Tag: Delta Dunarii

  • Delta Dunării poate fi exploarată virtual pe Google Maps

    Prezentarea Deltei cuprinde de la rutele navigabile la lacuri şi canalele acoperite de vegetaţie, de la păsări şi floră, la arhitectură locală şi sate înconjurate de ape.

    „Un explorator virtual poate admira pelicanii care îşi iau zborul de pe Canalul Trofilca, un canal mic, care şerpuieşte printr-o pădure inundată, mlaştini şi lacuri. Mai apoi poate se poate plimba pe canalul Şontea, printre viţa de vie sălbatică, şi pe sub sălciile care atârnă deasupra canalului Rădăcinos, creând un tunel de vegetaţie spectaculos. Câteva click-uri mai încolo peisajul se schimbă: un lac cu nuferi, stârci, egrete şi pelicani. Iubitorul de păsări poate vedea cormoranii care se hrănesc pe Lacul Puiu sau poate «da o fugă» pe Laguna Sacalin. Pe uscat, poate explora arhitectura tradiţională din Deltă în localitatea Letea sau se poate plimba pe străduţele înguste din Mila 23. La final, se poate relaxa pe plaja sălbatică din Sf. Gheorghe sau poate avea o vedere panoramică din vârful vechiului far din Sulina”, au descris reprezentanţii Google România un posibil traseu virtual.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvern: 2.405 milioane lei pentru înlăturarea efectelor produse de secetă în Delta Dunării

    “Începând cu luna iunie 2015, fluviul Dunărea a avut scăderi semnificative de debit, ceea ce a dus la scăderi alarmante ale nivelurilor în bazinele acvatice naturale. Această situaţie a afectat traseele de aprovizionare a populaţiei locale, făcând imposibilă navigaţia în zonă”, se arată într-un comunicat de presă al Guvernului, precizându-se, totodată, că se impune, realizarea “în regim de urgenţă” a unor lucrări de decolmatare a canalelor pentru a asigura atât accesul şi aprovizionarea populaţiei, cât şi pentru a se evita dereglarea echilibrelor ecologice, în special a celor care privesc speciile protejate.

    În acelaşi context, Guvernul precizează că amplasamentele tronsoanelor de canale, japşe şi gârle “prevăzute a se decolmata în această etapă” fac parte din domeniul public de interes naţional aflat în administrarea Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, dar sunt încadrate în totalitate în zonele tampon şi economice, unde sunt permise acţiuni pentru asigurarea regimului hidrologic optim în Delta Dunării.

    Suplimentarea bugetară va permite decolmatarea a peste 33 kilometri de canale, japşe şi gârle, fiind estimată excavarea a peste 184.000 metri cubi de aluviuni.

  • ANSVSA: Gripă aviară, depistată la o specie de pelicani din Delta Dunării

    Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Tulcea a fost anunţată, miercuri, de Institutul Naţional pentru Cercetare şi Dezvoltare “Delta Dunării”, despre prezenţa unor pelicani morţi, pe insula Ceaplace, aflată în lacul Sinoe, informează ANSVSA.

    Inspectorii DSVSA Tulcea s-au deplasat imediat în zona respectivă şi au recoltat, pentru examene de laborator, şase cadavre de pelicani creţi.

    În colonia de pelicani nu au fost observate păsări bolnave, însă s-a constatat existenţa unui număr de 64 de cadavre de pelicani creţi. Deşi în zonă mai existau şi alte specii de păsări, nu s-au mai identificat şi alte cadavre de păsări.

    Pelicanii creţi sunt o specie de păsări sălbatice migratoare, care în această perioadă a anului zboară dinspre continentul african în Delta Dunării, pentru a cuibării.

    Cele şase cadavre prelevate au fost examinate, joi, în cadrul laboratorului DSVSA Tulcea. În urma investigaţiilor de laborator, toate probele au prezentat rezultat pozitiv pentru virusul gripei aviare.

    Conform procedurilor, probele au fost transmise pentru confirmare şi serotipizare la Institutul Naţional de Diagnostic pentru Sănătate Animală (IDSA), care este laboratorul naţional de referinţă pentru gripa aviară.

    Boala a fost depistată într-o zonă izolată, mlăştinoasă, aflată la limita dintre judeţele Tulcea şi Constanţa.

    Ca urmare, ANSVSA a dispus în teritoriu aplicarea măsurilor privind controlul gripei aviare de intensificare a supravegherii păsărilor sălbatice din zona Deltei Dunării, stabilirea zonei de protecţie (3 km) şi a zonei de supraveghere (10 km) din jurul focarului, zone care, în acest caz, nu includ vreo locuinţă.

    De asemenea, va fi intensificată şi colaborarea cu autorităţile locale, cu Institutul Naţional pentru Cercetare şi Dezvoltare “Delta Dunării”, Administraţia Rezervaţiei Biosfera “Delta Dunării”, Asociaţia Ornitologică Română, dar şi cu Asociaţia Vănătorilor şi Pescarilor din România.

    Evoluţia situaţiei este permanent monitorizată de serviciile veterinare, pentru a împiedica răspândirea bolii către efectivele de păsări domestice.

    Boala este prezentă şi în Bulgaria, serviciile veterinare din ţara vecină notificând confirmarea bolii, pentru prima oară în acest an, tot la exemplare de pelicani creţi dintr-o rezervaţie naturală, în data de 28 ianuarie.

    ANSVSA face un nou apel către populaţie de a informa, în cel mai scurt timp, medicul veterinar, despre orice caz de îmbolnăvire sau deces înregistrat la animalele din gospodărie.

    ANSVSA a implementat, începând cu anul 2005, un Program de monitorizare al gripei aviare. În cadrul acestui program, ANSVSA realizează o inspecţie permanentă, prin examen de laborator pe probe de sânge, tampoane traheale şi tampoane cloacale la păsările de exploataţiile aflate în localităţile din judeţe cu risc crescut de contaminare trans-frontalieră şi a păsărilor din import, aflate în perioada de carantină. Acest program prevede, ca obiectiv special, supravegherea păsărilor migratoare din Delta Dunării şi efectuarea în cadrul IDSA – Laboratorul Naţional de Referinţă pentru gripa aviară – a izolărilor virusului influenţei aviare, pe probe de tampoane cloacale şi organe, prelevate de la păsările sălbatice moarte sau vânate.

  • Guvernul înfiinţează la Administraţia Delta Dunării o Unitate pentru accesarea de fonduri UE

    Decizia a fost luată în şedinţa de miercuri a Guvernului.

    În baza Acordului de Parteneriat 2014-2020, adoptat de către Comisia Europeană, România va folosi instrumentul Investiţii Teritoriale Integrate ITI) cu prioritate în cadrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Strategia va fi implementată printr-un plan de acţiune elaborat cu expertiza Băncii Mondiale.

  • Cel mai frumos complex hotelier din Delta Dunării. Englezii şi germanii s-au îndrăgostit de acest colţ de rai

    Inaugurată în august 2012, Puflene Resort este o destinaţie inedită construită în mijlocul stufului, lângă lacul Murighiol şi la 500 de metri de Delta Dunării, în urma unei investiţii de circa 12 milioane de euro. Investiţie pe care Mihai Puflene, proprietar şi al hotelului Rex din Tulcea, a făcut-o după ce a vândut un parc eolian din Casimcea şi a realizat împrumuturi de la bănci. “Cel mai dificil a fost să obţin finanţări de la bănci”, a declarat Puflene, care spune că pentru a începe construcţia, a încercat să obţină finanţare de la acestea timp de un an şi jumătate. Un milion de euro din investiţie au fost obţinuţi prin fonduri europene.

    IMAGINI DE POVESTE de la cea mai frumoasă pensiune din Delta Dunării (GALERIE FOTO)

    Complexul se întinde pe o suprafaţă de zece hectare şi este compus din 300 de locuri de cazare, într-un hotel şi 16 vile, un restaurant, bar, Trattoria şi zonă Barbeque, cinci săli de conferinţă, o sală multifuncţională pentru biliard, tenis de masă, un centru Spa, o sală de fitness, piscine interioară (olimpică) şi exterioară, terenuri de tenis, fotbal, baschet, volei, toate prevăzute cu instalaţie nocturnă.

    Iar turiştii au venit în număr “prea mare, ţinând cont că am deschis anul trecut”, spune proprietarul, care estimează că gradul de ocupare pentru anul acesta a fost de 60%. De frumuseţile naturale ale Deltei, dar şi de luxul construit de omul de afaceri s-au bucurat deopotrivă românii, dar şi turiştii străini. “Nu suntem în România, suntem în Bali”, spuneau fascinaţi germanii, austriecii, francezii, englezii sau italienii care au vizitat Delta, potrivit proprietarului, care estimează că circa 15% dintre cei care au ajuns la Puflene Resort au fost străini.

    “Să facem multe şi să vorbim puţin”, este dorinţa lui Puflene, care speră că investiţiile în Delta Dunării vor continua să vină.

  • Păsările şi turiştii sunt tot mai rari în Deltă

    “Cererea pentru cazare nu a fost grozavă de la începutul anului până în august, veniturile pe care le-am obţinut fiind în scădere cu 25%. Mai mult, am renunţat la a vinde complexul turistic din cauză că nu este nimeni interesat să-l cumpere”, spune Cornel Găină, proprietarul complexului turistic Cormoran din Delta Dunării. Omul de afaceri a fost unul dintre primii întreprinzători din turism care a pariat pe Deltă şi a construit în 1994, alături de soţia sa, complexul hotelier Cormoran din Delta Dunării. După deschiderea hotelului, lucrurile au mers bine pentru familia Găină mai mulţi ani, însă dezvoltarea zonei, construcţia a tot mai multe hoteluri, dar şi problemele economice care au urmat l-au făcut să scoată hotelul la vânzare în urmă cu trei ani, dar nu a găsit clienţi. Complexul Cormoran din localitatea Uzlina, judeţul Tulcea, este construit pe o suprafaţă totală de 9.000 de metri pătraţi, dar deţine o suprafaţă totală de 7,5 hectare. Acesta cuprinde un hotel de trei stele, o pensiune şi 15 vile, care cumulează 280 de locuri de cazare. “Până în prezent gradul de ocupare a fost de 22-23%, la limita supravieţuirii. Este clar că anul acesta a fost mai prost decât anul trecut dacă vorbim de numărul de turişti”, spune Cornel Găină.

    Deşi este a treia deltă din Europa ca suprafaţă şi una dintre cele mai importante regiuni turistice ale României, Delta Dunării continuă să fie o destinaţie în care proprietarii de pensiuni se plâng de turişti, în timp ce asociaţiile din turism atrag atenţia că delta va atrage mai mulţi bani când turismul va fi controlat şi când se vor lansa produse specifice acestei zone.

    Doar 8.900 de turişti au fost raportaţi în Delta Dunării în primele şapte luni ale acestui an, mai puţin cu 900 faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Din cei aproape 9.000 de turişti, 33% au fost vizitatori străini, arată datele de la Asociaţia Rezervaţiei Delta Dunării. Lucrurile nu sunt însă chiar atât de negre precum par, iar scăderea ar putea fi doar o consecinţă a crizei şi a creşterii turismului la negru, atât turiştii, cât şi pensiunile preferând să nu declare cazarea pentru a plăti mai puţine taxe. Cifra raportată de Asociaţie este cea oficială, construită pe baza raportărilor pensiunilor şi hotelurilor, însă, dacă se ia în considerare şi turismul la negru, în Deltă ajung anual circa 100.000 de turişti, potrivit consultanţilor din turism.

    Delta Dunării atrage anual mult mai puţini turişti faţă de alte delte europene mai mici ca suprafaţă, precum cea franceză (Delta Camarague) sau cea italiană (Delta del Po), care atrag anual peste un milion de turişti. Mai mult, din cauza absenţei turiştilor, multe complexuri turistice şi-au închis uşile anul trecut, printre acestea fiind şi complexul de cinci stele Delta Nature Resort din Somova, controlat de compania cu acelaşi nume. “Am redeschis complexul în martie anul acesta, iar în prezent avem câteva grupuri care au ocupat o parte din cele 30 de vile”, a spus un reprezentant al complexului.

  • Elena Udrea: Nu trebuie să transformăm Delta în Vama Veche

    “Organizăm un eveniment care să o pună în valoare şi să promoveze Sulina, Festivalul cailor sălbatici din Delta Dunării, care se doreşte unul dintre cele mai importante eveniment folk la nivel naţional. Evident că va fi promovată şi această atracţie turistică aflată în Pădurea Letea”, anunţă Elena Udrea, într-o postare pe blogul personal.

    Ar fi destul de simplu însă, notează ea, să fructificăm Delta doar în favoarea turismului, neglijând aspectele de mediu şi de cultură de aici. “Repet ce am afirmat în urmă cu doi ani: nu trebuie să transformăm Delta în Vama Veche, acolo unde betoanele şi-au făcut loc până pe plajă”, afirmă ministrul, care a participat sâmbătă la şcoala de vară a tinerilor din diaspora.

    Sulina este unul dintre cele trei proiecte pilot, alături de Băile Herculane şi Borsec, pe care Ministerul Dezvoltarii le derulează împreună cu PNUD (Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare), prin care localităţile respective vor trece printr-un proces de regenerare urbană, cu obiectivul principal de a le creşte atractivitatea turistică.

    La Sulina s-au realizat deja amenajarea plajei, reamenajarea falezei şi reabilitarea străzii doi şi urmează reabilitarea cimitirului maritim, a fostului sediu al primei instituţii europene, Comisia Dunării, ca şi a două faruri vechi, a precizat ministrul.

    În calitate de coordonator al domeniului 3 din Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (promovarea culturii, a turismului şi a relaţiilor intercomunitare), Ministerul Dezvoltării se ocupă de dezvoltarea infrastructurii prin proiecte cofinanţate cu bani europeni şi promovarea Dunării şi a Deltei ca destinaţii turistice.

    Astfel, lucrările la miniporturile din Sfântu Gheorghe, Murighiol şi Sarichioi se află într-un stadiu avansat, urmând să fie finalizate anul acesta. Mai multe clădiri şi străzi din Sulina vor fi reabilitate, printre care fosta bibliotecă orăşenească şi faleza turistică. În Galaţi se va realiza un port pentru ambarcaţiuni de agrement. Porturi turistice se vor face la Olteniţa şi Feteşti şi va fi dezvoltată infrastructura turistică pe insula Şimian, acolo unde a fost mutată cetatea Ada-Kaleh.

    De asemenea, în judeţul Constanţa se vor realiza mai multe porturi de agrement cofinanţate din bani veniţi pe Strategia Dunării: Tomis-Tuzla, Ostrov, Capidava şi Topalu. În 2 Mai se va construi un port pentru ambarcaţiuni mici turistice şi pescăreşti. La Techirghiol, pe lac, se va reconstrui cheul pentru acostarea navelor de agrement.

  • Cat costa o vacanta la mare prin programul “Litoralul pentru toti”

    Programul este sustinut si promovat de catre Asociatia Nationala
    a Agentiilor de Turism (ANAT) si patronatele hoteliere de pe
    litoral.Tarifele reduse sunt valabile in perioada 3 mai – 14
    iunie.

    Un pachet de sase nopti la un hotel de doua stele costa 209 lei
    de persoana fara mic dejun si 279 lei cu mic dejun, la trei stele –
    249 lei fara mic dejun si 379 lei cu mic dejun inclus, in timp ce
    la patru stele, pretul unui pachet de sase nopti, cu mic dejun
    inclus, costa 439 de lei de persoana.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro