea de arest preventiv va înceta, iar lucrurile se vor rezolva”, se arată în document.

    Procurorii DNA au stabilit, de asemenea, că tot în cursul anului 2010, mai exact în luna decembrie, ofiţerul Constantin Ispas i-a cerut denunţătorului Nicolae Stanciu să ajute financiar o firmă deţinută de prietenii săi, prin acordarea unor împrumuturi băneşti sau gajuri imobiliare necesare accesării de împrumuturi bancare, în schimbul acestui serviciu urmând să facă demersuri pentru rezolvarea favorabilă a situaţiei juridice a denunţătorului.

    Potrivit denunţului formulat la DNA, Nicolae Stanciu i-a împrumutat, la cererea şefului DGA Prahova, 200.000 de lei lui Valentin Vasile Şchiopulescu şi a acceptat să treacă în acte pe numele acestuia un imobil pentru obţinerea unui credit bancar.

    “În acest sens, a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare, autentificat conform căruia societatea comercială «Egna Imobiliare» Ploieşti, prin asociat unic, a vândut numiţilor Şchiopulescu Valentin Vasile şi Mihai Alexandru, mai multe imobile, preţul vânzării fiind de 1.704.000 lei, echivalentul a 400.000 euro. Deşi în cuprinsul contractului se menţionează că vânzătoarea a primit în întregime preţul la data autentificării, Stanciu Ana Ruxandra a declarat că, în realitate, nu a primit nicio sumă de bani. Această afirmaţie este confirmată de înscrisul sub semnătură privată intitulat – contract de împrumut bani, datat 11.01.2011 şi semnat de Stanciu Ana-Ruxandra, Şchiopulescu Valentin-Vasile şi Mihai Alexandru, conform căruia cea dintâi împrumuta celorlaţi doi suma de 400.000 euro, ce urma a-i fi restituită în aceeaşi monedă, până la data de 11.04.2011”, se precizează în referatul DNA.

    Nicolae Ceapchie a fost trimis în judecată, în 29 iunie 2011, de DIICOT Ploieşti, pentru constituirea unui grup infracţional organizat, iar trei ani mai târziu, în iunie 2014, a fost condamnat la patru ani şi şase luni de închisoare, înşelăciune şi spălare de bani. Soţia lui Ceapchie, Ana Ruxandra Stanciu, şi nepotul acestuia, Mădălin Ceapchie, au fost condamnaţi tot la patru ani şi şase luni de detenţie pentru aderare la grup infracţional şi înşelăciune. Cu toţii au făcut apel, iar dosarul se judecă la Curtea de Apel Ploieşti.

    Soţia lui Ceapchie este fiica Marilenei Stanciu, consilier local în Consiliul Local Ploieşti, aleasă pe lista PDL, în prezent fiind membru PSD.

    La momentul la care a fost trimis în judecată, Ceapchie era cunoscut drept unul dintre apropiaţii deputatului PDL George Ionescu, actual copreşedinte al PNL Prahova.

    Şeful Direcţiei Generale Anticorupţie Prahova, Constantin Ispas, adjunctul şefului Poliţiei Judeţene Prahova, Adrian Rădulescu, şi Emanuel Saghel, care conduce Serviciul de combatere a finanţării terorismului şi spălării banilor din BCCO Ploieşti, au fost reţinuţi luni seară de procurorii DNA Ploieşti.

    Ulterior, comisarul şef Constantin Ispas, reţinut pentru trafic de influenţă, efectuarea de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, luare de mită, folosire de informaţii care nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, spălare a banilor şi cercetare abuzivă, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, printr-o decizie a Tribunalului Prahova.

    Emanuel Saghel, care fusese reţinut pentru şantaj, trafic de influenţă, folosire, în orice mod, direct sau indirect de informaţii care nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii şi luare de mită, a fost pus sub control judiciar, în urma deciziei instanţei.

    Decizia Tribunalului Prahova privind măsurile preventive faţă de cei doi poate fi contestată la Curtea de Apel Ploieşti.

    Pe de altă parte, procurorii anticorupţie din cadrul Serviciului Teritorial Ploieşti al DNA l-au pus sub control judiciar pe comisarul şef Adrian Rădulescu.

     

  • Un arhitect din Capitală, denunţător în dosarul în care este cercetat primarul din Vâlcea – surse

     Conform surselor citate, în dosarul în care este vizat Emilian Frâncu ar exista o înregistrare ambientală între primar şi un arhitect din Capitală, denunţător în acest caz. În înregistrarea aflată la dosar, primarul îi îndică arhitectului locul în care să fie lăsaţi banii conveniţi, respectiv la secretariatul unei televiziuni locale care aparţine familiei edilului.

    De altfel, joi dimineaţă a fost realizat flagrantul de către procuroii DNA la sediul televiziunii, cei 20.000 de euro fiind găsiţi în secretariat.

    Contractul vizat în acest dosar, încheiat de Primăria Râmnicu Vâlcea, are o valoare de 200.000 de euro, pentru lucrări de amenajare a unor spaţii publice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro