BusinessMagazin

Tag: demografie

  • Elon Musk crede că populaţia va colapsa. Date globale demografice

    “Mai bine să facă maşini decât să prezică evoluţia populaţiei”, a răspuns, potrivit CNN, Joseph Chamie, demograf, autor al mai multor cărţi despre problemele populaţiei: “Da, în unele ţări, populaţia lor este în declin, dar pentru întreaga lume nu este cazul”.

    Conform estimărilor Organizaţiei Naţiunilor Unite, populaţia lumii va ajunge la 8 miliarde de locuitori până la jumătatea lunii noiembrie a acestui an. ONU preconizează că populaţia globală ar putea ajunge la aproximativ 8,5 miliarde în doar 8 ani.

    Până în 2080, se aşteaptă ca populaţia mondială să atingă un vârf de 10,4 miliarde. Apoi, există 50% şanse ca populaţia să se stabilizeze sau să înceapă să scadă până în 2100.

    Ceea ce determină creşterea actuală a populaţiei nu este o rată mai mare a natalităţii, ci faptul că mai puţini oameni mor de tineri. Speranţa de viaţă la nivel mondial a fost de 72,8 ani în 2019, o creştere de 9 ani din 1990. Se aşteaptă ca aceasta să crească la 77,2 ani până în 2050.

    La nivel mondial, rata de fertilitate nu s-a “prăbuşit” şi nici nu ar trebui să se prăbuşească, potrivit ONU, dar a scăzut semnificativ. În 1950, femeile aveau de obicei 5 naşteri fiecare, la nivel global, anul trecut, a fost de 2,3 naşteri.

    Până în 2050, ONU preconizează o nouă scădere la nivel mondial, până la 2,1 naşteri pe femeie.

    În unele ţări, acest procent este mai mic. În SUA, în anii 1950, era de 3,6 naşteri pe femeie, a scăzut la 1,6 în 2020, potrivit Băncii Mondiale. În Italia, a fost de 1,2; în Japonia, de 1,3; în China, de 1,2.

    În ceea ce priveşte creşterea populaţiei, secolul XX a fost o anomalie.

    “Acel secol a fost cel mai impresionant secol demografic din toate timpurile. A avut mai multe medalii de aur decât toate celelalte secole”, a spus Chamie.

    Populaţia umană aproape s-a cvadruplat, ceea ce nu se mai întâmplase niciodată în istoria înregistrată. Acest lucru s-a datorat în mare parte îmbunătăţirii sănătăţii publice.

    Datorită antibioticelor, vaccinurilor, programelor de sănătate publică şi îmbunătăţirii condiţiilor sanitare, oamenii trăiesc mai mult şi mai multe mame şi copii supravieţuiesc la naştere.

    Cu ajutorul contracepţiei, în special în 1964, când pilula orală a fost introdusă pe scară largă în SUA, cuplurile sunt acum mai în măsură să stabilească mai bine când şi câţi copii să aibă.

    În 2020, rata de creştere a populaţiei mondiale a scăzut sub 1% pentru prima dată din 1950.

  • România se află într-o situaţie foarte gravă, numărul persoanelor decedate fiind de două ori mai mare decât cel al născuţilor-vii, anunţă INS

    În luna aprilie 2022 s-a înregistrat naşterea a 11.116 copii, cu 2.155 mai puţini copii decât în luna martie 2022. Numărul deceselor înregistrate în luna aprilie 2022 a fost de 22.155 (11.596 bărbaţi şi 10.559 femei), cu 4059 decese (2208 bărbaţi şi 1851 femei) mai puţine decât în luna martie 2022. Numărul deceselor copiilor cu vârstă sub 1 an, înregistrate în luna aprilie 2022, a fost de 73 copii, în scădere cu 14 faţă de luna martie 2022.

    În anul 2020 numărul deceselor a crescut semnificativ în lunile octombrie, noiembrie şi decembrie faţă de aceleaşi luni din anul 2019, iar în lunile ianuarie-februarie 2021 se observă un trend descrescător al numărului de decese faţă de ultimele luni ale anului 2020, numărul acestora rămânând în continuare mai ridicat decât cel înregistrat în aceleaşi luni ale anului precedent. În contextul pandemiei COVID19, în luna octombrie 2021 s-a înregistrat cea mai mare creştere a numărului de decese
    din întreaga perioadă de pandemie, după o perioadă de descreştere de 5 luni a numărului total de decese (aprilie-august). În ultimele două luni din 2021 şi în prima lună din 2022 s-a înregistrat, de asemenea, un trend descrescător al numărului de decese de la o lună la alta, în luna februarie 2022 se observă o creştere a numărului de decese, iar din luna martie se revine la un trend descrescător.

    În luna aprilie 2022, circa două treimi din totalul numărului de decese s-a înregistrat la persoanele cu vârstă de cel puţin 70 ani, astfel: 9480 decese, reprezentând 42,8%, la persoanele în vârstă de 80 ani şi peste; 5482 decese, reprezentând 24,7% la persoanele de 70-79 ani şi 4092 decese reprezentând 18,5% la persoanele în vârstă de 60-69 ani. Firesc, la polul opus, cele mai puţine decese au fost înregistrate la grupele de vârstă 0-4 ani (99 decese), 20-29 ani (94 decese) şi 5-19 ani (50 decese).

    După cauza principală de deces, cele mai multe persoane decedate în luna aprilie 2022 au avut drept cauze: bolile aparatului circulator (12567 persoane, reprezentând 56,7%); tumori (3642 persoane, reprezentând 16,4%); boli ale aparatului respirator (2194 persoane, reprezentând 9,9%).

    În luna aprilie 2022, la oficiile de stare civilă s-au înregistrat 6780 căsătorii, cu 1684 mai multe decât în luna martie 2022. Numărul divorţurilor pronunţate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi conform Legii nr.202/2010 a fost de 2059 în luna aprilie 2022, cu 220 mai puţine decât în luna martie 2022.

    Numărul născuţilor-vii înregistrat în luna aprilie 2022 a fost mai mic cu 1548 comparativ cu aceeaşi lună din 2021. Sporul natural a fost negativ atât în luna aprilie 2022 (-11039 persoane), cât şi în luna aprilie 2021 (-16854 persoane).

    Numărul persoanelor care au decedat în luna aprilie 2022 a fost cu 7363 mai mic faţă de luna aprilie 2021. După primele trei cauze principale de deces, în luna aprilie 2022 faţă de luna aprilie 2021, s-au înregistrat cu 2318 mai puţine decese din cauza bolilor aparatului circulator, cu 67 decese mai puţine având cauză principală tumorile şi cu 4983 decese mai puţine din cauza bolilor aparatului respirator. Numărul copiilor cu vârsta sub un an care au decedat a fost cu 9 mai mic în luna aprilie 2022 decât cel înregistrat în luna aprilie 2021.

    În luna aprilie 2022, în mediul urban s-a înregistrat decesul a 10738 persoane (5581 bărbaţi şi 5157 femei), iar în mediul rural decesul a 11417 persoane (6015 bărbaţi şi 5402 femei). Faţă de aceeaşi lună din anul 2021, numărul persoanelor care au decedat a scăzut cu 4518 persoane (2538 bărbaţi şi 1980 femei) în mediul urban şi cu 2845 persoane (1439 bărbaţi şi 1406 femei) în mediul rural.

    Numărul căsătoriilor a fost, în luna aprilie 2022, cu 2337 mai mare decât cel înregistrat în aceeaşi lună din anul precedent. Prin hotărâri judecătoreşti definitive şi conform Legii nr. 202/2010 în luna aprilie 2022 s-au pronunţat cu 362 divorţuri mai puţine decât în luna aprilie 2021.

    Efectele crizei sanitare asupra fenomenelor demografice sunt vizibile, în special în cazul deceselor care, din luna iunie 2020, au înregistrat un trend crescător faţă de lunile corespunzătoare din anul precedent, lunile iulie şi august 2021 fiind primele luni de scădere a numărului de decese faţă de aceleaşi luni din anul precedent, iar în lunile septembrie-noiembrie creşterile faţă de lunile corespunzătoare din anul precedent au fost semnificative, luna octombrie înregistrând cea mai mare creştere a numărului de decese. Luna decembrie 2021 a înregistrat, de asemenea, o scădere a numărului de decese faţă de luna decembrie 2020, iar luna ianuarie 2022 a înregistrat o scădere a numărului de decese faţă de aceeaşi lună din anul precedent, dar şi faţă de luna decembrie 2021. Luna februarie 2022 a înregistrat o creştere a numărului de decese faţă de aceeaşi lună din anul precedent, dar şi faţă de luna ianuarie 2022, iar lunile martie şi aprilie 2022 au înregistrat o scădere a numărului de decese faţă de de aceleaşi luni din anul precedent.

    În 2020 numai în lunile februarie, iunie, septembrie, octombrie şi noiembrie s-au înregistrat creşteri ale numărului de născuţi-vii faţă de lunile corespunzătoare din anul precedent. În 2021, lunar s-a înregistrat o scădere a numărului de născuţi-vii faţă de aceeaşi lună din anul precedent, excepţie făcând numai lunile august şi decembrie. În lunile ianuarie şi februarie 2022 s-a înregistrat o creştere a numărului de născuţi-vii faţă de aceleaşi luni din anul 2021, iar în lunile martie şi aprilie 2022 s-a înregistrat o scădere a numărului de născuţi-vii faţă de aceleaşi luni din anul 2021.

    În cazul căsătoriilor, începând cu luna martie 2020, s-au înregistrat scăderi ale numărului de evenimente faţă de lunile corespunzătoare din anul precedent timp de 12 luni consecutiv, luna martie 2021 fiind prima lună de creştere a numărului de căsătorii faţă de aceeaşi lună din anul 2020, situaţie care s-a menţinut în perioada martie-decembrie 2021, excepţie făcând doar luna noiembrie, faţă de aceeaşi lună a anului precedent. În lunile ianuarie-februarie 2022 s-a înregistrat o creştere a numărului de căsătorii faţă de aceleaşi luni din anul 2021, luna martie a înregistrat o scădere a numărului de căsătorii faţă de aceeaşi lună din anul 2021, iar luna aprilie a înregistrat din nou o creştere a numărului de căsătorii faţă de aceeaşi lună din anul 2021.
     

  • Oficial! Cuplurile din China pot avea legal un al treilea copil

    China va permite cuplurilor să aibă în mod legal un al treilea copil, deoarece încearcă să oprească o criză demografică care ar putea ameninţa dezvoltarea sa economică.

    Legislativul chinez a modificat legea populaţiei şi planificării familiale ca parte a unui efort de zeci de ani depus de Partidul Comunist pentru a dicta dimensiunea familiilor în conformitate cu directivele politice.

    Mişcare vine la doar şase ani de la ultima schimbare când China a permis un al doilea copil după un sfert de secol în care regula cu un sigur copil a fost activă.

    Din anii 1980, China a limitat strict majoritatea cuplurilor la un singur copil. Încălcarea legii duce la amenzi foarte mari şi în unele cazuri la pierderea locurilor de muncă. O preferinţă pentru băieţi i-a determinat pe mulţi părinţi să renunţe la sarcinile cu fete, ducând la un dezechilibru masiv în raportul dintre sexe, relatează Reuters.

    China a susţinut că politica „un singur copil” a fost un succes în prevenirea a 400 de milioane de naşteri în cea mai populată ţară din lume, economisind astfel resurse şi contribuind la creşterea economică.

    Cu toate acestea, rata natalităţii Chinei, comparată cu tendinţele din Coreea de Sud, Thailanda şi alte economii asiatice, scădea deja înainte ca regula unui singur copil să fie implementată. Numărul mediu de copii pe mamă a scăzut de la peste şase în anii 1960 la sub trei până în 1980, potrivit Băncii Mondiale.

    Regulile au fost uşurate pentru prima dată în 2015 pentru a permite doi copii, în timp ce oficialii au recunoscut consecinţele demografice şi economice.

    Numărul persoanelor aflate la o vărstă activă din punct de vedere profesional în China a scăzut în ultimul deceniu, iar populaţia a înregistrat în mare o stagnare. Statisticile arată că 12 milioane de copii s-au născut anul trecut, ceea ce reprezintă o scădere cu 18% faţă de cei 14,6 milioane din 2019.

    Chinezii de peste 60 de ani, 264 de milioane, reprezentau 18,7% din populaţia totală a ţării în 2020, cu 5,44 puncte procentuale mai mult faţă de 2010. În acelaşi timp, populaţia cu vârstă de muncă a scăzut la 63,3% din total, de la 70,1% a acum zece ani.

    Trecerea la regula celor doi copii a dus la o creştere temporară a numărului de naşteri, dar efectele sale nu au atins aşteptările guvernului.

    La sesiunea sa de vineri, Comitetul permanent al Congresului Naţional al Poporului a anunţat, pe lângă implementarea regulii ce permite un al treilea copil, şi măsuri pentru sprijinirea familiei, de la concedii parentale la combaterea discriminării femeilor însărcinate şi a proaspetelor mame la locul de muncă.

  • BREAKING. Semnal de alarmă: Bucureştiul va pierde un sfert din locuitori

    Capitala va avea doar 1,4 mi­lioane de locuitori în 2050, faţă de 1,8 milioane, cât avea în statistici în 2020, arată datele Eurostat. Chiar dacă, în realitate, numărul de locuitori din Bucureşti este mai mare, deoarece sunt mulţi locuitori care locuiesc aici, dar nu au domiciliul înregistrat în Capitală, în ur­mătorii 30 de ani România se va depopula masiv.

    „Vom avea scădere naturală, pentru că natalitatea este foarte scăzută şi vom avea scădere prin migraţie externă, dar şi multă scădere prin migraţie internă. Sunt mulţi care pleacă din Bucureşti în jurul Bucu­reştiului, de aceea Ilfovul este într-o situaţie atât de benefică, iar aici populaţia va creşte“, a explicat profesorul Vasile Gheţău, direc­torul Centrului de Cercetări Demo­grafice „Vladimir Trebici“ al Acade­miei Române.

    România va rămâne cu 15,5 milioane de lo­cuitori până în 2050, în scădere cu 20% de la 19,2 milioane de persoane în 2020. „Anul tre­cut am avut 297 de mii de decese şi 176 de mii de naşteri, ceea ce înseamnă o scădere na­turală a populaţiei de 120 de mii de lo­cuitori, enorm pentru o populaţie de 19 mi­li­oa­ne de locuitori“, a mai spus profesorul Gheţău.

    În cele mai puternice judeţe pentru busi­ness, evoluţia populaţiei în următorii 30 de ani diferă: în municipiul Bucureşti, populaţia va scădea cu 23%, în Timiş cu 5%, în Cluj cu 8%, iar în Argeş cu 27%. Singurul judeţ care va înregistra o creştere a numărului de locuitori în următorii 30 de ani este Ilfovul, unde populaţia va creşte cu 42% în perioada 2020- 2050, potrivit proiecţiilor demografice.

  • BREAKING. Semnal de alarmă: Bucureştiul va pierde un sfert din locuitori

    Capitala va avea doar 1,4 mi­lioane de locuitori în 2050, faţă de 1,8 milioane, cât avea în statistici în 2020, arată datele Eurostat. Chiar dacă, în realitate, numărul de locuitori din Bucureşti este mai mare, deoarece sunt mulţi locuitori care locuiesc aici, dar nu au domiciliul înregistrat în Capitală, în ur­mătorii 30 de ani România se va depopula masiv.

    „Vom avea scădere naturală, pentru că natalitatea este foarte scăzută şi vom avea scădere prin migraţie externă, dar şi multă scădere prin migraţie internă. Sunt mulţi care pleacă din Bucureşti în jurul Bucu­reştiului, de aceea Ilfovul este într-o situaţie atât de benefică, iar aici populaţia va creşte“, a explicat profesorul Vasile Gheţău, direc­torul Centrului de Cercetări Demo­grafice „Vladimir Trebici“ al Acade­miei Române.

    România va rămâne cu 15,5 milioane de lo­cuitori până în 2050, în scădere cu 20% de la 19,2 milioane de persoane în 2020. „Anul tre­cut am avut 297 de mii de decese şi 176 de mii de naşteri, ceea ce înseamnă o scădere na­turală a populaţiei de 120 de mii de lo­cuitori, enorm pentru o populaţie de 19 mi­li­oa­ne de locuitori“, a mai spus profesorul Gheţău.

    În cele mai puternice judeţe pentru busi­ness, evoluţia populaţiei în următorii 30 de ani diferă: în municipiul Bucureşti, populaţia va scădea cu 23%, în Timiş cu 5%, în Cluj cu 8%, iar în Argeş cu 27%. Singurul judeţ care va înregistra o creştere a numărului de locuitori în următorii 30 de ani este Ilfovul, unde populaţia va creşte cu 42% în perioada 2020- 2050, potrivit proiecţiilor demografice.

  • Pe lângă creşterea pensiilor şi alegerile anticipate, poate guvenul PNL şi preşedintele Iohannis îşi fac timp pentru a găsi soluţii la principala problemă a României – căderea demografică, şi ce rezolvări sunt pentru creşterea natalitatăţii, aşa cum face premierul Orban al Ungariei. O soluţie care nu costă bugetul există, poate vin şi altele

    De mai bine de un an, Financial Times, cel mai important ziar economic al Europei, scrie şi pune în discuţie tot mai mult problema demografică a Europei care, în ritmul actual de scădere ca număr a populaţiei pe de o parte şi pe de altă parte de îmbătrânire, cu o speranţă de viaţă tot mai ridicată, în lipsa unor măsuri care să ducă la creşterea natalităţii şi la creşterea populaţiei prin deschiderea graniţelor, va afecta întreaga economie a Europei şi, în final, businessurile tuturor companiilor.

    Cu o problemă a forţei de muncă şi în lipsa talentelor, firmele europene vor deveni tot mai puţin competitive, nu vor face faţă concurenţei asiaticilor şi a americanilor, ceea ce va duce la creşterea taxelor şi a impozitelor, măsuri necesare pentru asigurarea surselor financiare pentru plata pensiilor şi a celorlalte măsuri legate de sistemul de sănătate care, prin creşterea speranţei de viaţă, va deveni tot mai costisitor.

    Dacă până acum 2-3 ani Viktor Orban, premierul Ungariei, era văzut ca oaia neagră a Europei, acum discursul lui naţionalist, populist, împotriva birocraţiei de la Bruxelles şi a multinaţionalelor, a fost înlocuit cu măsuri concrete, reale pentru creşterea natalităţii, care ţin chiar prima pagină a Financial Times.

    Dacă Germania are ca politică deschiderea porţilor pentru emigranţii din Siria sau de oriunde din lume pentru a-şi acoperi necesarul de forţă de muncă, Ungaria are o politică pentru susţinerea financiară a celor care fac copii în ţară: cuplurile căsătorite cu trei copii primesc 30.000 de euro, femeile care fac patru copii nu vor plăti impozit toată viaţa, familiile cu minim doi copii primesc credite preferenţiale pentru achiziţia de case, la fel ca şi femeile care se căsătoresc. Bunicii care îngrijesc copii primesc indemnizaţie, iar statul se angajează să facă 21.000 de creşe. Guvernul Orban al Ungariei a luat o măsură ca clinicile de fertilizare să devină un sector strategic.

    Polonia are măsuri pentru încurajarea revenirii în ţară şi pentru creşterea natalităţii, iar în 3 ani salariul minim va creşte cu 80%, până la 800 de euro.

    Ca şi cum nu a fost de ajuns că am pierdut patru sau cinci milioane de români, la care se adaugă 200.000 de români care pleacă anual din ţară şi se întorc prea puţini, plus că 500.000 de români îşi caută în mod constant un job în afară pe site-urile de recrutare, agenda guvernului PNL este ocupată mai mult de creşterea pensiilor cu 40% şi de tema pensiilor speciale, decât de posibile măsuri pentru creşterea natalităţii sau pentru a încuraja familiile să facă copii sau mai mulţi copii.

    Bani pentru creşterea alocaţiilor copiilor nu sunt, o măsură cu care PSD a venit peste noapte şi pentru care guvernul PNL nu are alocaţi bani.

    Nu se ştie nici dacă la jumătatea anului vor fi bani pentru această dublare a alocaţiilor.

    Guvernul PNL şi preşedintele Iohannis, ocupaţi cu alegerea primarilor în două tururi şi cum să facă alegeri anticipate pentru a profita de degringolada de la PSD, nu au pe agendă măsuri pentru problema demografică a României, ca şi cum nu ar exista.

    De ce să discutăm despre ce va fi peste 10-15 ani, când vor fi alţii la putere, când subiectul nostru este menţinerea la putere acum?

    România are printre cele mai generoase scheme din lume de concediu pentru îngrijirea copilului, 887 de zile de concediu maternal plătit, pe locul 5 în lume, indemnizaţia reprezentând 85% din media veniturilor realizate de mamă în ultimele 12 luni.

    Finlanda are cea mai generoasă schemă, cu 4 ani concediu de maternitate plătit.

    Dacă guvernul PNL ar fi curios să afle care a fost cea mai bună măsură pentru mame, ar afla că decizia guvernului Cioloş de a plăti mamelor timp de 2 ani 85% din veniturile pe ultimele 12 luni a fost cea care le-a dat o mai mare încredere şi un mai mare curaj, cel puţin din punct de vedere economic, să facă copii. Dacă guverul PNL cu premierul Orban, al nostru, ar fi curioşi să afle care ar fi una dintre măsurile pe care mamele şi le-ar dori în cei doi ani de concediu pentru creşterea copilului, ar afla că eliminarea pragului de maxim 3.750 de lei pe an în cazul în care ar munci în această perioadă într-o formă de colaborare, ar fi în top.

    Dacă un pensionar poate încasa simultan şi pensia (chiar şi o pensie specială), şi un salariu integral dacă munceşte, de ce mamele nu ar putea lua şi indemnizaţia, şi venitul întreg, nu maxim 3.750 de lei pe an, dacă vor să muncească şi să câştige un ban în perioada de doi ani în care îşi cresc copilul?

    Dacă bunicii au grijă de prunci, iar mamele ar vrea să câştige nişte bani prin colaborări cu timp parţial sau o altă formă de muncă, guvernul PNL ar putea să elimine acest prag. Nu are niciun impact bugetar, guvernul nu trebuie să scoată niciun ban din buzunar, ci dimpotrivă, ar veni bani la buget. Sunt foarte multe mame care ar vrea să lucreze, într-o formă sau alta, în această perioadă, pentru a se elibera de stresul post-natal şi pentru a sta din punct de vedere financiar mai bine.

    O oră-două-trei pe zi ar putea să lucreze fără probleme şi ar mai elibera din presiunea pe care o au, de a avea grijă non-stop de copii.

    Dacă guvernul PNL şi preşedintele Iohannis au alte idei pentru a încuraja cuplurile să facă copii, pentru a creşte natalitatea, pentru a-i încuraja pe cei care sunt afară şi vor să facă copii, să-i facă în ţară pentru a mai atenua din groapa demografică, ele sunt binevenite.

  • Investitorii americani: Prioritatea zero a Guvernului trebuie să fie creşterea economică sustenabilă

    Prioritatea zero a Guvernului ar trebui să fie creşterea economică sustenabilă, urmată de investiţia în capitalul uman, cu accent pe educaţie şi demografie, infrastructura modernă şi statul de drept, a anunţat marţi Ionuţ Simion, preşedintele Camerei de Comerţ Americane din România (AmCham).

    „Prioritatea zero a Guvernului ar fi să asigure o creştere economică sustenabilă. O creştere care nu este sustenabilă poate avea efecte destul de nefavorabile pe termen mediu şi lung. Creşterea economică de 6% este un lucru bun, la prima vedere, dar dacă ea nu are la bază fundamente economice sustenabile, putem plăti un preţ destul de mare”, a declarat Ionuţ Simion în cadrul prezentării proiectului „Priorităţi pentru România”.

    Documentul lansat de AmCham introduce recomandări pentru potenţarea creşterii economice şi prezintă teme considerate prioritare mandatului parlamentar şi executiv în perioada 2016-2020. Asumarea de către România a preşedinţiei Consiliului UE între ianuarie şi iunie 2019 şi definirea proiectului de poziţionare strategică a ţării reprezintă principalele repere ale mandatului evidenţiate în raport.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Peste o treime din populaţia elveţiană cu vârsta de peste 15 ani provine din rândul imigranţilor

    În 2013, 2,4 milioane dintre cele 6,8 persoane în vârstă de 15 ani sau care aveau peste această vârstă proveneau din rândul imigranţilor, relevă studiul, în care se precizează că patru cincimi dintre ele s-au născut în străinătate, iar restul de o cincime s-a născut în Elveţia, însă provine din părinţi născuţi în străinătate.

    De zece ani, proporţia populaţiei care provine din rândul imigranţilor a crescut cu şase puncte procentuale, de la 29% la 35%. În 2003 se înregistrau 1,7 milioane de persoane în această situaţie.

    OFS precizează că “populaţia provenită din imigraţie este sensibil mai tânără decât populaţia care nu provine din imigraţie”. Vârsta medie a populaţiei care nu provine din rândul imigranţilor este de 49 de ani, iar a celei care provine din rândul imigranţilor este de 44 de ani.

    Printre naţionalităţile străine cele mai bine reprezentate, pe primul loc se află cele italiană şi germană (11% fiecare), urmate de cea portugheză (8%) şi franceză (4%).

    Biroul mai anunţă că dintre cei 1,212 milioane de copii cu vârsta sub 15 ani 90% sunt născuţi în Elveţia.

    Însă precizează că, pentru “observarea celor cu vârsta de până în 14 ani, sursa de date diferă de cea folosită pentru populaţia cu vârsta de 15 ani şi peste”, făcând imposibilă construirea unei “tipologii a populaţiei în funcţie de statutul migratoriu: variabilele despre locul de naştere al părinţilor lipsesc”.

  • Numărul copiilor români a scăzut cu 3 milioane în perioada 1990-2013. Cei mai mulţi trăiesc în rural

    Potrivit Strategiei naţionale pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului, aprobată de Guvern în decembrie 2014 şi publicată joi în Monitorul Oficial, dacă la începutul anilor 1990 în România erau peste 6,6 milioane de copii, în prezent sunt mai puţin de 3,7 milioane de copii, mai exact 3.653.637 (la 1 ianuarie 2013).

    În acelaşi interval, a avut loc, pe fondul creşterii speranţei de viaţă, o schimbare a structurii demografice, astfel că, dacă în ’90 raportul era de aproximativ un copil la ceva mai mult de doi adulţi, acum este de aproximativ un copil la patru adulţi.

    Strategia face referire şi la raportul dintre populaţiile de copii din mediile rural şi urban, semnalând o fluctuaţie semnificativă a structurii acesteia. Astfel, dacă prima jumătate a anilor ’90 este caracterizată de scăderea populaţiei de copii din rural cu aproximativ cinci procente, de la jumătatea anilor ’90 până în 2012 tendinţa s-a inversat, numărul copiilor din rural devenind mai ridicat decât în urban.

    Ponderea copiilor în populaţie a scăzut de la un nivel aproape egal în 1990 de aproximativ 28-29 la sută în ambele medii de rezidenţă la 16,5 la sută în urban şi 20,2 la sută în rural, în 2013, se arată în strategie.

    “Schimbările în structura populaţiei evidenţiază accentuarea procesului de îmbătrânire demografică, cu consecinţe negative economice şi sociale pe termen lung, aceasta conducând la creşterea dependenţei economice şi apariţia unor dezechilibre în sistemele de asigurări sociale. Una dintre caracteristicile cheie, distinctivă pentru România în comparaţie cu majoritatea celorlalte ţări europene, este ponderea ridicată a populaţiei rurale, situaţie care are consecinţe importante pe diferite dimensiuni ale bunăstării copilului, conducând la forme de deprivare de locuire şi materiale, precum şi dificultăţi de acces la serviciile sociale”, se arată în documentul citat.

    Fenomenul naşterilor în rândul adolescentelor şi tinerelor rămâne în continuare îngrijorător în România, unde mai mult de un copil din zece este născut de o mamă sub 20 de ani.

    În acelaşi timp, în România, rata avorturilor a fost extrem de crescută, până în 2003 frecvenţa avorturilor depăşind-o pe cea a naşterilor. Deşi rata avorturilor rămâne una ridicată, cu 52,7 cazuri raportate la 100 de naşterii vii, nivelul a scăzut de şapte ori în decursul ultimelor două decenii.

    Aceste feniomene indică o insuficienţă a planificării familiale, a educaţiei pentru sănătate sexuală şi a reproducerii, în special pentru categoriile vulnerabile social.

  • Ministrul japonez de Finanţe critică femeile ce refuză să aibă copii

    “Mulţi încearcă să lase impresia că persoanele în vârstă sunt responsabile pentru îmbătrânirea populaţiei, dar problema este, de fapt, refuzul de a naşte copii”, a declarat Taro Aso, într-un discurs susţinut în campania electorală pentru alegerile legislative programate duminică în Japonia.

    Declaraţia ministrului de Finanţe a şocat presa niponă, care a apreciat că Taro Aso a criticat direct femeile care nu au copii şi le-a acuzat pentru scăderea natalităţii, şi nu a făcut referire la politicile nepotrivite ale sistemului japonez, ce nu-i încurajează pe cetăţeni să devină părinţi.

    Rata fertilităţii este în Japonia de 1,4 copii pentru o femeie, în condiţiile în care ar trebui să se situeze la 2,1, pentru a garanta reînnoirea generaţiilor.

    Principalul motiv care conduce la această situaţie este deseori anxietatea faţă de viitor, teama de a nu avea venituri suficiente pentru a răspunde nevoilor unei familii. La acestea se adaugă lipsa infrastructurii şi în special a creşelor şi grădiniţelor, care le obligă pe tinerele mame să renunţe la locul de muncă pentru a-şi putea îngriji copiii.

    Pe de altă parte, se înregistrează o creştere a proporţiei persoanelor cu vârsta de peste 65 de ani, care nu mai sunt active şi au nevoie de îngrijiri medicale.

    Premierul japonez Shinzo Abe a promis înfiinţarea a sute de mii de locuri în creşe în anii următori şi, prin programul de politici economice, speră să le încurajeze mai mult pe tinerele din Japonia să-şi continue cariera profesională, dar să fie şi mame în acelaşi timp.