BusinessMagazin

Tag: deficitul bugetar

  • Execuţia bugetară la jumătatea anului: Veniturile statului au crescut cu 20%, iar cheltuielile cu 10%. Deficitul bugetar a ajuns la 33 de miliarde de lei, în scădere cu 11 mld. lei faţă de 2020

    Veniturile bugetare au ajuns la valorea de 176 de miliarde de lei în primele şase luni ale anului 2021 (15,4% din PIB), în creştere cu 20,6% faţă de perioada similară din 2020, arată datele publicate astăzi de Ministerul de Finanţe. În acelaşi timp, cheltuielile statului au crescut cu 9,8% şi au ajuns la valoarea de 210 miliarde de lei, reprezentând 18,4% din PIB în prima jumătate a anului 2021.

    Prin urmare, deficitul bugetar a ajuns la finalul lunii iunie la valoarea de 33 de miliarde de lei (2,96% din PIB) în primele şase luni din 2021, în scădere cu 11,3 miliarde de lei faţă de perioada similară din 2020.

    În ceea ce priveşte categora venituri, cele mai mari creşteri în primul semestru din 2021 au fost la încasările din TVA ( o creştere de 41,5% a încasărilor în primele şase luni din 2021 vs. primele şase luni din 2020).

    La capitolul cheltuieli, cele mai mari creşteri au fost înregistrate la categoria „transferuri”, unde sunt incluse sumele transferate de la o instituţie de stat la alta, finanţările din fonduri europene, asistenţa socială etc., cu o creştere de 13,8% în S1/2021 faţă de S1/2020, precum şi la categoria ”bunuri şi servicii” (Ă8,3%).

    Dacă în primele şase luni ale anului trecut deficitul bugetar reprezenta 4,28% din PIB (45 de miliarde de lei), în primele şase luni ale anului 2021 acesta a scăzut la 2,96% din PIB (33,8 de miliarde de lei).

    Execuţia bugetului general consolidat

  • Bugetul statului, ca francii elveţieni: România este mult mai pregătită pentru această criză decât acum zece ani, cu trei excepţii – datoriile comerciale private s-au triplat şi dacă cineva nu plăteşte se infectează tot lanţul, explozia deficitului bugetar, care va aduce o creştere majoră a datoriei publice, ceea ce va pune România cu spatele la zid în faţa creditorilor

    Dacă ne uităm pe datele statistice macro ale României din perioada 2008-2009, când a venit criza precedentă, şi le comparăm cu datele de astăzi, vom constata că România este mult mai bine pregătită pentru noua criză atât la nivelul populaţiei, cât şi al companiilor.

    Dar statul este total nepregătit şi ca să supravieţuiască trebuie să facă împrumuturi majore, care se vor vedea peste trei ani într-o creştere accelerată a datoriei publice, ceea ce va trimite România cu spatele la zid şi la mâna creditorilor.

    Faţă de criza de acum zece ani, România stă mult mai bine la dobânzile la lei şi în euro, la stabilitatea cursului, la nivelul salarial, la raportul dintre credite şi depozite, chiar şi la contul curent, care a fost cea mai mare vulnerabilitate în criza anterioară.

    Dacă ne uităm la deficitul bugetar, ne trezim în faţa unei explozii.

     

    Analiza indicatorilor:

     

    1. PIB-ul s-a dublat în zece ani: În 2008, PIB-ul a fost de 514 miliarde de lei (142 miliarde de euro), pentru ca în 2009 să scadă la 498 miliarde de lei (118 miliarde de euro), după o cădere economică de 7%.

    În 2019 PIB-ul a fost de 1.059 miliarde de lei (220 de miliarde de euro), iar prognoza pentru 2020 indică o scădere economică cuprinsă între 1,9% şi 8%.

    Economia s-ar putea să fie mult mai rezilientă pe parcursul anului decât arată datele datele de acum.

    Interesant este că această dublare PIB în zece ani a venit pe fondul creşterii numărului de salariaţi cu numai 20%, de la 4,8 milioane în 2008, 4,5 milioane în 2009 şi până la 5,2 milioane în 2019.

