BusinessMagazin

Tag: deficite

  • Isărescu: Consolidarea fiscală şi dezintermedierea afectează economia

    “Trebuie să facem consolidarea fiscală, şi am făcut-o, şi, datorită crizei din zona euro, trebuie să facem faţă procesului de dezintermediere ale băncilor-mamă. Se pare că ambele procese sunt suportate cu greutate de economia românească”, a spus Isărescu la un eveniment oraginzat la BNR de Aspen România şi The German Marshall Fund, la care a participat şi premierul Victor Ponta.

    Şeful băncii centrale a completat că în statele care se află în proces de recuperare a decalajelor stabilitatea preţurilor şi stabilitatea financiară sunt chiar mai importante decât pentru statele dezvoltate, criticând totodată ideea vehiculată în spaţiul public de o serie de analişti care vorbesc de majorarea deficitului bugetar ca soluţie pentru o creştere economică mai accelerată.

    “Uneori se pune faţă în faţă deficitul bugetar cu procesul de catching-up, hai să facem un deficit de 10% să ne dezvoltăm mai repede, dar nimeni nu realizează că deficitul bugetar, care uneori nu duce decât la risipă de cheltuieli, atunci când trebuie corectat, te dă înapoi mai mult decât ai crescut” a explicat Isărescu.

    El a arătat că Uniunea Europeană trebuie să gândească un mecanism care să împace integrarea bancară şi procesul de dezintermediere, mai ales în condiţiile unui angajament de consolidare fiscală la nivel continental.

    În contextul integrării financiare, care va deveni din ce în ce mai puternice, Isărescu afirmă că prezervarea puterii de supraveghere în intregime la nivel local ar duce la un rezultat suboptimal, din cauza informaţiilor limitate.

    “Organul de supravheghere n-ar avea o perspectiva asura activităţilor transfrontaliere ale băncilor-mamă (…) Participarea ar însemna ca România să aibă o voce mai activă în luarea deciziilor şi, cum ne vor afecta oricum, poziţia noastră este să intrăm în uniunea bancară”, a continuat oficialul BNR.

    Isărescu a mai arătat că nu se poate face convergenţă reală fără capitalizare, iar indiferent de resurse, interne sau externe, acestea nu se pot face fără un sector financiar viabil.

    “Este la fel cum la o inflaţie ridicată, toate planurile întreprinderilor sunt puse sub semnul întrebării”, a conchis Isărescu.

     

     

  • Opinie Sorin Pâslaru, ZF: Noul guvern va trebui să fie cu un ochi pe deficite şi cu unul pe dezvoltare

    Dar dezicerea de propriul premier a fost catastrofală pentru acest partid, pentru că a arătat că nici oamenii lui nu au avut încredere în politica sa, este adevărat, otova. Dacă Emil Boc ar fi putut spune, în decembrie 2012, iată, am tăiat salariile în 2010, dar am revenit după doi ani, şi dacă ar fi promis şi o revenire a TVA în jos cu 2-3 puncte, probabil că nu ar mai fi fost atât de jos în sondaje azi. Propunerea de după, cu Mihai Ungureanu şi echipa sa interimară, nu a mai funcţionat pentru că era evident că se cam terminase benzina soluţiilor. Banii împrumutaţi au fost cheltuiţi, iar drama este că, într-un mod parcă desprins de ceea ce se întâmpla înainte de ’89, când până şi ideile de schimbare erau încurajate şi controlate strâns de centrele puterii, reforma statului român, a administraţiei, a fost epuizată ca subiect fără să fie făcută, deşi era nevoie de ea. Guvernul Boc a pus pe masă în prima şedinţă de guvern salariile de la companiile de stat şi faptul că trebuie reduse până la nivelul unui secretar de stat. Erau date ca exemple de risipă a banului public.

    Mai multe pe zf.ro

  • Şeful Bundesbank compară politicienii care cheltuiesc mult cu alcoolicul care se lasă “de mâine”

    Politicienii care cheltuiesc peste posibilităţi îi amintesc şefului Bundesbank de “beţivul care promite că se lasă de mâine, dar cere sticla de şnaps astăzi pentru ultima dată”, potrivit unui interviu acordat de Weidmann publicaţiei germane Tagesspiegel. Chiar şi Germania, care a încălcat în ultimii zece ani regulile bugetare ale UE, trebuie să economisească mai mult, având în vedere forţa economică şi responsabilitatea de principal pilon de sprijin al zonei euro

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sarkozy şi Merkel vor suspendarea fondurilor structurale pentru statele care nu îşi reduc deficitele

    “În viitor, plăţile din fonduri structurale şi de coeziune trebuie să fie suspendate pentru ţările din zona euro care nu se conformează recomandărilor primite în procedurile pentru deficite excesive”, au scris Merkel şi Sarkozy într-o scrisoare adresată preşedintelui Uniunii Europene, Herman Van Rompuy. Ei susţin că aceste schimbări trebuie integrate în noile reglementări referitoare la fondurile structurale şi de coeziune care vor fi propuse pentru viitorul plan financiar multianual care va intra în vigoare în 2014.

    Trei fonduri, în valoare totală de 347,4 miliarde de euro, pentru perioada 2007-2013, permit UE să acorde ajutoare financiare destinate programelor multianuale de dezvoltare regională, negociate între regiuni, ţările membre şi Comisia Europeană.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Redresarea economiei mondiale, mai lenta decat se astepta

    OECD a redus previziunile de crestere in principalele economii
    dezvoltate (G7) la 1,5% pentru anul acesta, fata de estimarea
    anterioara de 1,75%. Pentru SUA, OECD a estimat o crestere anuala
    de 2% intre august si octombrie, respectiv 1,2% in ultimul
    trimestru, iar pentru Europa are in vedere o incetinire puternica a
    ritmului de crestere, la 0,4% pentru Germania, Franta si Italia in
    al treilea trimestru si 0,6% in al patrulea.

    “Perspectiva economica e caracterizata de o mare incertitudine,
    generata de o combinatie de factori, dar este improbabil sa ne
    indreptam catre o noua epoca de recesiune”, a declarat Pier Carlo
    Padoan, economistul-sef al OECD. Organizatia considera ca o asemenea situatie ar putea
    cere “stimulente suplimentare si amanarea planurilor de reducere a
    deficitelor bugetare, acolo unde finantele publice o permit” – fara
    insa a preciza ce intelege prin aceasta.

    In buletinul pe septembrie al Bancii Centrale Europene,
    autoritatea monetara a zonei euro insista insa ca statele membre nu
    trebuie sa se abata de la masurile de austeritate bugetara la care
    s-au angajat incepand din primavara, ba chiar recomanda ca daca
    incetinirea cresterii va fi mai mare, masurile de taiere a
    deficitelor sa fie inasprite, pe motiv ca laxitatea fiscala e cea
    care submineaza increderea investitorilor si atrage riscul unei noi
    crize financiare. Din dilema “stimulente contra taieri de deficit”
    va fi deci putin probabil ca statele sa poata iesi onorabil, cel
    putin in lunile imediat urmatoare.