“În contextul în care China a intensificat controlul asupra teritoriului, protestatarii au adoptat noi strategii de a se ridica împotriva Guvernului susţinut de Beijing. Ceea ce a început ca un protest faţă de un proiect de lege privind extrădările s-a transformat într-o luptă pentru viitorului Hong Kong-ului, un caz rar de sfidare populară la adresa regimului din ce în ce mai autoritarist al preşedintelui Chinei, Xi Jinping”, comentează editoriliştii Nicolle Liu şi Sue-Lin Wong, într-un articol publicat în cotidianul Financial Times sub titlul “Cum să mobilizezi milioane de oameni: Lecţii din Hong Kong”.
Pe 1 iulie, în ziua aniversării transferului de către Marea Britanie către China a suveranităţii asupra Hong Kong-ului, protestatarii au pătruns ilegal în sediul Parlamentului regional, pe care l-au devastat. Manifestanţii denunţă atitudinea premierului din Hong Kong, Carrie Lam, şi agresivitatea forţelor de ordine.
Manifestanţii s-au inspirat din ideile actorului Bruce Lee, precum şi din mişcările de protest din Franţa (Vestele Galbene), din Sudan, din nordul Africii (Primăvara Arabă) şi din SUA (Ocupaţi Wall Street).
Protestatarii au adoptat un sistem de organizare descentralizat. Conform organizatorilor, este vorba de o manevră tactică, pentru ca Beijingul să nu poată aresta un lider anume. “Am tras învăţăminte după Mişcarea Umbrela din 2014. Actuala mişcare de protest generează incertitudine pentru Guvern”, afirmă activistul devenit politician Joshua Wong, eliberat din închisoare în iunie 2019.