     

    2. Creşterea salariilor: În 2009, salariul minim net a fost de 469 de lei (112 euro) şi un salariu mediu net de 1.361 de lei, adică 325 de uro.

    În 2008 salariul minim net a fost de 442 de lei, adică 122 de euro, cu un salariu mediu net de 1.309 lei, adică 348 euro.

    În 2020, salariul minim net este de 1.346 de lei, adică 280 de euro, cu un salariu mediu net de 3.300 de lei, adică 680 de euro.

     

    3. Cursul leu/euro este mult mai stabil faţă de acum 10 ani: În 2008 cursul mediu a fost de 3,68 lei/euro, pentru ca în 2009 să crească la 4,23 lei/euro, adică un plus de 15%.

    În 2020 cursul este de 4,84 lei/euro, iar Mugur Isărescu, guvernatorul BNR promite că vom vedea o stabilitate a cursului, o flucutaţie de doar câteva procente fiind acceptabilă.

    Din 2009 până acum, cursul a crescut cu numai 20%, în timp ce economia şi salariile s-au dublat.

     

    4. Inflaţia a scăzut substanţial faţă de criza precendetă: În 2008 inflaţia a fost de 7,85%, în 2009 a fost de 5,59%, iar acum inflaţia este de 2,6%, iar BNR face eforturi să nu scadă prea mult.

     

    5. Dobânda BNR: În 2008 BNR avea o dobândă de 10,25% (decembrie 2008), care a scăzut la 8% în decembrie 2009, pentru ca în mai 2020 să fie de 2%, iar Isărescu spune că trendul de scădere va continua.

     

    6. Dobânzile la nivelul băncilor: În 2008 dobânda medie la creditele în lei era de 17,3%, iar la depozite era de 11,89%, pentru ca în martie 2020 dobânda medie la creditele în lei să fie de 6,86%, iar la depozitele în lei de 2,03%.

     

    7. Depozitele rezidenţilor neguvernamentali în bănci (lei şi valută), care arată câţi bani au populaţia şi companiile la bănci: În 2008 soldul era de 151 de miliarde de lei, în 2009 a crescut la 167 de miliarde de lei, pentru ca în martie 2020 să fie de 375 de miliarde de lei.

    Economisirea populaţiei (lei şi valută) a crescut de la 82 miliarde de lei în 2008 la 97 de miliarde de lei în 2009, până la 230 de miliarde de lei în martie 2020, adică de aproape trei ori.

    Depozitele companiilor la bănci au fost de 59 de miliarde de lei în 2008, au scăzut la 56 de miliarde de lei în 2009, pentru a ajunge în martie 2020 la 127 de miliarde de lei.

     

    8. Creditul intern acordat sectorului privat (populaţie plus companii, în lei şi valută) a fost în martie 2020 de 272 de miliarde de lei, dintr-un total al creditului intern de 398 de miliarde de lei, de unde rezultă un sold al creditului guvernamental de 126 de miliarde lei.

    În decembrie 2008 soldul creditului intern a fost de 215 miliarde de lei, din care creditul neguvernamental a fost de 198 de miliarde de lei.

    În decembrie 2009 creditul intern a fost de 246 de miliarde de lei, din care creditul neguvernamental a fost de numai 199 de miliarde de lei.

    Între decembrie 2008 şi decembrie 2009 creditul guvernamental a explodat de la 17 miliarde de lei la 46 de miliarde de lei.

     

    9. Rezerva valutară (aur plus valută): În 2008 rezerva internaţională a fost de 28 de miliarde de euro, pentru a creşte la 30 miliarde de euro în 2009 (au intrat primii bani de la FMI). În aprilie 2020 rezerva internaţională a fost de 38,4 miliarde de euro, fără nicio datorie la FMI.

     

    10. Balanţa comercială: În 2008 exporturile României au fost de 33 de miliarde de euro, în 2009 au scăzut la 29 de miliarde de euro, pentru ca în 2019 să se dubleze, ajungând la 63 de miliarde de euro.

