BusinessMagazin

Tag: deficit de cont curent

  • Jaewoo Lee, şeful FMI în România: În timp ce creşterea economică va rămâne la circa 4% în 2019, alimentată de creşteri salariale şi consum, deficitul de cont curent va depăşi 5% din PIB. „Este necesară o schimbare a politicilor guvernului pentru a reduce posibilitatea unui scenariu de recesiune”

    „În timp ce veniturile oamenilor au crescut rapid spre un nivel apropiat de cel al ţărilor avansate din Uniunea Europeană, creşterea economică bazată pe consum a creat dezechilibre macoeconomice. Presiunea iflaţionistă a revenit la suprafaţă, afectând în mod disproprţionat veniturile reale ale oamenilor săraci şi subminând competitivitatea”, explică Jaewoo Lee.

    Reprezentanţii FMI susţin că deficitul fiscal şi cel de cont curent au crescut, atât investiţiile publice cât şi private au fost pe un trend decendent în ultimii ani, ceea ce a afectat perspectivele de creştere pe termen lung. În ceea ce prieşte deficitele, ale României au crescut foarte mult, consideră Jaewoo Lee, faţă de vecinii din regiune, ceea ce nu este normal într-o perioadă de bunăstare şi creştere economică, ci mai degrabă caracteristic perioadelor în care economia este mai slăbită.

    „Este necesară o schimbare a politicilor guvernului pentru a reduce posibilitatea unui scenariu de recesiune (n.red: boom-bust scenario – moment în care ciclul economic se schimbă rapid şi trece de la creştere economică la recesiune). Un trend descendent va afecta mult mai sever oamenii cu venituri mici şi standardul de trai al lor. În timp ce creşterea economică va rămâne la circa 4% în 2019, alimentată de creşteri salariale şi consum, deficitul de cont curent va depăşi 5% din PIB”, spune Jaewoo Lee.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Isărescu spune că este nevoie ca România să treacă pe excedent comercial: cererea externă netă ar trebui să aibă o contribuţie pozitivă la PIB, nu negativă

    În ciuda creşterii economice postcriză, care s-a ridicat la un nivel mediu anual de 4,6% în ultimii cinci ani, industria locală a pierdut teren, iar cererea netă externă nu a mai adus o contribuţie pozitivă creşterii PIB-ului din 2013 (adică exporturile să fie mai mari decât importurile  – n. red.) până în prezent, ceea ce dus la adâncirea deficitului de cont curent, a atras ieri atenţia guvernatorul BNR Mugur Isărescu,  într-un discurs sus­ţinut în cadrul AmCham CEO Forum.

    „Avansul înre­gistrat în ultimii ani a fost alimentat în primul rând de consum, care a beneficiat de pe urma politicilor fiscale şi salariale, corelate cu o piaţă a muncii tensionată, care a dus la creşteri salariale. Transferul avansului înregistrat de consum către producţie a fost limitat de o competitivitate slabă a industriilor locale, ceea ce a făcut ca avansul consumului să fie acompaniat de un avans puternic al im­porturilor. Astfel, în ciuda creşterii expor­turilor, cererea netă externă nu a mai adus o contribuţie pozitivă creşterii PIB-ului din 2013. În schimb, a cauzat o creştere semnificativă a deficitului de cont curent“, spune Mugur Isărescu, gu­vernatorul BNR.

    Citeşte continuarea articolului pe www.zf.ro

  • Cifrele încep să zboare, dar nu în direcţia în care ar trebui: Deficitul de cont curent s-a majorat cu 33% în primele două luni, la 568 mil. euro

    “În structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 671 milioane euro, balanţa  serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 122 milioane euro, balanţa veniturilor primare a înregistrat un excedent de 94 milioane euro, comparativ cu un deficit de 117 milioane euro, iar balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 195 milioane euro”, menţionează comunicatul băncii centrale.
     
    În acelaşi interval, investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 1 036 milioane euro (comparativ cu 704 milioane euro în perioada ianuarie – februarie 2018), din care participaţiile la capital, inclusiv profitul reinvestit net estimat, au însumat 927 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 109 milioane euro.
     

  • Cât mai poate România să trăiască din deficite? Deficitul de cont curent a crescut în 2018 cu 57%, la 9,4 miliarde euro

     
    În structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit de 14,8 miliarde euro, cu 2,6 miliarde euro peste nivelul din 2017, iar balanţa serviciilor a înregistrat un excedent de 8,1 miliarde de euro, mai mic cu 102 milioane euro.
     
    În acelaşi timp, balanţa  veniturilor primare a înregistrat un deficit de 4,9 miliarde euro, mai mare cu 322 milioane euro, iar balanţa veniturilor secundare un excedent de 2,2 miliarde euro, mai mic cu 394 milioane euro faţă de 2017.
     
    Investiţiile directe ale străinilor au însumat 4,93 miliarde euro (comparativ cu 4,79 miliarde euro în perioada ianuarie – decembrie 2017), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 4,04 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 894 milioane euro.
     

  • Deficitul de cont curent a depăşit la şapte luni 4,8 mld. euro. Creşte presiunea pe curs

    Datele la şapte luni oferă sub­­stan­ţă pentru a evalua un de­ficit de cont curent, la final de an, de 4% din PIB, o situaţie de­loc comodă, având în ve­dere că o economie poate suporta un de­ficit de cont curent de 3% din PIB, dar ar putea avea probleme dacă acesta este depăşit.

    Contul curent este încă în echilibru, graţie excedentului comerţului internaţional cu serviciile. Creşterea deficitului de cont curent înseamnă cerere suplimentară de valută pe piaţă. Deficitul comercial a fost, la şapte luni, de 7,1 miliarde de euro, cu peste un miliard de euro peste deficitul la şapte luni înregistrat în 2017 (plus 16%). Excedentul exportului de servicii a fost, în schimb, de 4,3 miliarde de euro, mai mic cu peste 200 mil. euro decât cel înregistrat în primele şapte luni din 2017 (minus 5,5%).

    Astfel, deficitul contului curent s-a adâncit. În iulie, exporturile de bunuri au ajuns, din nou, sub importuri, deşi, la şase luni, ex­porturile crescuseră mai bine decât impor­turile. Astfel, ideea că exportul net de bunuri ar putea să ajute la creşterea economică în 2018 rămâne o iluzie. „Statisticile confirmă tendinţele de intensificare a deficitului de cont curent şi de creştere a datoriei externe totale. De asemenea, datele indică maturitatea ciclului investiţional, evoluţie influenţată şi de provocările din sfera echilibrelor macroe­conomice”, a comentat Adrian Rădulescu, economistul-şef al Băncii Transilvania, într-un raport al instituţiei de credit.

     Cititi mai multe www.mediafax.ro

  • Cel mai bun raport al FMI pentru România din ultimul deceniu. Suntem tigrul Europei: cea mai puternică creştere economică de pe continent

    România va avea o creştere economică în 2016 de 5%, cea mai puternică din Europa, arată prognoza de toamnă a Fondului Monetar Internaţional. România va fi în fruntea clasamentului european al creşterii economice şi în 2017, când avansul PIB va fi de 3,8% (la fel ca al Islandei), arată ultimul raport „World Economic Outlook“, publicat ieri.

    Creşterea economică a României în 2016 este peste cea a Irlandei, care, anul trecut, a avut un avans record de 26,3%, faţă de o creştere de 3,8% înregistrată de România. Tot pentru 2016 prognoza FMI preconizează o inflaţie negativă de minus 1,5%, un deficit de cont curent de 2% din PIB şi o rată a şomajului de 6,4%, în scădere cu 0,4 puncte faţă de 2015.

    Cel mai bun raport al FMI pentru România din ultimul deceniu. Suntem tigrul Europei: cea mai puternică creştere economică de pe continent

  • BNR: Deficitul de cont curent este de 2,6 mld. euro în primul semestru al anului

    Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 2,6 miliarde euro în perioada ianuarie – mai 2016, comparativ cu un excedent de 42 milioane euro în perioada ianuarie – mai 2015, potrivit unui anunţ al Băncii Naţionale.

    În structură, balanţa veniturilor primare şi balanţa bunurilor au consemnat creşteri ale deficitelor cu 1.704 milioane euro, respectiv cu 1 172 milioane euro, iar balanţa serviciilor şi balanţa veniturilor secundare au înregistrat excedente majorate cu 149 milioane euro, respectiv cu 85 milioane euro.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Deficitul de cont curent ajunge la un minim record al 
ultimilor 25 de ani

    Deficitul de cont curent a coborât anul trecut sub 1% din PIB, nivel minim istoric pentru perioada post-decembristă. Pentru 2015 unii analişti anticipează revenirea deficitului extern peste 1% din PIB, odată cu ascensiunea cererii interne şi creşterea investiţiilor productive.

    Tendinţa în ultimii ani a fost de corecţie puternică a deficitului de cont curent. Nivelul redus al deficitului extern reflectă îmbunătăţirea exporturilor de bunuri şi servicii, dar şi declinul consumului şi nivelul redus al investiţiilor.
    Înainte de criză România înregistra deficite de cont curent record de peste 10% din PIB. Până în 2008 deficitul de cont curent mare a fost una dintre cele mai importante vulnerabilităţi ale României – penalizată de pieţele externe şi de agenţiile de rating. Dacă în 2008 – anul cu cea mai mare creştere economică, de 8,5% – România avea un deficit de cont curent de aproape 12% din PIB, în 2012 deficitul de cont curent a scăzut sub 4% din PIB, pentru prima oară în ultimii 10 ani.

    În perioada 2009-2012 România a înregistrat, în medie, un deficit de cont curent de 4,3% din PIB, pentru ca anul trecut să coboare sub 1% din PIB. Contul curent evidenţiază relaţia economiei României cu exteriorul, incluzând intrările şi ieşirile de bunuri şi servicii, de venituri şi transferurile curente (banii trimişi de românii care lucrează în străinătate şi fondurile euro-pene).

    Deficitul de 696 de milioane de euro din 2014 a fost în scădere cu 40,5% comparativ cu nivelul de 1,17 miliarde de euro înregistrat în 2013. Evoluţia a fost influenţată în principal de majorarea excedentului înregistrat de balanţa serviciilor (cu 1,17 miliarde de euro) şi reducerea deficitului balanţei veniturilor primare (cu 242 milioane de euro). Componenta bunuri şi servicii a trecut de la un deficit de 743 milioane de euro în 2013 la un excedent de 352 milioane de euro în 2014. Deficitul compo-nentei venituri primare s-a diminuat cu 7,8% an/an, la 2,9 miliarde de euro.

    Unii analişti au spus că ajustarea deficitului de cont curent a fost determinată în ultimii ani mai degrabă de factori conjunc-turali decât de o reechilibrare fundamentală a economiei.

    Înainte de criză, consumul a crescut accelerat, cu impact asupra importurilor şi, implicit, asupra deficitului de cont curent. Iar finanţarea dezechilibrelor externe a fost asigurată până în 2008 în principal de investiţiile străine directe şi liniile de credit din sistemul bancar. Însă în anii de criză au scăzut puternic aceste surse de finanţare. Redresarea economiei a fost susţinută în ultimii ani de accelerarea exporturilor, în timp ce importurile au rămas constrânse de dinamica salariilor şi cere-rea internă redusă.

    Aspectul pozitiv legat de ajustarea deficitului extern este dat de finanţarea mai uşoară, reflectând diminuarea dependenţei de fluxurile externe de capital. Contul curent a fost pe deficit în ultimii 15 ani, iar investiţiile străine directe au reuşit să finanţeze integral acest deficit doar în trei ani, respectiv în 2004, 2013 şi 2014. După ce în 2010-2012 investiţiile străine directe au reuşit să acopere mai puţin de jumătate din deficitul de cont curent, în 2013 şi 2014 nivelul ISD a fost dublu, respectiv triplu faţă de soldul contului curent.

    Anul trecut România nu a fost foarte atractivă pentru nerezidenţi, investiţiile străine directe (ISD) înregistrând un declin de aproape 11% la 2,4 miliarde de euro. Cele mai multe investiţii străine, de 531 milioane de euro, au fost atrase în noiembrie, iar în decembrie au intrat doar 304 milioane de euro. La polul opus, cele mai reduse niveluri ale investiţiilor au fost în lunile februarie – 36 milioane de euro – şi octombrie – 80 milioane de euro. Volumul ISD-urilor reflectă atât atractivitatea mediului de afaceri autohton, cât şi percepţia investitorilor străini, evoluţia economiei fiind unul dintre indicatorii analizaţi. Participaţiile la capital (inclusiv pierderea netă estimată) au fost anul trecut de aproape 2,6 miliarde de euro, iar creditele intragrup au avut o valoare negativă de 155 milioane de euro (net), potrivit datelor BNR. În 2013, investiţiile străine directe au crescut cu 26,8% comparativ cu anul anterior, la 2,7 miliarde de euro, atingând vârful ultimilor patru ani, după ce în 2012 s-a înregistrat prima creştere de la începutul crizei.

    Industria a fost campioana atragerii de investiţii străine, dacă analizăm structura acestora în ultimii ani din punctul de ve-dere al orientării pe ramuri economice. Dacă ne uităm la naţionalitatea investitorilor, olandezii, austriecii şi germanii au adus în anii de criză în România aproximativ jumătate din investiţiile străine directe, menţinându-se în fiecare an pe podium, potrivit datelor BNR.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    351 mil. euro
    deficitul contului curent al balanţei de plăţi în primele cinci luni, raportat la un excedent de 191 mil. euro în aceeaşi perioadă din 2013, în principal pe fondul majorării deficitului înregistrat de balanţa veniturilor (cu 1,002 mil. euro)

    76.115 mil. euro
    datoria externă pe termen mediu şi lung la 31 mai, faţă de 76.894 mil. euro la 31 dec. 2013, în timp ce datoria externă pe termen scurt era de 17.949 mil. euro, faţă de 19.166 mil. euro la 31 dec. 2013

    23,6 mld. dolari
    suma cerută de un tribunal din Florida de la compania producătoare de ţigări RJ Reynolds Tobacco Company ca despăgubire pentru soţia unui fumător care a murit de cancer pulmonar

    507,4 mil.
    populaţia UE la 1 ianuarie 2014, faţă de 505,7 mil. locuitori la 1 ianuarie 2013

    14%
    cu atât va fi redus personalul Microsoft până în iunie 2015, ceea ce înseamnă aproape 18.000 de angajaţi, a doua mare restructurare după cea din 2009 care a implicat cca 5.800 de angajaţi

    1.091 mil. euro
    investiţiile străine în primele cinci luni, în creştere cu 13,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit) au însumat 910 mil. euro, iar creditele intragrup 181 mil. euro

     

  • Isărescu: România are nevoie de dublarea creşterii economice, dar cu inflaţie şi deficit de numai 2%

     “Ce trebuie să facem pentru a avea o creştere economică mai accelerată? Să ieşim dintr-un nivel de 2%, avem cam 2% deficit bugetar, 2% deficit de cont curent, 2% inflaţie şi 2% creştere economică, am vrea ca unul din cei patru de 2%, creşterea economică, să se dubleze, fără ca ceilalţi trei de 2% să nu se strice, să rămânem cu 2% deficit bugetar, 2% deficit de cont curent – poate să fie şi mai mare, dar nu cu mult, pentru că atunci trebuie să plăteşti datoriile – şi 2% inflaţie, pentru că asta înseamnă stabilitate, încredere, capacitatea de a-ţi dezvolta planul viitor”, a afirmat Isărescu la seminarul “România investiţiilor. România Dezvoltării”, organizat la BNR.

    Şeful băncii centrale a comentat ideea, “îndrăzneaţă, interesantă”, că ar trebui introdus în constituţie un nivel minim de creştere economică de 5%, iar în cazul în care n-ar fi atins Guvernul să-şi dea demisia.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro