BusinessMagazin

Tag: DEFICITUL COMERCIAL

  • De ce cursul valutar nu creşte, cum ar justifica inflaţia dublă din România şi imensul deficit comercial? După ce au scăzut presiunile pe inflaţie şi pe creşterea dobânzilor la lei, acum principala problemă a lui Isărescu este cum să facă să nu lase cursul leu/euro să scadă

    Vineri, 10 februarie 2023, BNR a afişat un curs valutar de 4,9045 lei pentru un euro. Pe 10 februarie 2020, cursul valutar a fost de 4,7668 lei/euro, pe 10 februarie 2021 cursul a fost de 4,8744 lei/euro, iar pe 10 februarie 2022 cursul a fost de 4,9450 lei/euro. Deşo de trei ani suntem în criză, cursul valutar leu/euro aproape că nu s-a mişcat deloc.

    De luni bune, BNR face eforturi să ţină cursul valutar nu să nu crească, cum s-ar aştepta lumea, cum ar justifica creşterea inflaţiei, dar mai ales deficitul comercial imens raportat de România pentru anul 2022, de nu mai puţin de 34 de miliarde de euro, ci să nu scadă.

    Ca o dată istorică, în 2008, când am intrat în criză, deficitul comercial ajunsese la 23,9 miliarde de euro.

    Acest deficit comercial din 2022, rezultat al unor exporturi de 92 de miliarde de euro dar al unor importuri de 126 de miliarde de euro, se duce mai departe în deficitul de cont curent, care va fi publicat în următoarele zile pentru anul 2022, dar care va arăta un nivel extrem de îngrijorător, de peste 9% din PIB.

    După cum ar arăta anumiţi indicatori macro ai României – deficitul comercial, deficitul de cont curent, deficitul bugetar şi inflaţia, dublă faţă de Europa -, chiar ar fi trebuit să avem creşterea cursului valutar leu/euro, deci o depreciere a monedei naţionale, dar în schimb avem presiuni pentru scăderea cursului, deci aprecierea monedei naţionale.

    Dacă dăm timpul înapoi cu trei ani în urmă, în 10 februarie 2020, cu o săptămână înainte de izbucnirea oficială a pandemiei şi închiderea economiilor, cursul era cotat la 4,7668 lei pentru un euro.

    A venit pandemia, iar două-trei săptămâni BNR a vândut valută cu toate mâinile pentru a nu lăsa cursul să crească prea mult, având în vedere presiunile care erau atunci când lumea îşi scotea leii din bănci ca să-i schimbe în valută. De altfel, pe piaţa caselor de schimb au fost câteva zile în care cursul depăşise 5 lei pentru 1 euro la vânzare.

    După trei ani, timp în care am avut o pandemie, am avut apoi explozia preţurilor la energie, războiul militar din Ucraina, învierea inflaţiei – care a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii 30-40 de ani în lumea occidentală, iar la noi la cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani -, cursul valutar a crescut cu numai 2,88% (în 2021 am avut 0,6% având ca reper 10 februarie, în 2022 s-a înregistrat o apreciere de 0,8%).

    În cei trei ani – 2020, 2021, 2022 – inflaţia adunată în România a fost de 26,4%, iar în Europa a fost de 12,25%. Deci ar fi trebuit să avem o creştere a cursului de 14,15%.

    Dacă adunăm creşterile economice, în România am avut în trei ani o creştere cumulată de 6,7% iar în Europa de 3,01%, ar rezulta un avantaj în favoarea României de 3,7%. Dacă scădem acest avantaj din diferenţialul de inflaţie, rezultă 10,35%, cât ar fi trebuit să crească cursul, măcar să nu pierdem competitivitate. În schimb, avem o creştere a cursului de numai 2,88%, deci avem o supraapreciere a leului de 7,47%.

    Aceste cifre ar reclama o creştere a cursului valutar, dar presiunea este în sens contrar.

    De la finalul anului trecut, de când Banca Naţională a lăsat mai multă lichiditate în piaţă pentru ca Ministerul Finanţelor să aibă de unde să se împrumute iar băncilor să nu li se taie respiraţia, România a fost invadată de investitori de portofoliu cu miliarde de euro, pe care le-au schimbat în lei şi au cumpărat titluri de stat.

    Dacă în primele luni de la izbucnirea războiului din Ucraina investitorii de portofoliu, care speculează mişcările de curs valutar  şi de dobândă, şi-au retras banii având în vedere că suntem la graniţă cu războiul, ceea ce a creat mari probleme Ministerului de Finanţe în a găsi bani pentru finanţarea deficitului şi a datoriilor care ajungeau la scadenţă, acum investitorii au revenit pe piaţă să cumpere titluri de stat româneşti. Aşa se face că randamentul titlurilor pe 10 ani a scăzut de la peste 9% la 7,5% în prezent, iar ROBOR a scăzut de la 8,2% la 7,1%, cât a fost cotat pe 10 februarie. Această scădere de dobândă la titluri de stat şi la ROBOR a fost în contradicţie cu creşterea de dobândă de referinţă operată de Banca Naţională a Românei în acelaşi interval.

    Revenirea investitorilor de portofoliu are legătură şi cu îmbunătăţirea perspectivelor legate de evoluţia inflaţiei, în lume şi în România.

    În comunicatul de după şedinţa de politică monetară în care a păstrat dobânda de referinţă la 7%, BNR a anunţat că inflaţia va ajunge la o singură cifră cu două trimestre în avans faţă de estimările anterioare. Imediat, analiştii economici şi-au schimbat prognozele, ultimele date indicând o inflaţie în jurul a 8% pentru acest an faţă de 10-12% estimările anterioare. Chiar BNR avea o prognoză de 10,59% pentru 2023, dar asta înainte de ultimele evenimente. Săptămâna aceasta Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, va prezenta ultimele date legate de evoluţia inflaţiei şi ceea ce se întâmplă pe piaţa monetară şi valutară.

    Dacă Isărescu s-a luptat în ultimul an şi jumătate cu inflaţia şi cu creşterea dobânzilor la lei, acum se luptă mai mult cu cursul valutar, în sensul scăderii, nu creşterii lui, având în vedere miliardele de euro care intră pe piaţa titlurilor de stat, pe piaţa monetară din fondurile europene şi din investiţiile străine.

    Aşa se face că deşi avem o explozie a deficitului comercial şi a deficitului de cont curent, rezerva valutară a BNR nu scade, ci chiar creşte. În ultimii trei ani rezerva valutară a crescut cu 13,7 miliarde de euro, de la 32,9 miliarde de euro la 46,6 miliarde de euro. BNR cumpără valută de pe piaţă pentru a evita o apreciere şi mai mare a cursului valutar, dar asta înseamnă că injectează şi mai multă lichiditate în lei în piaţă, ceea ce ar contribui la scăderea mai mare a dobânzilor la lei, lucru pe care BNR ar vrea să-l evite ca să nu apară din nou presiuni inflaţioniste.

    Când dobânzile la lei vor mai scădea iar cele la euro vor creşte, pentru că Banca Centrală Europeană anunţă o nouă creştere a dobânzii de referinţă de la 2,5% la 3%, investitorii de portofoliu vor ieşi de pe piaţă repede, la fel cum au intrat, pentru că se anulează diferenţialul de dobândă între leu/euro şi leu/dolar.

    Atunci să vedem cum va evolua cursul valutar.

  • România a încheiat 2022 cu un deficit comercial record, de 34 mld. euro, în creştere cu 44% peste nivelul din 2021. Exporturile au crescut cu 23,1% an/an, iar importurile cu 28,1% an/an

    România a încheiat 2022 cu un deficit comercial de 34,09 miliarde euro, cu 10,4 miliarde euro peste nivelul din anul anterior (plus 44%), în condiţiile în care exporturile au crescut cu 23,1%, iar importurile cu 28,1%, a transmis joi INS.

    În criza economică din 2008, deficitul a ajuns la 23,5 mld. euro.

    Valoric, exporturile de bunuri au atins 91,9 mld. euro (plus 23,1% an/an), în timp ce importurile au ajuns până la valoarea de 126 mld. euro (plus 28,1% an/an).

    Pe parcursul anului, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor au fost deţinute de maşini şi echipamente de transport (41,7% la export şi 32,8% la import) şi alte produse manufacturate  (29,8% la export şi 28,3% la import).

    (Sursa: INS)

    Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în anul 2022 a fost de 66,45 mld. euro la expedieri şi de 89,33 mld. euro la introduceri, reprezentând 72,3% din total exporturi şi 70,9% din total importuri.

    Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri în anul 2022 a fost de 25,49 mld. euro la exporturi şi de 36,7 mld.euro la importuri, reprezentând 27,7% din total exporturi şi 29,1% din total importuri.

    În luna decembrie 2022, deficitul comercial a fost de 3,08 mld. euro, după ce exporturile au crescut cu 2,7%, iar importurile s-au majorat cu 10,5%.

    Soldul balanţei comerciale FOB/CIF se calculează pe baza valorii exportului FOB şi a importului CIF, ca diferenţă între acestea. Soldul negativ al balanţei comerciale se numeşte deficit, iar cel pozitiv se numeşte excedent.

     

     


     

     

  • Cifra săptămânii 14 februrie – 20 februarie 2022

  • De ce România nu-şi poate reduce deficitul comercial uriaş?

    Deficitul comercial al României va atinge, la ori­zon­tul anului 2025, 30 de miliarde de euro – potrivit Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP) – , în vreme ce, de ani de zile, ţările din regiune sunt pe excedent comercial.

    Potrivit sursei citate, deficitul comercial al României ar urma să ajungă în acest an la aproape 21 de miliarde de euro (18,4 mld. euro în 2020), o creştere ce pune pre­siu­ne pe deficitul de cont curent al balanţei de plăţi şi, prin urmare, pe cursul de schimb. Poate fi redus acest de­ficit care se apropie de 10% din PIB-ul estimat la ori­zon­tul lui 2025 (8,8% din PIB în 2021), un deficit care, practic, după cum spune Mugur Isărescu, BNR, creează locuri de muncă în alte ţări?

    „Multe pârghii pentru reducerea deficitului comer­cial nu sunt. Economia creşte peste potenţial (consumăm mai mult decât producem – n. red.), cererea este mare, iar oferta sub cerere, ceea ce antrenează creşterea impor­tu­rilor“, comentează economistul Laurian Lungu.

    Pe primele locuri în topul grupelor de produse care pro­voacă deficitul comercial al României se află produsele chimice, materiile prime şi produsele ali­mentare, toate acestea fiind responsabile pentru 90% din deficitul comercial al României, în 2020.

  • Deficitul comercial s-a adâncit la început de 2020, pe fondul creşterii neanticipate a consumului

    ♦ Exporturile de bunuri au crescut în ianuarie cu 3,3% faţă de ianuarie 2019, până la 5,7 mld. euro, iar importurile au avansat cu 3,4%, până la 7 mld. euro ♦ Prin urmare, deficitul comercial s-a adâncit, ajungând la 1,32 mld. euro în prima lună din an, cu aproape 4% peste cel înregistrat în prima lună din ianuarie 2018.

    Sunt câţiva ani de când deficitul comercial este, privind de-a lungul ultimului deceniu, „cel mai mare din 2008“ încoace. În ianuarie 2008, deficitul comercial a fost de 1,4 miliarde de euro, la o creşetere economică pe întreg anul ce a depăşit 9%. În perioada de restrângere economică deficitul comercial s-a comprimat, dar a reînceput să crească odată cu expansiunea economică orientată cu precădere spre consum, consum hrănit şi din importurile de bunuri care au provocat în 2019 un deficit comercial de 17 miliarde de euro.

    În ultimii doi ani, creşterea economică a început să coboare panta ciclului economic, importurile au avansat, dar într-un ritm mai restâns. Pe sold, însă deficitul s-a majorat constant, ajungând în ianuarie la 1,32 mld. euro, plus 3,9%, (1,4 mld. euro în ianuarie 2008, vârful atins în prima lună din an, în anii de după revoluţie). Datele INS arată că adâncirea, în ianuarie, a deficitului a fost provocată de creşterea deficitului balanţei comerciale cu bunuri cu ţările din afara Uniunii Europene, cu 13,3%, an/an, până la 700 mil. euro. În schimb, deficitul balanţei comerciale cu bunuri cu ţările UE s-a ajustat cu 4%, ianuarie la ianuarie.

    Creşterea deficitului a mers mână în mână cu avansul neaşteptat de bun al vânzărilor înregistrat în ultimul trimestru din 2019, care s-a menţinut în prima parte din acest an. Criza provocată de extinderea noului virus gripal nu a atins primele două luni din T 1/ 2020, prin urmare economia şi componentele ei au evoluat fără constrân­geri din afară. Vânzările cu amă­nuntul au oferit prima surpriză atunci când datele INS au arătat că  cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul, care reflectă evoluţia consumului privat, a crescut în ianuarie curent faţă de ianuarie 2019 cu 11,1%, cel mai înalt nivel în prima lună din an din 2016 încoace, când a fost redusă TVA. Trimestrul al IV-lea venise şi el cu o surpriză pe zona de consum, acesta accelerând puternic în ultima parte din an. Faţă de o creştere anuală, pe volum, de 6,2%, consumul final efectiv a crescut în T IV, an/an, cu 8,3%. În aceeaşi vreme, consumul populaţiei a crescut – graţie, între altele, încrederii în economie, după cum arată Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank – pe întreg anul, cu 5,9%, tras în sus de creşterea acestuia în T IV, de 7,2%.

    Însă criza posibilă provocată de noul virus ar putea răsturna calculele, calcule ce anticipau pentru România o creştere economică de cel puţin 3,5%, în acest an. O scădere a consumului ar antrena un deficit comercial mai mic şi, prin urmare, un deficit de cont curent mai mic, dar felul în care acestea s-ar reduce nu este un motiv pentru a sărbători.

    Potrivit datelor INS de miercuri, structura exporturilor şi a importurilor nu diferă mult faţă de lunile trecute. În ianuarie 2020, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor au fost deţinute, în continuare, de maşini şi echipamente de transport (48,1% la export şi 36,2% la import) şi alte produse manufacturate (30,8% la export şi respectiv 29,4% la import).

    Exporturile de maşini şi echipamente de transport au totalizat 2,7 miliarde euro, iar importurile similare s-au ridicat la 2,5 mld. euro.  Exporturile de combustibil şi lubrifianţi au fost de 243 milioane euro, iar importurile de 610 milioane euro.

    Valoarea schimburilor intra-UE 28 de bunuri a fost de 4,4 miliarde euro la expe­dieri şi de 5,1 miliarde euro la introduceri, reprezentând 78,1% din totalul exporturilor şi 72,8% din totalul importurilor.

    Lucrurile nu sunt limpezi acum, dar optimismul economiştilor nu s-a pierdut cu totul.

    “În scenariul macroeconomic central Băncii Transilvania ne aşteptăm la ameliorarea cererii externe nete pe termen scurt şi mediu, pe fondul evoluţiilor recente din economia mondială şi economia Uniunii Europeneşi aspectelor interne (rebalan­sarea politicii economice, conti­nuarea fluxurilor investiţionaleşi deprecierea graduală a cursului real efectiv al monedei naţionale). Astfel, prognozăm creşterea exporturilor şi importurilor totale (bunuri şi servicii) cu ritmuri medii anuale de 6%, respectiv 6,9% în intervalul 2020 – 2022”, spune Andrei Rădulescu, director de analiză macroeconomică al Băncii Transilvania.

    În 2019 deficitul comercial al României a ajuns la 17,2 mld. euro (7,8% din PIB), cel mai mare din 2008 încoace, la exporturi de 69 mld. euro şi importuri de 86 mld. euro.

  • Deficitul comercial a crescut în primele patru luni la peste două miliarde de euro

    Astfel, exporturile FOB au însumat 17,78 miliarde euro, iar importurile CIF 19,79 miliarde euro.

    “Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri (Intra-UE28) în perioada 1.I-30.IV 2015 a fost de 13167,0 milioane euro la expedieri şi de 15284,7 milioane euro la introduceri, reprezentând 74,1% din total exporturi şi 77,2% din total importuri. Valoarea schimburilor extracomunitare de bunuri (Extra-UE28) în perioada 1.I-30.IV 2015 a fost de 4613,5 milioane euro la exporturi şi de 4513,9 milioane euro la importuri, reprezentând 25,9% din total exporturi şi 22,8% din total importuri”, arată Institutul Naţional de Statistică (INS), într-un comunicat.

    În perioada analizată, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse maşini şi echipamente de transport (44,2% la export şi 36,7% la import) şi alte produse manufacturate – 33,3% la export şi respectiv 31,4% la import.

    În aprilie, exporturile FOB au fost de 4,39 miliarde euro, iar importurile CIF au fost de 5,04 miliarde euro, rezultând un deficit de 644,2 milioane euro. Faţă de martie, exporturile şi importurile din luna aprilie au scăzut cu 8,4%, respectiv cu 10,1%.

  • Deficitul comercial a crescut la nouă luni cu 108,7 milioane euro, la 4,28 miliarde euro

    Exporturile FOB au fost de 173,906 miliarde lei (39,071 miliarde euro), iar importurile CIF au fost de 192,93 miliarde lei (43,355 miliarde euro).

    “Comparativ cu perioada 1.I-30.IX 2013, exporturile au crescut cu 8,1% la valori exprimate în lei (7,1% la valori exprimate în euro), iar importurile au crescut cu 7,6% la valori exprimate în lei (6,6% la valori exprimate în euro)”, se arată într-un comunicat al INS.

    Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri (Intra-UE28) a fost de 123,033 miliarde lei (27,667 miliarde euro) la expedieri şi de 144,64 miliarde lei (32,53 miliarde euro) la introduceri, reprezentând 70,8% din total exporturi şi 75% din total importuri. Valoarea schimburilor extracomunitare de bunuri (Extra-UE28) a fost de 50,872 miliarde lei (11,403 miliarde euro) la exporturi şi de 48,29 miliarde lei (10,825 miliarde euro) la importuri, reprezentând 29,2% din total exporturi şi 25% din total importuri.

    “Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (42,2% la export şi 35,0% la import) şi alte produse manufacturate (32,9% la export şi respectiv 30,9% la import)”, se menţionează în comunicat.

    În septembrie, exporturile FOB au însumat 21,663 miliarde lei (4,907 miliarde euro), iar importurile CIF 23,802 miliarde lei (5,392 miliarde euro).

    Comparativ cu septembrie 2013, exporturile au crescut cu 9,1% la valori exprimate în lei (10,2% la valori exprimate în euro), iar importurile au urcat cu 9,6% în lei (10,7% în euro).

    Faţă de august 2014, exporturile din septembrie au avansat cu 26,6% în lei (27% în euro), iar importurile s-au majorat cu 24,9% la valori exprimate în lei (25,3% la valori exprimate în euro).

    Deficitul balanţei comerciale s-a plasat astfel la 2,139 miliarde lei (485,4 milioane euro), mai mare cu 279,7 milioane lei (69,2 milioane euro) decât cel înregistrat în luna septembrie 2013.