Tag: Dell

  • O industrie care nu poate să scadă

    Valentin Stănescu a preluat la începutul anului 2017 poziţia de country general manager pentru operaţiunile noii entităţi formate prin fuziunea Dell, un business cu câteva sute de angajaţi pe plan local, care include şi un centru de servicii care lucrează pentru clienţi internaţionali, şi EMC Corporation, companie specializată în furnizarea de echipamente şi soluţii software pentru infrastructura IT. Începând cu anul 2004, Stănescu a lucrat pentru mai multe companii de IT de pe piaţa locală, printre care Star Storage şi IBM, şi a fost promovat şef al operaţiunilor locale ale EMC în 2009, după ce fusese timp de aproape patru ani director de vânzări.

    „Noi suntem furnizori de tehnologie, ne dorim să fim văzuţi ca principalul furnizor de tehnologie esenţială, însă este evident că având cel mai amplu portofoliu din industrie nu putem avea, pe toate zonele, cea mai bună prezenţă sau prestaţie. Prin urmare, alături de parteneri acoperim întreg spectrul”, explică Valentin Stănescu. „În cadrul unui eveniment precum Dell Technology Forum (desfăşurat la începutul lunii octombrie la Bucureşti – n.red.) reuşim să transmitem clienţilor finali încrederea că a lucra cu o companie ca Dell Technologies le dă posibilitatea nu doar să investească în tehnologie, ci într-o viziune pe termen lung şi le dă şi flexibilitatea de a avea opţiuni în cazul în care consideră că investiţia pe care au făcut-o a fost aliniată 100% cu ce şi-au dorit să atingă mai târziu. Multe dintre companiile cu care lucrăm astăzi ştiu că trebuie să facă schimbări, transformări, dar nu ştiu 100% unde vor ajunge făcând aceste transformări. Noi, ca furnizori de tehnologie, încercăm să le oferim această flexibilitate în timp – este, dacă vreţi, o protecţie a investiţiei. Ei ştiu că dacă au apucat-o pe o cale, au apoi posibilitatea să se replieze, nu se află pe o autostradă care nu are ieşire câteva sute de kilometri”, notează şeful Dell Technologies.

    Dell Technologies România a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri netă de 990 milioane lei şi un profit net de 3,83 milioane lei. Numărul mediu de angajaţi declarat la Ministerul de Finanţe era, în 2018, de 490.

    La nivelul grupului Dell, România face parte din regiunea CEE, care include 38 de ţări; acestea sunt grupate în funcţie de importanţă, fie în clustere, fie ca ţări directe. „România este una dintre cele cinci ţări directe, din prima categoria, fiind una extrem de importantă şi care raportează direct, nu prin intermediul unei subregiuni. Din punctul de vedere al prezenţei companiilor mari în regiune, România este o ţară mare”, notează Stănescu. „Aşadar, pentru businessul nostru de end user computing este o piaţă extrem de importantă, una dintre cele mai mari din Europa.”

    Pe partea de data center, România este importantă prin inovaţie, spune Valentin Stănescu, care aminteşte că de-a lungul timpului compania a reuşit să dezvolte local proiecte care apoi au fost replicate în alte state. „Reuşim, într-o piaţă care nu este atât de matură, să inovăm, putem să alegem nişte căi scurte pentru rezolvarea unui lucru. Dacă am fi în Germania sau Franţa, acolo lucrurile sunt foarte mature, sunt foarte bine stabilite din punctul de vedere al modului în care un proiect se poate desfăşura. În România încă există flexibilitate la nivelul companiilor mari, acestea pot inova, pot alege moduri alternative de a implementa un proiect.”

    Ciclurile de modernizare a infrastructurii de tehnologie au o rapiditate mai mare în ţările din sud-estul Europei faţă de ţările mature, pentru că operaţiunile pe care o companie le are în România nu sunt atât de complexe cum sunt operaţiunile pe care le are într-o ţară ca Germania, explică Stănescu. Mai mult, o schimbare în sistem sau în paradigma de abordare a unui sistem este mult mai greu de realizat în cazul acestor ţări mature: „Trebuie să faci multe teste înainte ca să poţi înţelege toate efectele unei astfel de schimbări. Pentru că operaţiunile acelor companii în România nu sunt atât de complexe, este mai simplu şi mai rapid să inovezi aici.”

    Şeful Dell Technologies România oferă următorul exemplu: „O instituţie de orice natură are în Germania o infrastructură care oferă 100 de funcţionalităţi; pentru a realiza o schimbare în infrastructură, trebuie să testezi cum vor fi afectate toate acele funcţionalităţi. În România, în general, activităţile sunt mai puţin complexe – în loc de 100 de funcţionalităţi pe care trebuie să le susţină o infrastructură, sunt doar 10, e mult mai uşor şi mai rapid să testezi 10 funcţionalităţi. Mai mult, companiile-mamă consideră că în zona complexă este mai riscant să testezi lucruri noi şi atunci se aleg ţări de test precum România, făcându-se ulterior roll-out către celelalte ţări”.

    Din punct de vedere comercial, piaţa locală este segmentată în funcţie de tehnologie şi de dimensiunea clienţilor, explică Stănescu. Luând tehnologia drept criteriu, compania desemnează două categorii mari: tehnologie de tip end user computing şi tehnologii de tip data center. „Suntem undeva la 60%-40% şi se merge către balansare, pentru că avem un potenţial foarte mare şi investiţii destul de mari în zona de data center. În general, în structura totală a veniturilor Dell, volumele cele mai mari se fac în zona de client computing; e normal, pentru că e mult mai simplu să investeşti într-un laptop sau într-un monitor decât să mergi în zona de data center, unde proiectele sunt de altă natură.”

    Legat de modelul de business Dell, şi anume oferirea unui portofoliu cât mai amplu de produse şi servicii, Valentin Stănescu spune că acesta nu e unul standard şi că principalii competitori au ales un alt model. „Orice client şi-ar dori – cel puţin aşa credem noi – să găsească un portofoliu care să îi satisfacă toate nevoile. Dacă îşi doreşte să facă o alegere diferită, spre exemplu să folosească tehnologie din alte părţi şi să o integreze, este evident alegerea sa, dar asta se întâmplă de obicei atunci când ştiu foarte bine ce îşi doresc.”

    Deocamdată, piaţa din România este încă la un nivel la care companiile îşi testează capabilităţile în era digitală; cu alte cuvinte, partea de tehnologie poate fi un suport pentru schimbare, dar şi un enabler pentru inovaţie, notează el. „Prin urmare, crede el, companiile îşi doresc să găsească în acelaşi loc atât tehnologia prin care să modernizeze ceea ce au, să-şi reducă costurile de operare şi mentenanţă, cât şi să reinvestească economiile din zona respectivă către inovaţie.“

    Deşi reticenţa pare să fi dispărut din rândul managerilor români, pe zona de educaţie este încă loc de mai bine, crede Stănescu. „În viitorul apropiat, vom avea din ce în ce mai multe sesiuni educative pentru piaţă, vom aduce la Bucureşti mulţi dintre specialiştii noştri; am pus Bucureştiul pe hartă într-o constelaţie de 10-12 oraşe importante din lume pentru a creşte awareness-ul pe partea de inteligenţă artificială şi IoT”, notează el. „Cu cât mai repede vom reuşi să educăm cât mai multe companii, cu atât mai repede ni se vor întoarce beneficiile ca cetăţeni.”
    Şeful Technologies spune că România este una dintre ţările în care inovaţia este în natura omului – „trebuie doar să le oferim românilor posibilitatea şi să le aducem tehnologiile şi platformele potrivite astfel încât să poată să îşi testeze ideile. Este una dintre cele mai inovatoare ţări, cel puţin din regiunea din care facem parte”.

    Piaţa în ansamblul ei – incluzând aici tot segmentul IT şi toate serviciile asociate – nu are cum să nu crească, crede Valentin Stănescu. „Este atât de multă nevoie de inovaţie prin tehnologie, în această ţară, iar România are un apetit atât de mare pentru tehnologie, încât nu văd vreo şansă ca piaţa să experimenteze scădere în viitor. Dacă ne apucăm şi secţionăm piaţa, evident că sunt unele zonele tradiţionale de IT care fie au o creştere mai înceată, fie au o stagnare, însă zonele noi de inovaţie care apar, proiectele noi care sunt rezultatul încercării companiilor de a fi competitive în noua eră de funcţionare şi în faţa start-up-urilor noi, agile care vin din urmă, acestea aduc un plus”, încheie el.

  • Corporaţiile americane preiau frâiele inovaţiei: Microsoft şi Dell caută următoarea inovaţie din câmpul muncii printre startup-urile de Inteligenţă Artificială

    În timp ce sindicatele, corporaţiile şi guvernele lumii dezbat efectele pe care Inteligenţa Artificială, machine learning-ul şi automatizarea le vor avea asupra viitorului pieţei muncii, investitorii cu capital identifică cele mai promiţătoare startup-uri în care să investească pentru a schimba cursul acestei schimbări.

    Potrivit CNBC, printre aceşti investitori se numără fondul de investiţii al Microsoft, M12, şi Dell Technologies Capital. Ambele ţintesc să capitalizeze progresul umanităţii şi se concentrează pe startup-uri pe care le pot mentora cu propria expertiză şi propriul know-how.

    „Scopul nostru este să captăm inovaţia. Trebuie să căutăm în ecosistemul antreprenorial extern. Este foarte important să facem asta ţinând cont că ritmul în care se dezvoltă tehnologia este uimitor”, notează Scott Darling, preşedintele Dell Technologies Capital, care spune că Michael Dell se uită pe fiecare investiţie realizată de fond.

    Aşa cum explică Darling, randamentul investiţiei în astfel de startup-uri este atât de mare încât banii care se îndreaptă spre acest sector sunt din ce în ce mai mulţi.

    În cazul Dell Technologies, fondul a investit peste 600 milioane dolari în 100 de proiecte în ultimii şase ani. Dintre acestea, Dell a realizat 40 de exituri şi cinci listări la bursă, cu o valoare totală de piaţă de peste 50 miliarde dolari – printre acestea numărându-se proiecte precum Docusign, Cylance, Mongo şi Zscaler.

    Şi în cazul fondului M12 al gigantului Microsoft ecuaţia este aceeaşi. Compania caută startup-uri în care poate investi pentru potenţialul pe care îl au acestea prin inovaţie.

    „Inovaţia nu se limitează la graniţele corporaţiei noastre. Este un moment incredibil pentru a vedea cum Inteligenţa Artificială transformă locurile de muncă. Deja vedem tehnologiile distribuite din ce în ce mai mult, şi din ce în ce mai diversificate”, spune Nagraj Kashyap, vicepreşedinte şi global head al fondului M12 – un fond de investiţii care se concentrează pe software enterprise, Inteligenţă Artificială, securitate cibernetică şi cloud computing.

    Companiile de dimensiunea Microsoft sau Dell au avantajul de a putea luat astfel de proiecte la început de drum, şi pe lângă capital, le pot integra în reţeaua lor de dezvoltare, vânzări şi distribuţie.

    De exemplu, Microsoft a intrat în parteneriat cu startup-ul de educaţie GO1.com după ce M12 a condus o serie B de investiţii de 30 milioane de dolari în una iunie a anului trecut. Startup-ul australian care a trecut prin acceleratorul Y Combinator este supranumit „Netflixul trainingurilor”.

    GO1.com oferă un serviciu pe bază de subscripţie în sistem software as a service care se poate plia pe orice software de resurse umane, permiţând departamentelor de HR să aibă acces la 50.000 de cursuri de training în diverse limbi.

    Afacerile GO1.com au crescut cu 300% de la un an la altul, potrivit lui Chris Eigeleand, cofondator şi director operaţional al companiei. Produsul a fost introdus în pachetele Microsoft alături de alte software-uri pentru resurse umane, ceea ce a ajutat startup-ul cu o vechime de doar patru ani să ajungă la 1,5 milioane de cursanţi şi peste 1.500 de clienţi în toată lumea.

     

     

  • Dell lansează noul model de laptop Dell XPS 13 – FOTO

    Cea mai mare diferenţă este la nivel de culoare, noul model având o combinaţie de culori de alb şi auriu. Completând noua carcasă din aluminiu de culoare auriu-trandafiriu a modelului XPS 13, ţesătura albă din fibră de sticlă atrage ochiul prin eleganţă şi este mătăsoasă la atingere. În scop de durabilitate deasupra acestei ţesături cu textură moale se găseşte un strat de oxid de titaniu pentru un luciu perlat şi un strat de protecţie UV şi unul rezistent la pătare pentru prevenirea îngălbenirii sau pătării în timp. De fapt, orice pată de cerneală sau de altă natură ajunsă pe interiorul alb poate fi ştearsă cu uşurinţă.

    Noul model are un ecran InfinityEdge, care se potriveşte cu acest laptop de 13 inci într-un cadru de 11 inci. Este cu 30% mai subţire (3,4 mm) şi mai uşor, începând de la doar 1,3 kg. Cu Windows 10 preinstalat şi dotat cu cea mai nouă generaţie, a opta, de procesoare Quad Core de la Intel, XPS 13 furnizează performanţe mobile superioare prin pornirea rapidă a SSD-urilor de până la 1TB. De asemenea, producătorul susţine o durată de viaţă a unei baterii la aproape 20 de ore pe rezoluţie FHD şi până la 11 ore pe rezoluţie UHD (Mobile Mark 14).

    Dell susţine că a reuşit să crească performanţele de două ori faţă de modelul XPS 13, lansat în 2015.

    Modelul din 2018 poate fi echipat cu un Intel i5, i7 ( a 8-a generaţie) şi vine echipat cu un display cu o rezoluţie de 1080p sau 4K, cu 4,8 sau 16 GB RAM şi variante de stocare începând de la 128 GB până la 1TB. 

    Activat de voce, atingere sau recunoaştere facială, accesul la noul XPS 13 se face printr-o triadă de porţi biometrice. Vă puteţi conecta cu o privire sau o atingere cu camera în infraroşu şi cititor opţional de amprentă digitală de pe butonul de pornire pentru Windows Hello, sau puteţi vorbi cu dispozitivul din cealaltă parte a încăperii prin intermediul celor patru microfoane digitale integrate şi a capabilităţilor de recunoaştere vocală Microsoft Cortana.

    Noul XPS 13 este disponibil de astăzi la nivel global pe Dell.com şi Microsoft.com, începând de la 999,99 USD. De asemenea, Dell oferă o ediţie pentru dezvoltatori bazată pe Ubuntu, cu Linux preîncărcat, începând de la 949,99 USD pe Dell.com în Statele Unite şi Europa.

  • Cum va arăta anul 2018: inteligenţă artificială, mega-cloud şi sporturi electronice

    Tehnologiile emergente, precum inteligenţa artificială (AI), realitatea augmentată (AR), realitatea virtuală (VR) şi progresele înregistrate în domeniul internetului lucrurilor (IoT) şi în domeniul cloud computing, devenite realitate datorită evoluţiilor exponenţiale în materie de software, analitică şi putere de procesare, se dezvoltă şi prind viteză în această direcţie. Aceste progrese sunt deja uşor de observat la automobilele şi casele noastre conectate la internet, în afacerile şi tranzacţiile noastre bancare, transformând chiar şi modul în care agricultorii îşi gestionează culturile şi animalele.

    Predicţia 1: Inteligenţa artificială va realiza „activităţile de gândire” cu mare viteză

    În următorii câţiva ani, inteligenţa artificială (AI) va schimba modul în care ne petrecem timpul acţionând asupra datelor şi nu doar prin gestionarea acestora. Companiile vor exploata inteligenţa artificială astfel încât aceasta să îndeplinească „activităţi de gândire” pe baza unor date, reducând semnificativ timpul petrecut cu prospectarea, dezbaterea, planificarea şi testarea fiecărei inovaţii. Va elimina blocajele şi va oferi oamenilor libertatea de a lua mai multe decizii şi de a se mişca mai rapid, având certitudinea că noile idei extraordinare nu se vor mai împotmoli.

    Unii teoreticieni afirmă că AI va duce la dispariţia unor locuri de muncă, dar este posibil ca aceste tehnologii noi să şi creeze locuri de muncă, deschizând noi posibilităţi pentru oameni. De exemplu, vom avea un nou tip de experţi în IT, al căror domeniu de activitate va fi antrenarea şi ajustarea fină a inteligenţei artificiale. Aceşti specialişti vor fi responsabili pentru setarea parametrilor de clasificare a performanţelor comerciale, adică ce trebuie şi ce nu trebuie clasificat drept rezultate comerciale bune, pentru stabilirea regulilor de acţiune, pentru definirea a ceea ce înseamnă „beneficiu” şi aşa mai departe. Odată implementată, tehnologia va putea să recomande oportunităţi comerciale benefice, cu viteza luminii.

    Predicţia 2: Încorporarea IQ-ului în obiecte

    Începând cu 2018, vom face paşi uriaşi în direcţia încorporării de informaţii accesibile aproape instantaneu în oraşele, organizaţiile, casele şi vehiculele dotate cu tehnologia IoT (Internet of Things). Având în vedere scăderea costurilor puterii de procesare şi faptul că preţul unui nod de conectare tinde spre 0$, vom avea în curând 100 de miliarde de dispozitive interconectate şi, apoi, un trilion. Cantitatea uriaşă de date astfel combinate şi puterea de procesare împreună cu puterea inteligenţei artificiale vor face ca maşinile să gestioneze mai bine resursele fizice şi umane. Vom deveni „piloţi digitali” ai tehnologiei şi mediilor care ne înconjoară. Tehnologia va funcţiona ca o extensie a persoanei noastre. Toate obiectele vor deveni inteligente şi ne vor permite să avem vieţi mai inteligente.

    Putem observa acest lucru la automobilele noastre, „dispozitivele mobile supreme”, care sunt dotate cu senzori ultrasonici, o tehnologie care utilizează raze laser pentru a măsura distanţa dintre vehicule şi recunoaşterea gesturilor. În timp, aceste inovaţii vor face din pilotarea automată a autovehiculelor o realitate cotidiană. Cu mult timp înainte de acest lucru, ne vom obişnui mai întâi cu autovehicule care se programează singure la service, furnizând informaţii despre operaţiunile necesare şi planificându-şi singure actualizările software.

    Predicţia 3: Căşti AR de calitate ridicată

    De asemenea, nu va mai trece mult timp până când graniţele dintre realitatea „reală” şi realitatea augmentată (AR) vor începe să dispară. Viabilitatea comercială a realităţii augmentate este deja evidentă. De exemplu, echipe de constructori, arhitecţi şi ingineri utilizează căşti AR pentru a vizualiza clădiri noi, pentru a-şi coordona eforturile pe baza unei imagini unice a unui proiect şi pentru a instrui lucrătorii din teren atunci când un tehnician nu poate fi la faţa locului în ziua respectivă.

    Desigur, şi realitatea virtuală are perspective solide. Aceasta va transforma, fără îndoială, domeniul divertismentului şi jocurilor electronice în viitorul apropiat, datorită experienţelor captivante pe care le oferă, dar un pariu sigur este că AR va deveni principalul mod de a creşte la maximum eficienţa umană şi de a culege beneficiile „cunoaşterii tribale” a unei forţe de lucru aflată în evoluţie.

    Predicţia 4: O relaţie mai profundă cu clienţii

    Indicele de Transformare Digitală al Dell Technologies arată că 45% din liderii organizaţiilor de mărime medie şi mare sunt de părere ca acest tip de organizaţii va deveni depăşit în următorii cinci ani, iar 78% dintre aceştia consideră că organizaţiile nou-înfiinţate (startup-uri) reprezintă o ameninţare pentru afacerile lor. Este mai important ca niciodată ca organizaţiile să pună satisfacţia clientului pe primul plan.

    În următorul an, în principal cu ajutorul analiticii predictive, tehnologiei învăţării automate (ML) şi inteligenţei artificiale, companiile îşi vor înţelege mai bine clienţii şi le vor satisface nevoile în momentul în care acestea vor apărea, dacă nu cumva chiar şi înainte de acest moment. Serviciile de asistenţă a clienţilor se vor baza în mod fundamental pe perfecţionarea întrepătrunderii dintre om şi maşină. Prin urmare, în loc să paseze interacţiunile cu clienţii către chatboţi de primă generaţie şi mesaje prestabilite, oamenii şi agenţii virtuali bazaţi pe inteligenţă artificială vor conlucra, într-o singură echipă.

    Predicţia 5: Verificarea subiectivismului va deveni la fel de utilizată precum verificarea ortografiei

    În următorul deceniu, tehnologiile emergente, precum VR şi AI, vor ajuta oamenii să identifice informaţii şi să acţioneze pe baza acestora fără interferenţele provocate de emoţii sau de ideile subiective externe, în acelaşi timp sprijinindu-i pe aceştia să îşi exercite raţionamentul uman, acolo unde este cazul. Pe termen scurt, vom fi martorii aplicaţiilor de inteligenţă artificială în procedurile de angajare şi promovare, rolul acestora fiind să filtreze subiectivismul intenţionat şi neintenţionat. În acelaşi timp, realitatea virtuală va fi utilizată din ce în ce mai mult ca instrument de intervievare, facilitând oferirea de oportunităţi exclusiv pe baza meritelor, de exemplu prin mascarea identităţii unui potenţial angajat cu ajutorului unui avatar. 

    Prin utilizarea tehnologiilor emergente în aceste scopuri, „verificatorul subiectivismului” („bias check”) va deveni într-o bună zi un instrument de rutină, precum „verificatorul ortografic” („spell check”), dar cu beneficii la nivelul întregii societăţi.

    Predicţia 6: Industria media şi a divertismentului va trece la un alt nivel prin intermediul sporturilor electronice

    În 2018, va exista un număr în creştere extraordinar de mare de jucători în faţa ecranelor sau purtând căşti VR, care vor concura într-un univers virtual de înaltă definiţie. Pe măsură ce sute de milioane de noi jucători şi spectatori se vor alătura acestui fenomen, sporturile electronice vor intra în mainstream.
    Fenomenul sporturilor electronice indică o tendinţă generală şi anume că au fost digitalizate chiar şi activităţile prin excelenţă umane, precum sportul. Tehnologia a adus sportul la îndemâna tuturor. Nu e nevoie să ai o anumită structură sau formă a corpului. Dacă ai reacţii tactile rapide şi abilităţi motorii, poţi juca şi câştiga.

    În plus, sporturile tradiţionale, precum ciclismul, au înregistrat progrese prin colectarea de date în vederea identificării unor avantaje graduale, dar decisive. În viitor, toate afacerile vor fi afaceri tehnologice, iar timpul nostru liber se va transforma într-o experienţă interconectată.

    Predicţia 7: Ne îndreptăm către „mega-cloud”

    Cloud nu este o destinaţie. Este un model informatic în care orchestrarea, automatizarea şi inteligenţa sunt încorporate profund în infrastructura IT. În 2018, companiile se vor orienta într-o proporţie covârşitoare către o abordare de tip multi-cloud, beneficiind de valoarea tuturor modelelor acestei tehnologii, de la cele publice la cele private şi de la modelele găzduite la cele gestionate şi la modelele SaaS. Totuşi, pentru că din ce în ce mai multe aplicaţii şi activităţi de lucru se mută în diverse cloud-uri, proliferarea silozurilor de date cloud va deveni ceva inevitabil, inhibând capacitatea organizaţiilor să exploateze la potenţial maxim analitica datelor şi iniţiativele AI. Acest lucru poate avea drept rezultat situaţii în care aplicaţiile şi datele ajung într-un cloud greşit, cu consecinţe nedorite.

    Credem că următorul pas este apariţia „mega cloud-ului”, care va interconecta numeroasele cloud-uri publice şi private şi le va face să se comporte precum un sistem holistic, coerent. Mega cloud-ul va oferi o perspectivă inteligentă, federalizată asupra unui întreg mediu IT. Pentru a face posibilă apariţia mega cloud-ului, va trebui să creăm inovaţii multi-cloud în domeniul reţelelor (pentru a muta datele între cloud-uri), în domeniul stocării (pentru a amplasa datele în cloud-ul corect), în tehnica de calcul (pentru a utiliza procesarea şi accelerarea ideale pentru activităţile de lucru), în orchestrare (pentru a interconecta reţelele, mediile de stocare şi tehnica de calcul între cloud-uri) şi, o nouă oportunitate, clienţii vor trebui să încorporeze AI şi ML pentru a atinge noi standarde în domeniul automatizării şi analizei aprofundate, pe baza acestei viitoare generaţii de mediu IT.

    Predicţia 8: Anul în care trebuie rezolvate micile probleme

    În această lume din ce în ce mai interconectată, dependenţa noastră de furnizorii de servicii este mai mare ca oricând. Organizaţiile nu sunt simple insule izolate, ci, mai degrabă, reprezintă sisteme de înaltă interconectivitate care există în cadrul unor sisteme şi mai mari. Undele haosului se propagă mai departe şi mai repede acum, când tehnologia ne conectează unii cu alţii într-un mod uimitor. Trebuie să ne gândim la faptul că unul dintre cele mai grave incidente de securitate a datelor din istorie a avut loc pentru că atacatorii au utilizat date de autentificare pentru a accesa sistemul de climatizare al unui furnizor de servicii extern.

    Din cauza relaţiei noastre din ce în ce mai strâns îmbinate cu sistemele informatice, breşe mici şi imperceptibile pot duce la colapsuri majore. Prin urmare, anul viitor va fi anul în care companiile multinaţionale vor acţiona în acest domeniu, îndemnate şi de valul de reglementări noi, precum Regulamentul General privind Protecţia Datelor (GDPR).  Acordarea de prioritate implementării instrumentelor şi tehnologiilor de securitate cibernetică pentru a asigura o reală protecţie a datelor şi a preîntâmpina ameninţările va deveni o necesitate din ce în ce mai imperioasă.
     

  • Doar 5% din companiile mari sunt pregătite să satisfacă cerinţele IT ale noului mediu digital de afaceri

    Cât timp transformarea infrastructurii IT existente este o necesitate clară pentru companii, transformarea digitală devine forţa motrice care face ca Transformarea IT să devină o prioritate de top. Totuşi, studiul ESG 2017 IT Transformation Maturity Curve arată că 95% dintre respondenţi declară că organizaţiile lor riscă să rămână în urma unui grup restrâns de competitori din industrie care îşi transformă deja infrastructurile IT, procesele şi metodele de livrare ca să accelereze atingerea obiectivelor de transformare a afacerii într-una digitală.

    Multe organizaţii continuă să măsoare ciclurile aplicaţiilor în luni, dacă nu chiar ani de zile; au infrastructuri de tip siloz şi continuă să se lupte cu arhitecturi rigide moştenite – toate acestea fiind bariere în calea adoptării unei transformări digitale de succes.

    „Aceste rezultate reflectă felul în care majoritatea clienţilor noştri ne spune că are nevoie să-şi optimizeze infrastructurile existente ca să profite de oportunităţile erei digitale”, a declarat David Goulden, Preşedinte Dell EMC. „Totuşi studiul arată că majoritatea respondenţilor rămâne în urma unui grup mic şi elitist de competitori care au spart codul Transformării IT şi care acum concurează cu şi mai mult elan datorită acestui fapt. Pe măsură ce organizaţiile avansează cu investiţiile în Transformarea IT, acestea vor putea depăşi conflictul dintre infrastructura IT existentă şi iniţiativele digitale de afaceri pentru a-şi atinge obiectivele, pentru a accelera timpul de lansare al produselor pe piaţă şi pentru a-şi creşte competitivitatea.”

    Pe baza răspunsurilor globale la studiu, cele 1000 de organizaţii participante au fost segmentate în următoarele etape de maturitate a Transformării IT:
    • Etapa 1 – Tradiţională (12%): organizaţia nu îndeplineşte multe – dacă nu toate – din dimensiunile Transformării IT cuprinse în studiul ESG
    • Etapa 2 – Emergenţă (42%): organizaţia demonstrează progrese în termeni de Transformare IT, dar dispune de instalări minime ale tehnologiilor moderne de centre de date
    • Etapa 3 – Evoluţie (41%): organizaţia demonstrează dedicare faţă de Transformarea IT şi dispune de instalări moderate de tehnologii moderne de centre de date şi de metode de livrare IT
    • Etapa 4 – Transformare (5%): organizaţia este avansată în termeni de iniţiative de Transformare IT

    Majoritatea respondenţilor (71%) sunt de acord că transformarea IT este esenţială pentru competitivitatea în afaceri. Dintre companiile “Transformate”, 85% cred că organizaţia lor se află într-o poziţie “foarte bună” sau “bună” pentru a concura şi reuşi pe piaţa pe care activează în următorii câţiva ani, faţă de 43% din companiile mai puţin mature.

    Companiile “Transformate” raportează cele mai mari progrese în optimizarea resurselor IT în scopul accelerării inovării produselor şi a timpilor de lansare a produselor pe piaţă; automatizarea proceselor şi sarcinilor manuale; şi folosirea IT-ului mai mult ca pe un centru de profit decât ca pe unul de cost. Aceste companii:
    • (96%) Şi-au depăşit ţintele de venituri anul trecut, de două ori mai mult decât firmele mai puţin mature
    • Sunt de opt ori mai înclinate să raporteze o relaţie de bună cooperare între departamentul IT şi celelalte departamente de afaceri decât organizaţiile mai puţin mature
    • Au înregistrat “progrese excelente” în folosirea IT-ului mai mult ca pe un centru de profit decât ca pe un centru de cost (sunt de şapte ori mai înclinate să declare asta decât firmele mai puţin mature)
    • Sunt de şapte ori mai înclinate să considere IT-ul ca pe un diferenţiator de competitivitate decât firmele mai puţin mature
    • Optimizează resursele IT ca să accelereze inovarea produselor şi timpii de lansare produse pe piaţă (sunt de şase ori mai înclinate să declare asta decât firmele mai puţin mature)

    Conform ESG, adopţia de tehnologii moderne in centrele de date, cum ar fi sistemele scale-out de stocare a datelor şi infrastructura convergentă/hiper-convergentă, poate îmbunătăţi agilitatea şi rapiditatea de răspuns a provizionării, livrării de proiecte IT şi dezvoltării de aplicaţii. Studiul a descoperit că:
    • 54% dintre respondenţi folosesc infrastructură convergentă sau hiper-convergentă ca să sprijine dezvoltarea de aplicaţii
    • 58% dintre respondenţi au adoptat sisteme scale-out de stocare a datelor într-o anumită măsură
    • Aproximativ 50% dintre respondenţi sunt dedicaţi tehnologiilor software defined ca strategie pe termen lung şi au început să implementeze, evalueze sau planifice astfel de tehnologii

    Conform ESG, adopţia de procese IT moderne, cum ar fi capabilităţile de provizionare self-service, operarea IT-ului similar cu un public cloud sau folosirea metodologiilor DevOps, poate reprezenta un atribut al unei companii transformate cu succes. Studiul a descoperit că:
    • 26% dintre respondenţi dispun de capabilităţi self-service “extinse” sau “bine stabilite”
    • 65% dintre respondenţi au înregistrat progrese “excelente” sau “acceptabile” în direcţia oferirii utilizatorilor finali de aceleaşi abilităţi de provizionare a resurselor IT cu cele pe care aceşti utilizatori le pot obţine de la un furnizor de public cloud
    • 43% dintre respondenţi susţin că au adoptat în manieră “extinsă” sau “bună” principii şi bune practici formale de tip DevOps

    Transformarea IT este adesea corelată cu o relaţie mai eficientă şi mai cooperantă dintre departamentul IT şi celelalte departamente, iar afirmaţia a fost validată de studiu. Acesta a descoperit că:
    • 36% din departamentele IT şi rezultatele acestora sunt evaluate de către directorii executivi sau de consiliile directoriale lunar, iar 38% sunt evaluate trimestrial
    • În cazul a 39% dintre respondenţi, CIO-ul raportează direct CEO-ului
    • 61% din consiliile directoriale ale organizaţiilor mai puţin mature consideră IT-ul ca pe un “furnizor stabil de servicii, dar în esenţă ca pe un centru de cost”.

  • Gadget Review: Alienware 13, sau cum să NU-ţi cheltuieşti banii – FOTO, VIDEO

    PRO
    Tastatura confortabilă
    Uşor pentru un laptop de gaming
    Designul

    CONTRA
    Extrem de scump
    Performanţă scăzută
    Se încinge foarte tare
    Display-ul putea fi mai bun


    Am fost surprins să văd că jocurile video noi precum Fallout 4 sau Witcher 3 au îngenuncheat laptopul pe setările maxime şi au devenit jucabile abia pe setări medii sau scăzute, şi consternat să constat că  producţiile mai vechi (2013) nu au rulat bine pe acest laptop. Am rămas uimit că texturile din Windows nu se văd foarte bine şi display-ul, în general, nu are o calitate foarte bună. Şi am fost chiar dezamăgit să văd că pe acest laptop nu se poate face niciun fel de editare audio-video (nici nu mai vorbesc de clipuri 4K). Am încercat în mai multe rânduri. Aceste lucruri nu sunt ieşite din comun, dar nu ar trebui să se întâmple sistemelor care costă costă 6.000-7.000 de lei. Exorbitant de mult! Cu aceşti bani ai putea achiziţiona un desktop pentru gaming (mai bun) şi un laptop pentru birou sau ai putea cumpăra un alt laptop de gaming mai performant (un exemplu recenzat de Business Magazin este Acer Predator 17).

    Alienware 13 a fost introdus pentru prima dată în 2014 şi este cel mai mic laptop al companiei în momentul de faţă. Varianta testată a venit cu un proces Intel i5 de 2,60 GHz, 8 GB RAM, 1 TB hard disk şi o placă video Nvidia GTX860M de 2 GB. Anul trecut cei de la Alienware au actualizat laptopul cu un hard disk SSD, au îmbunătăţit procesorul şi placa video, iar eu sper, pentru ei, ca acest lucru să fi îmbunătăţit drastic performanţele, asta dacă nu vor să dea faliment.

    Designul laptopului este unul futuristic, plăcut ochiului, colţurile sunt îndoite şi binecunoscutul alien tronează pe carcasă. Materialele de construcţie sunt bune, în special carcasa (fibră de carbon şi aluminiu) şi tastatura. Tastatura este foarte moale şi este o absolută plăcere să tastezi pe acest laptop. Touchpad‑ul nu este rău, dar mai e loc de îmbunătăţire, iar durata de viaţă a bateriei este de trei-patru ore pentru activitate obişnuită (browsing, muzică, Office) şi până la o oră de gaming.
    Cum era de aşteptat, laptopul vine cu programe specifice Alienware, cum ar fi AlienAutopsy (monitorizarea sistemului), AlienBackup (recuperarea datelor) sau AlienFusion (economisire energie), dar şi AlienFX, cu ajutorul căruia poţi ajusta luminozitatea tastaturii şi poţi alege dintre cele 20 de culori disponibile. Asta dacă eşti fanul programelor preinstalate.

    Revenind la performanţa produsului, de fiecare dată când am încercat un joc video am rămas din ce în ce mai dezamăgit deoarece nu am găsit niciun joc mai nou de 2013 care putea rula în condiţii optime pe acest laptop, care este şi foarte scump, fapt care mi-a revenit în minte de fiecare dată când Alienware 13 se poticnea. O altă problemă a fost că nu am putut edita în niciun fel materialele video (am încercat cu trei programe şi niciunul nu a reuşit să-mi ofere o experienţă de utilizare fluidă; am fost nevoit să apelez la bătrânul meu desktop pentru această sarcină). În plus, se şi încinge foarte repede şi este imposibil să-l foloseşti mai mult de 30 de minute pe picioare pe canapea. Pe de altă parte, sunetul realizat în parteneriat cu SoundBlaster X-FI are o calitate destul de bună având în vedere mărimea produsului. Un alt lucru plăcut este faptul că laptopul nu e greu (2 kg) şi poate fi cărat cu uşurinţă.

    Totuşi, marea problemă cu acest produs de gaming este faptul că-ţi oferă o performanţă în jocuri cel mult mediocră la un preţ extrem de mare. Într-un final, m-am tot gândit cui i-aş putea recomanda Alienware 13 şi la momentul scrierii acestui articol încă nu am găsit un răspuns. Vă anunţ dacă găsesc ceva.

    CASETĂ TEHNICĂ:
    Display: 13 inchi – Full HD  LCD LED (1.920×1.080 IPS)
    Sistem de operare: Windows 8 – Windows 10
    Placă video: GeForce GTX 860M 2GB
    Procesor: Intel i5-4210M 2,60 GHz
    Memorie: 8 GB RAM
    Hard Disk: 1 TB,
    5.400 rpm
    Greutate: 2 kg
    Baterie: Li-Ion 4 celule
    Porturi: HDMI, audio, microfon, 3xUSB 3.0

    Produsul a fost dat pentru testare de către eMAG.


     

  • A fost lansat cel mai subţire laptop din lume. Vezi cum arată – GALERIE FOTO

    HP susţine că a lansat cel mai subţire laptop din lume. HP Spectre 13 are doar 10.4 mm grosime, mai subţire decât Apple MacBook (13.2mm) şi Dell XPS 13 (15.2mm). E chiar aşa de importantă o diferenţă de câtiva milimetri, cei de la The Verge asta susţin şi spun că Spectre este un laptop frumos care-ţi atrage atenţia.

    Spectre 13 are un ecran de 13.3 inci, 1080p display, 8 GB RAM şi 256 GB capacitate de stocare pe modelul de bază şi vine cu un procesor intel i5 sau i7. Laptopurile de această mărime deobicei nu primesc procesoare core I, ci core M, care este mai lent, dar nu se încălzeşte la fel de repede ca I.
    Autonomia bateriei Spectre ajunge la 9.5 ore, potrivit reprezentanţilor companiei, ceva mai puţin decât MacBook Air (12 ore).
    Puteţi comanda laptopul începând cu 25 aprilie la un preţ de 1.169 de dolari

  • Săptămâna marilor tranzacţii

    Probabil cele mai importante tranzacţii ale anului s-au încheiat săptămâna trecută. Dacă în privinţa SAB Miller – InBev discuţiile şi ofertele sunt oficiale şi durează de câteva luni, anunţul Dell că va prelua EMC a fost neaşteptat şi a generat multe semne de întrebare.

    AMERICA: Compania de stocare a datelor EMC Corp a acceptat săptămâna trecută o ofertă de preluare din partea Dell în valoare de 67 miliarde de dolari, au anunţat lunea trecută Michael Dell şi directorul general al EMC, Joe Tucci. „Creăm o companie cu o forţă incredibilă. Este vorba de a aduce împreună tehnologii complementare şi de a ajuta clienţii să răspundă provocărilor şi oportunităţilor create de viitorul digital“, a declarat cu ocazia anunţului Michael Dell, preşedinte şi director general al Dell, la CNBC. Acţionarii EMC vor primi circa 33,15 dolari pe acţiune în numerar şi un tip de acţiuni evaluate în funcţie de valoarea participaţiei de control deţinute de EMC la VMware, care va rămâne independentă şi tranzacţionată public, se arată într-un comunicat al companiilor.

    Combinaţia dintre Dell şi EMC va crea cea mai mare companie privată integrată din tehnologie. Compania va deveni automat lider într-un sector extrem de atractiv şi vânat de toate companiile de tehnologie de pe planetă, piaţa de tehnologie a informaţiei, estimată la 2 trilioane de dolari. Tranzacţia aduce laolaltă două branduri puternice din industrie, cu poziţii strategice în pieţele de servere, storage, virtualizare şi PC-uri, dar aduce laolaltă şi abilităîi şi experienţă în transformare digital[, centre de date, infrastructură convergentă, piaţă de mobile şi securitate. 

    Achiziţia EMC va ajuta aşadar Dell să îşi diversifice operaţiunile dincolo de piaţa PC-urilor aflată în stagnare şi îi va da dimensiunea necesară să atace piaţa de administrare şi stocare a datelor, mult mai profitabilă. Dacă va fi finalizată, tranzacţia ar fi a doua preluare majoră efectuată de Michael Dell, unul dintre pionierii industriei PC, în numai doi ani. Michael Dell a cumpărat integral compania Dell în urmă cu doi ani, pentru 25 de miliarde de dolari, cu scopul de a câştiga timp pentru restructurarea acesteia şi de a îi redesena strategia de viitor.

    Tranzacţia este cea mai mare din domeniul său de până acum şi este considerată o piatră de hotar pentru strategia lui Michael Dell, care nu a mai văzut de unde şi cum ar putea creşte compania sa. Achiziţia EMC a făcut însă mai mulţi specialişti să se întrebe dacă Dell va mai produce laptopuri peste cinci ani.

    Întrebarea, deşi pare nelalocul ei, este plauzibilă deoarece tranzacţia presupune un pariu ambiţios pe mai multe fronturi. Michael Dell este la a doua mare tranzacţie în doi ani şi, odată cu achiziţia EMC, achiziţionează şi o datorie imensă, deoarece cea mai mare parte a banilor pentru tranzacţie, în jur de 40 de miliarde de dolari, va proveni dintr-un împrumut care este negociat acum. Tranzacţia transformă Dell într-o corporaţie imensă într-o perioadă când toată lumea insist[ că e mai simplu şi mai sigur să fii mic. Mai multe companii din tehnologie au anunţat în ultimul timp că iau în calcul să desprindă diviziile în companii de sine stătătoare, care să se raporteze independent la piaţă şi la propriul bilanţ. Hewlett-Packard, de exemplu, îşi separă entitatea de servicii pentru companii de cea pentru piaţa casnică. eBay desprinde plăţile PayPal din core businessul său de comerţ online. Chiar şi EMC a fost criticată de investitori pentru ceea ce ei numesc ”federaţia EMC”, dat fiind că în companie creşteau independent divizii de la content management până la data storage.

    Michael Dell şi Joe Tucci, fondatorul EMC, consideră însă că un model de business one stop shop va atrage clienţii tocmai prin complexitatea serviciului pe care îl oferă.

    EUROPA: Boardul SABMiller a acceptat săptămâna trecută principalii termeni ai ofertei de preluare din partea Anheuser-Busch InBev (AB InBev), care evaluează compania la 68 de miliarde lire sterline (104,5 miliarde dolari), creând condiţiile pentru fuziunea celor mai mari producători de bere din lume. După mai multe săptămâni de oscilări, boardul SAB Miller a acceptat să recomande în unanimitate acţionarilor propunerea prin care AB InBev va plăti 44 de lire pentru fiecare acţiune a producătorului de bere cu sediul central la Londra, relatează MarketWatch.

    Preţul este cu 44% mai mare faţă de cotaţia înregistrată de titlurile SAB Miller pe 14 septembrie, înainte de apariţia informaţiilor despre posibila tranzacţie. Pentru 41% din acţiunile SAB Miller, AB InBev, cel mai mare producător de bere din lume, oferă o alternativă parţial în acţiuni, respectiv o combinaţie de acţiuni şi numerar care se transpune într-un preţ mai mic, de 39,03 lire pe unitate.
    Propunerea revizuită şi acceptată este a cincea făcută de AB InBev pentru SABMiller în ultimele săptămâni şi vine după ce producătorul belgian de bere a anunţat luni că este pregătit să ofere acţionarilor SABMiller 43,5 lire pe acţiune în numerar şi o alternativă parţial în acţiuni de 38,88 lire, din care rezulta un preţ combinat de 67,4 miliarde de lire. SABMiller a respins primele trei oferte, afirmând că subevaluează semnificativ compania.

    Cei mai mari doi acţionari ai SABMiller, Altria Group şi familia Santo Domingo, care deţin cumulat o participaţie de 41% la grup, au avut iniţial poziţii diferite. Altria a anunţat în urmă cu două săptămână că oferta AB InBev, dar familia Santo Domingo a susţinut decizia boardului de a respinge propunerea.

    Fuziunea va alătura branduri precum Budweiser, Corona şi Stella Artois cu Pilsener Urquell, Grolsch şi Peroni, iar grupul nou format ar deţine o prezenţă majoră în SUA, China, Europa, Africa şi America Latină. Împreună, AB InBev şi SABMiller comercializează peste 30% din volumul de bere la nivel global.

     

    Cele mai mari tranzacţii din ultimii 25 de ani

  • Cea mai mare TRANZACŢIE din istoria IT: Dell, pe cale să anunţe preluarea EMC. Cât va plăti compania

    EMC a acceptat o ofertă de 33 de dolari pe acţiune, care include o componentă de 27 de dolari în numerar pentru acţiunile EMC, iar restul sub formă de instrumente financiare evaluate în funcţie de valoarea VMware, producătorul de software pentru centre de date pe care EMC îl controlează.

    În cadrul acordului, EMC are la dispoziţie 60 de zile pentru a căuta o ofertă mai bună din partea altor potenţiali cumpărători, au precizat sursele.

    Prevederea este o măsură preventivă pentru a evita o confruntare publică cu compania de investiţii Elliott Management, care deţine o participaţie importantă la EMC.

    Dacă va fi finalizată, tranzacţia ar fi a doua preluare majoră efectuată de Michael Dell, unul dintre pionierii industriei PC, în numai doi ani.

    Michael Dell a preluat compania Dell în urmă cu doi ani, împreună cu fondul Silver Lake, pentru 25 de miliarde de dolari, iar producătorul de PC-uri a fost retras de la bursă, pentru a câştiga timp pentru restructurare.

    Operaţiunile EMC de stocare a datelor vor completa portofoliul Dell care include servere, servicii IT şi PC-uri, compania încercând să se poziţioneze mai bine în raport cu companii mai puternice ca IBM şi Hewlett-Packard.

    Dell negociază cu mai multe bănci asigurarea unei finanţări de 40 de miliarde de dolari pentru achiziţia EMC, au spus sursele.

    O ofertă de circa 33 de dolari pe acţiune va fi cu 27% mai mare decât cotaţia înregistrată de titlurile EMC înainte de apariţia informaţiilor referitoare la propunere, săptămâna trecută.

    Unii directori ai EMC sunt îngrijoraţi totuşi că Elliott Management ar putea fi nemulţumită de oferta făcută de Dell şi fondul de investiţii Silver Lake.

    Persoane apropiate situaţiei au declarat că EMC nu a fost abordată de alţi posibili cumpărători cu oferte alternative, probabilitatea ca acest lucru să se întâmple fiind scăzută.

  • Black Friday 2014: Oktal.ro, comenzi de 1 mil. euro până la ora 09:00

    “Black Friday 2014 se dovedeşte a fi un real succes, întrucât, până la ora 09:00, am avut comenzi în valoare de un milion de euro. În total, Black Friday va aduce, în acest an, vânzări de două milioane de euro”, a declarat Dan Dumitrescu, general manager Oktal.ro.

    Cele mai căutate produse de către clienţii Oktal.ro până la ora 09:00 au fost telefoanele, televizoarele şi laptopurile. Astfel, în intervalul 00:00 – 09:00, magazinul online a vândut 1.500 de telefoane mobile, 800 de televizoare şi 1.000 de laptopuri.

    Clienţii Oktal au ales şi produse cu un preţ mai ridicat, dar incluse în campania de reduceri, precum telefoane iPhone 6 la 2.999 lei, televizoare Samsung UE48H6400 la 2.799 lei sau laptopuri Dell în configuraţii de top, de la 2.799 lei, notează un comunicat de presă.