    În 2008, importurile au fost de 52 de miliarde de euro, au scăzut la 35 de miliarde de euro în 2009, pentru a creşte la 80 de miliarde de euro în 2019.

    La nivelul soldului comercial, în 2008 am avut un deficit de 19 miliarde de euro la un PIB de 144 de miliarde de euro, care a scăzut la 6 miliarde de euro în 2009 la un PIB de 118 miliarde de euro, pentru a ajunge la 17 miliarde de euro în 2019, dar la un PIB de 220 de miliarde de euro.

     

    11. Contul curent, care exprimă relaţia României cu exteriorul: În 2008 am avut un deficit de 16 miliarde de euro, cea mai mare vulnerabilitate a României în criza precedentă, care a scăzut apoi la 5 miliarde de euro în 2009, pentru a ajunge la 10 miliarde de euro în 2019, dar la un PIB dublu.

     

    12. Pilonul II de pensii: În 2009 nu cred că s-au strâns 1 miliard de euro, întrucât de-abia se înfiinţase, dar în martie 2020 a ajuns la 13 miliarde de euro, ceea ce reprezintă un amortizor destul de bun pentru piaţa titlurilor de stat, adică finanţarea bugetului şi piaţa bursieră, unde fondurile de pensii Pilon II au ajuns să fie cei mai mari acţionari ai Băncii Transilvania, cea mai mare bancă din România.

     

    13. Cifra de afaceri a tututor companiilor: În 2008 cifra de afaceri a tuturor companiilor din România a fost de 1.082 miliarde de lei, adică 300 de miliarde de euro, pentru ca în 2018 să ajungă la 330 de miliarde de euro, iar pentru 2019 va depăşi 360 de miliarde de euro.

     

     

    La polul opus, vulnerabilităţile României:

     

    1. Creditul comercial, adică datoriile pe care le au companiile una la cealaltă, au ajuns la 125 de miliarde de lei (sold unic) şi la 380 de miliarde de lei soldul creditelor comerciale extinse.

    Creditele comerciale sunt de 3 ori peste creditele bancare pe termen scurt, care sunt de numai 34 de miliarde de lei.

    Acum zece ani, creditele bancare erau de 3 trei ori mai mari decât creditele comerciale.

    Pentru sectorul privat, creditul comercial reprezintă cea mai mare vulnerabilitate pentru că, dacă o firmă nu-şi plăteşte factura, infectează tot lanţul.

     

    2. Deficitul bugetar: În 2008, deficitul bugetar a ajuns la 24 de miliarde de lei, în condiţiile în care, cu un an în urmă era de numai 9 miliarde de lei. În 2009, deficitul a crescut la 36 de miliarde de lei.

    În 2019, deficitul bugetar a fost de 48 de miliarde de lei, iar în martie 2020, când aveam numai 2 săptămâni de criză, deficitul bugetar a urcat deja la 18 miliarde de lei.

    Conform prognozei guvernului, deficitul bugetar ar trebui să fie de 72 de miliarde de lei în acest an, adică 13 miliarde de euro, dar analiştii cred că ar putea depăşi în final 100 de miliarde de lei, ceea ce ar fi un dezastru având în vedere că trebuie finanţat.

    Problema este că şi în 2021 deficitul bugetar se va situa în jurul a 75 de miliarde de lei, dacă nu chiar mai mult.

    Din cauza rigidităţii bugetului, unde salariile şi pensiile consumă 80% din venituri, aproape că nu mai există bani pentru altceva.

     

    3. Datoria publică a statului (internă şi externă, în lei şi valută) a crescut în martie 2020 la 401 miliarde de lei, reprezentând 37,9% din PIB, iar până la finalul anului, probabil că va atinge 450 de miliarde de lei, dar la un PIB în valoare nominală mai redus, ceea ce va duce datoria publică la peste 40% din PIB, nivelul de alarmă fiind de 45% din PIB, nivel care va fi atins fără probleme în 2021, dacă deficitul bugetar se va menţine.

    În decembrie 2019, soldul datoriei publice a fost de 373 de miliarde de lei, adică 35% din PIB.

    În 2007, datoria publică a fost de 50 de miliarde de lei, adică 11,9% din PIB, a crescut la 66 de miliarde de lei în 2008, adică 12% din PIB, pentru a exploda în 2009 la 115 miliarde de lei, adică 21,8% din PIB.

    Din această datorie publică, în martie 2020 datoria externă a statului era de 41 de miliarde de euro, dintr-un total de 106 miliarde de euro al datoriei externe totale a României (public şi privată).

    În 2008 datoria externă a statului era de numai 11 miliarde de euro, la care s-a adăugat datoria externă privată de 61 de miliarde de euro, rezultând un total de 72 de miliarde de euro.

     

    Ca o concluzie, România intră în această nouă criză mai bine echipată, mai ales că expunerea externă pe valută s-a diminuat considerabil în sectorul privat, iar dobânzile la lei au scăzut substanţial, iar BNR promite că acest trend va continua.

    Creşterea salariilor a uşurat substanţial sarcina de plată a ratelor la bancă pentru casă pentru persoanele fizice, ponderea într-un salariu coborând la 30%, faţă de 80% cât era acum 10 ani.

    Dacă mai punem la socoteală că preţul apartamentelor a scăzut cu 30-50%, presiunea pe plata ratelor şi posibilitatea achiziţiei unui apartament s-au îmbunătăţit semnificativ.

    Nu mai există credite în franci elveţieni şi nici în euro pentru persoanele fizice, iar BNR, prin controlul dobânzii la lei, poate influenţa mult piaţa.

    Problema majoră a României o reprezintă bugetul de stat, cu 1,2 milioane de salariaţi şi 5 milioane de pensionari, care are un cost extrem de ridicat şi care nu poate fi redus atât de uşor prin tăieri de salarii sau creşteri de taxe sau impozite.

    Economia s-ar putea să meargă mai bine în acest an decât estimările analiştilor, dar asta nu însemnă că şi bugetul statului o va duce bine, ci dimpotrivă.

    Din păcate, ajustarea bugetului şi a deficitului bugetar nu va putea fi făcută lin, ci prin măsuri radicale, care însă vor afecta economia când se vor lua.

  • Dacă Iohannis şi Orban, gândindu-se la votul politic, merg înainte cu creşterea pensiilor, fără un plan pentru reducerea celor 1,2 milioane de bugetari şi cu explozia deficitului bugetar, România va fi retrogradată, va ajunge o ţară “junk“, şi pe lângă criza economică, vom intra şi într-o criză financiară

    România a intrat într- criză economică, ca toată lumea, în urma închiderii economiei ca urmare a apariţiei de nicăieri a viruslui COVID-19, un eveniment cu care lumea nu s-a mai confruntat.

    Dar România nu este într-o criză financiară, ca acum 10 ani, cursul valutar leu/euro este stabil, chiar surprinzător, a scăzut, dobânzile la lei s-au redus, sistemul bancar este mai solid ş mai lichid ca acum un deceniu şi, mai mult decât atât, nu mai este expus pe euro, deficitul comercial şi de cont curent se va corecta prin scăderea consumului, iar BNR finanţează indirect bugetul de stat, reducând o parte din presiunea pe finanţarea statului.

    Singura problemă este legată de situaţia bugetului, unde încasările scad iar cheltuielile cresc exponenţial, ceea ce face ca deficitul bugetar să explodeze, nu numai în acest an, ci şi în anii următori.

    Aproape 80% din cheltuielile bugetare sunt rigide, se duc pe salarii şi pensii, de care nimeni nu vrea să se atingă.

    Vedem cum Curtea Constituţională a decis că eliminarea pensiilor speciale este neconstituţională, de unde rezultă că un miliard de euro pe an trebuie plătiţi în continuare.

    Acest lucru îl ştiau şi cei de la PNL şi cei de la guvern, dar în campania electorală pentru alegerea preşedintelui Klaus Iohannis era un bun punct pentru a lovi în PSD.

    Acum apare valul de estimări economice pentru acest an şi anii următori, care din perspectiva analiştilor şi a creditorilor internaţionali sunt mai negre decât cele ale guvernului.

    Florin Cîţu, ministrul finanţelor, spune că în aprilie bugetul s-a împrumutat cu 1 punct procentual mai bine decât pe vremea guvernul social al PSD, când nu era criză, dar uită să spună că dacă nu ar fi intervenit BNR să cumpere titluri de stat de pe piaţa secundară, finanţarea bugetului ar fi fost mult mai dificilă şi mai scumpă.

    Dar până la urmă, acesta este şi rolul unei bănci centrale, de a interveni în perioade de criză.

    Ministrul finanţelor crede că scăderea dobânzilor arată încrederea investitorilor în politicile guvernului, ceea ce este discutabil.

    Mihai Purcărea, directorul executiv al BRD Asset Management, a declarat marţi la conferinţa “ZF Restart România. Cum va arăta noua eră economică” că randamentele de finanţare în euro pentru statul român au crescut brusc de la 1,2% la 3,2% pentru scadenţa de 10 ani, întrucât România aşteaptă la începutul lunii iunie o decizie importantă de la agenţia de rating S&P.

    “Dacă statul român ar ieşi să caute finanţare pe pieţele internaţionale, ar trebui să plătească mai mult decât dublu faţă de acum două luni. Vorbim de costuri de finanţare foarte mari pentru România şi toată Eurpa de Est, dar parcă puţin mai mult în România.” 

    El a spus că această creştere a randamentelor (riscul este mai mare) este legată de deciziile privind ratingul României, dacă S&P va reduce sau nu ratingul sub cel de investiţii (adică vom intra la categoria “junk”).

    Purcărea spune că pe piaţa internă a titlurilor de stat costul de finanţare crescuse de la 3,8% înainte de criză la 6% pentru titlurile în lei ale României, şi numai intervenţia BNR a scăzut costul la 4,7%.

    Ceea ce se joacă acum este ratingul de ţară al României.

    Florin Cîţu, guvernul Orban şi în final România au primit un respiro de câteva luni sau câteva săptămâni (prin trecerea perspectivei de la stabilă la negativă şi nu direct retrogradare) pentru a nu ajunge la categoria “junk” prin reducerea ratingului, ceea ce ar însemna intrarea într-o criză financiară, cu creşterea costurilor de finanţare, presiune pe curs, ieşirea unor investitori, şi mai mult decât atât, trecerea României pe o listă roşie, în care anumiţi investitori nu mai pot să intre.

    Dar pentru a nu ajunge la categoria “junk”, guvernul trebuie să nu mai crească pensiile cu 40%, nu numai din septembrie, ci şi pentru anii următori. Bugetul va fi sub presiune încă o lungă perioadă de timp, iar majorarea pensiilor ar putea bloca totul.

    De asemenea, România nu mai poate respira prea mult cu aparatul de stat din prezent, format din 1,2 milioane de angajaţi, pe aceleaşi salarii sau chiar mai mari.

    Dacă guvernul Orban nu vine cu un plan de reducere cu 30% a aparatului bugetar pe o perioadă de cinci ani, oricărui guvern îi va fi foarte dificil de gestionat deficitul bugetar şi, în final, datoria publică.

    Alternativa este creşterea impozitelor şi taxelor sau chiar tăierea salariilor.

    Dar aceste reduceri de bugetari sau amânarea creşterii pensiilor cel puţin pentru următorii 3-5 ani înseamnă costuri politice pentru PNL, pentru preşedintele Klaus Iohannis.

    Din acest motiv, premierul Orban şi preşedintele Iohannis trag de timp, în speranţa că criza economică va fi mai puţin dură, iar revenirea va fi mult mai rapidă.

    Florin Cîţu este optimist şi spune că datele pe care le are sunt mai bune decât estimările, iar premierul Orban spune că previziunile guvernului vor fi mai bune decât cele ale Comisiei Europene sau ale celorlalţi analişti.

    Timpul va decide cine are dreptate, spune Orban.

    Miercuri Comisia Europeană a emis previziunile privind evoluţia economiei în Europa: în cazul României, scăderea estimată este de 6% în 2020 (guvernul estimează o scădere de 1,9%), după care urmează o revenire de 4,2% în 2021.

    Deficitul bugetar va creşte la 9,2% în 2020 (guvernul estimează un deficit de 6,7%), pentru a exploda în 2021 la 11,4%, cel mai ridicat din toată Uniunea Europeană.

    La nivelul Uniunii Europene, scăderea economică este estimată la 7,4% pentru acest an, şi o creştere de 6,1% în 2021.

    Previziunile guvernului Orban sunt extrem de optimiste, şi nu este pentru prima dată când oficialii români contestă previziunile analiştilor şi modul cum văd ei România.

    La fel a făcut şi Dragnea, la fel a făcut şi premierul Călin Popescu Tăriceanu în criza de acum un deceniu, când Ludovic Orban era ministrul transporturilor.

    Explozia deficitului bugetar va aduce mari probleme de finanţare, va creşte riscul de faliment al României (CDS) şi în final va duce la creşterea datoriei publice interne peste limita sustenabilă.

    În cartea “Un veac de sinceritate”, coordonată de Liviu Voinea, fostul vice-guverntor al BNR şi actualul reprezentant al României la FMI, se menţionează: “O analiză recentă realizată de economiştii din BNR calculează printr-un model econometric complex limita sustenabilă a datoriei publice româneşti, care se situează între 43% şi 45% din PIB. Nu înseamnă că dacă o depăşim nu o vom mai putea plăti, dar avem o probabilitate de intrare în recesiune (din cauza unei crize a datoriilor) de peste 50%.”

    Noi am intrat în această criză cu o datorie publică internă de 35% din PIB, iar la deficitele bugetare programate, vom ajunge repede la o datorie de 50% din PIB şi toată România va munci pentru a plăti ratele şi dobânzile şi nu vor mai rămâne bani pentru investiţii.

    Indiferent de numele guvernului şi de partidele din spate, această criză economică în care am intrat va fi extrem de greu de gestionat.

    Dar măcar guvernul Orban şi preşedintele Iohannis pot evita intrarea României într-o criză financiară.

    Pentru acest lucru, trebuie să renunţe la majorarea pensiilor şi să aibă un plan credibil de reducere a aparatului bugetar şi a cheltuielilor bugetare.

    Dacă nu vor face acest lucru, agenţiile de rating vor penaliza România, ceea ce va însemna o creştere a costurilor de finanţare, o creştere a cursului, o lipsă de investitori , o lipsă de finanţare a deficitului bugetar alta decât cea locală, lucruri care se vor reflecta în businessul companiilor şi în toată economia.

    Sergiu Manea, preşedintele executiv al BCR, care are o experineţă de 25 de ani pe pieţele financiare, a declarat luni la ZF Special: O scădere a ratingului va duce la o reacţie în lanţ, aşa că guvernul trebuie să facă tot ce îi stă în putinţă pentru a evita acest lucru.

    Acum mingea este la premierul Orban şi la preşedintele Klaus Iohannis.

  • Şefii statisticii din Grecia, urmăriţi penal pentru că ar fi estimat prost deficitul bugetar pe 2009

    Andreas Georgiou şi cei doi oficiali Elstat sunt acuzaţi de subminarea interesului naţional prin “umflarea” deficitului bugetar pentru anul 2009, cifră care a fost utilizată drept referinţă în negocierea programelor de finanţare externă convenite cu UE şi FMI, potrivit CNBC.

    Procurorii ar putea aduce şi acuzaţii de corupţie şi fals în declaraţii, a afirmat o sursă judiciară, precizând că cei trei statisticieni riscă pedepse de până la 10 ani de închisoare.

    Cei trei oficiali Elstat au respins acuzaţiile.

    Georgiou a dezminţit informaţiile apărute în presă conform cărora ar fi demisionat, dar a refuzat să comenteze în privinţa acuzaţiilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro