BusinessMagazin

Tag: deficit comercial

  • România a avut al cincilea cel mai mare deficit comercial din UE

    Conform Eurostat, cel mai mare surplus comercial îl are Germania, de 227 de miliarde de euro.

    Exporturile zonei euro au crescut cu 4,8%, la 186 de miliarde de euro, iar importurile cu doar 1,1%, aşa că surplusul s-a majorat la 23 de miliarde de euro.

    UE 27 exportă mai mult decât importă cu 23 de miliarde de euro.

  • Deficitul comercial a explodat în primele 11 luni din 2019: Exporturile au fost de 64,1 mld. euro, importurile au fost de 79,6 mld. euro, rezultând un minus de 15,5 mld. euro

    Veniturile din exporturi înregistrate în primele nouă luni ale anului trecut s-au ridicat la 64,1 mld. euro, în timp ce importurile au însumat 79,6, astfel că deficitul balanţei comerciale înregistrat în perioada ianuarie – noiembrie 2019, s-a situat la nivelul de 15,5 mld. euro, mai mare cu 21 mld. euro faţă de cel înregistrat în perioada similară din 2018, arată datele transmise joi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Faţă de perioada ianuarie-noiembrie 2018, exporturile au crescut cu 1,7% în primele 11 luni din 2019, iar importurile cu 4,1%.

    În luna noiembrie 2019, exporturile FOB au însumat 5998,8 milioane euro, iar importurile CIF au însumat 7489,7 milioane euro, rezultând un deficit de 1490,9 milioane euro.

    Faţă de luna noiembrie 2018, exporturile din luna noiembrie 2019 au crescut cu 1,0%, iar importurile au scăzut cu 0,1%.

    În primele 11 luni din 2019, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (47,2% la export şi 37,3% la import) şi alte produse manufacturate  (31,8% la export şi respectiv 30,5% la import), arată datele INS.

    Totodată, valoarea schimburilor intra-UE28 de bunuri în perioada 1.I-30.XI 2019 a fost de 49338,9 milioane euro la expedieri şi de 59580,2 milioane euro la introduceri, reprezentând 76,9% din total exporturi şi 74,8% din total importuri, în timp ce valoarea schimburilor extra-UE28 de bunuri în perioada 1.I-30.XI 2019 a fost de 14839,3 milioane euro la exporturi şi de 20108,8 milioane euro la importuri, reprezentând 23,1% din total exporturi şi 25,2% din total importuri.

  • Deficitul comercial a explodat în primele 11 luni din 2019: Exporturile au fost de 64,1 mld. euro, importurile au fost de 79,6 mld. euro, rezultând un minus de 15,5 mld. euro

    Veniturile din exporturi înregistrate în primele nouă luni ale anului trecut s-au ridicat la 64,1 mld. euro, în timp ce importurile au însumat 79,6, astfel că deficitul balanţei comerciale înregistrat în perioada ianuarie – noiembrie 2019, s-a situat la nivelul de 15,5 mld. euro, mai mare cu 21 mld. euro faţă de cel înregistrat în perioada similară din 2018, arată datele transmise joi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Faţă de perioada ianuarie-noiembrie 2018, exporturile au crescut cu 1,7% în primele 11 luni din 2019, iar importurile cu 4,1%.

    În luna noiembrie 2019, exporturile FOB au însumat 5998,8 milioane euro, iar importurile CIF au însumat 7489,7 milioane euro, rezultând un deficit de 1490,9 milioane euro.

    Faţă de luna noiembrie 2018, exporturile din luna noiembrie 2019 au crescut cu 1,0%, iar importurile au scăzut cu 0,1%.

    În primele 11 luni din 2019, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (47,2% la export şi 37,3% la import) şi alte produse manufacturate  (31,8% la export şi respectiv 30,5% la import), arată datele INS.

    Totodată, valoarea schimburilor intra-UE28 de bunuri în perioada 1.I-30.XI 2019 a fost de 49338,9 milioane euro la expedieri şi de 59580,2 milioane euro la introduceri, reprezentând 76,9% din total exporturi şi 74,8% din total importuri, în timp ce valoarea schimburilor extra-UE28 de bunuri în perioada 1.I-30.XI 2019 a fost de 14839,3 milioane euro la exporturi şi de 20108,8 milioane euro la importuri, reprezentând 23,1% din total exporturi şi 25,2% din total importuri.

  • Deficitul comercial cu bunuri al României pe primele nouă luni din 2019 a ajuns la 12 mld. euro, în creştere cu 17%

    Exporturile de bunuri au fost de 51,8 miliarde de euro, plus 2%, iar importurile au cresut cu 5,1% ajungând la 63,8 miliarde de euro.

    România a exportat bunuri în valoare totală de 51,8 miliarde de euro în primele nouă luni din 2019, în creştere cu 2% faţă de perioada similară din 2018. În acelaşi timp, importurile de bunuri au ajuns la 63,8 miliarde de euro în perioada ianuarie- septembrie 2019, în creştere cu 5,1% faţă de perioada similară din 2018, arată datele INS.

    Prin urmare, deficitul comercial la comerţul extern cu bunuri a ajuns la valoarea de circa 12 miliarde de euro în primele 9 luni din an, în creştere cu 17% faţă de perioada similară din 2018 (adică cu mai mult de 2 mld. euro).

    Analiştii economici spun că deficitul comercial la bunuri împreună cu deficitul bugetar vor avea nevoie de finanţare, iar datoria publică va creşte în continuare.

    „Va conduce la o creştere a deficitului de cont curent probabil şi trebuie finanţat, în acelaşi timp cu deficitul bugetar. Practic au fost foarte multe cheltuieli, 70% din cheltuielile bugetului de stat sunt salarii şi pensii, iar asta se duce în consum. A fost o creştere prea bruscă, companiile nu s-au ajustat şi cererea suplimentară s-a ajustat prin importuri“, a declarat pentru ZF Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA România.

    De asemenea, eco­nomistul Aurelian Dochia explică faptul că veniturile populaţiei au crescut la un ritm mult mai puternic decât creşterea economică. Astfel, surplusul de cerere din creşterea consumului a fost acoperit prin importuri.

    „Aşa cum am spus de mai multe ori, înseamnă o vulnerabilitate suplimentară pentru România, pentru că acest deficit comercial trebuie să fie plătit de undeva. Evident că în cea mai mare parte finanţarea vine din împrumuturi. Creşterea cea mai mare a datoriei publice este în domeniul bugetului public. Mecanismul este de câţiva ani de zile şi are în esenţă drept cauză principală politica de creştere rapidă a veniturilor. Producţia nu a crescut în acelaşi ritm. Chiar şi cu o creştere de 5% (a PIB – n. red.), vedem că veniturile au crescut şi cu peste 20% în anumite sectoare, media fiind de 10%. Toată diferenţa între creşterea PIB şi a veniturilor te aştepţi să o vezi în creşterea deficitului“, a declarat el pentru ZF.

    În ceea ce priveşte avansul importurilor, datele statistice arată că cele mai mari creşteri ale importurilor din primele nouă luni din 2019 faţă de perioada similară din 2018 au fost înregistrate la următoarele cate­gorii: produse chimice (o creştere de 11,2%, până la 8,5 mld. euro), alimente şi animale vii (Ă10,4%, până la 4,8 mld. euro), articole manufacturate diverse (Ă11,1%, până la 7,2 mld. euro) şi combustibili (Ă9,1%, până la 4,8 mld. euro).

    Deficitul comercial la bunuri se ajustează într-o mică măsură prin excedentul comercial pe servicii, însă nu destul cât să echilibreze balanţa comercială a României. Datele BNR indică un excedent comercial al serviciilor de 5,8 mld. euro pe primele opt luni din acest an.

    „În momentul de faţă anul 2019 este jucat, nu se mai pot produce modificări semnificative. Chiar dacă serviciile s-au descurcat bine, au avut o performanţă bună, structura serviciilor este în bună parte legată de servicii de transport, iar dacă economia europeană încetineşte şi transportuile încetinesc“, mai comentează Aurelian Dochia.

     

     

     

  • Un mare avertisment. Deficitul comercial pe primele patru luni din 2019 este cel mai mare din ultimii 10 ani: 5 mld. euro

    Deterioarea balanţei comerciale în primele patru luni ale acestui an se datorează mai puţin creşterii importurilor şi mai mult dinamicii creşterii exporturilor, care este mult mai redusă faţă de anul trecut, de doar 3,8%, faţă de avansul valorii exporturilor de 9,4% în perioada ianuarie-aprilie 2018.
     
    „Statisticile arată continuarea tendinţei de intensificare a deficitului balanţei comerciale cu bunuri, expresie a deteriorării competitivităţii internaţionale, în contextul mixului relaxat şi prociclic de politici economice din România. (…) Astfel, în primele patru luni ale anului curent exporturile de bunuri au urcat cu 3,8% an la an la 23,1 mld. euro, evidenţiindu-se creşterea componentei comunitare cu 4,9% an la an la 17,9 mld. euro, în ciuda aprecierii cursului real efectiv al leului şi decelerării ritmului de creştere din zona euro. Cu alte cuvinte, se poate spune că asistăm la un efect de substituire în fluxurile comerciale comunitare, în contextul nivelului încă competitiv al costurilor cu forţa de muncă pe plan intern“, arată economiştii de la Banca Transilvania într-un comentariu pe baza cifrelor de la Statistică.
     

  • Dezastru pentru Guvern: Leul începe să tremure. Deficitul comercial creşte cu 45% în primele două luni din 2019

    În ianuarie-februarie, România a importat bunuri de 13,8 miliarde euro şi a exportat de 11,4 miliarde euro.

    În lei, deficitul s-a situat la 11,3 miliarde lei, în timp ce exporturile s-au ridicat la 53,8 miiarde lei, în creştere cu 6,4% , iar importurile 65,2 miliarde lei, cu 11,8% peste nivelul din perioada similară a anului trecut. 
     
    În luna februarie 2019, exporturile FOB au însumat 5,89 miliarde euro, în creştere cu 8%, iar importurile CIF au însumat 7,04 miliarde euro, în urcare cu 11,1%, rezultând un deficit de 1,11 miliarde euro.
     
    Potrivit INS, în perioada ianuarie-februarie, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de maşini şi echipamente de transport (48,4% la export şi 36,8% la import) şi alte produse manufacturateş1ţ) (32,0% la export şi respectiv 30,1% la import).
     
    Valoarea schimburilor intra-UE28 a fost de 8,87 miliarde euro la expedieri şi de 10,29 mliarde euro la introduceri, reprezentând 77,9% din total exporturi şi 74,5% din total importuri.
     

  • Început de an prost pentru economie: Preţurile fierb, iar inflaţia s-a reaprins în februarie, ajungând la 3,8%, peste aşteptări. Deficitul comercial a crescut în ianuarie cu 62%, ajungând la 1,2 miliarde de euro, cel mai înalt nivel din 2008 încoace.

    Faţă de ianuarie, preţurile de consum au crescut cu 0,79% cu un avans la preţurilor mărfurilor alimentare de 1,3%, al preţurilor mărfurilor nealimentare de 0,6% şi al preţurilor serviciilor cu 0,5%.

     
    Rata anuală a inflaţiei pentru mărfurile alimentare a fost de 4,46%, pentru mărfurile nealimentare de 3,74%, iar pentru servicii de 3,08%.
     
    În zona preţurilor alimentare, faţă de ianuarie, legumele s-au scumpit cu 7,8%, cartofii cu 10%, iar fructele cu 2,1%. În zona mărfurilor nealimantare, cel mai mult s-au scumpit carburanţii, cu 2%, iar în servicii preţurile la telefon au crescut cu 1%.
     
    Economiştii au acuzat de-a lungul vremeii că reaprinderea inflaţiei este cauzată de majorările salariale peste productivitate pentru că, astfel, cererea în creştere generată de această politică şi de reducerea taxelor nu s-a întâlnit cu oferta care a rămas pe loc şi, astfel, regăsim surplusul în creşterea preţurilor şi în umflarea importurilor care generează azi îngrijorări mari în privinţa echilbrului macroeconomic.
     

  • Când vine nota de plată? Deficitul comercial în 2018, un nou record postcriză: 15,1 mld. euro. Însă şi importurile şi exporturile sunt la un nivel istoric

    Deficitul comercial înregistrat în 2018 este cel prognozat de Comisia Naţională de Prognoză – 15 mld. euro. Deocamdată, lucrurile sunt încă sub control pentru că balanţa exporturilor de servicii este po­zitivă. Astfel, deficitul de cont curent ar ur­ma să însemne în 2018, potrivit Prog­no­zei, 9,1 mld. euro, echivalent a 4,5% din PIB.

     
    Simulările Prognozei urmează însă să fie confirmate sau infirmate mâine de Banca Naţională a României, care va publica datele despre balanţa de plăţi pe 2018. La 11 luni din 2018, deficitul de cont curent a fost de 8,7 mld. euro, comparativ cu 5,4 mld. euro în aceeaşi perioadă a lui 2017 (un plus de 61%).
     
    Anul trecut leul s-a depreciat moderat faţă de euro, cu 1%, de la 4,65 de lei pentru un euro la începutul anului, la 4,7 lei euro la începutul acestui an.
     

  • INS confirmă un nou record negativ: Deficitul comercial a crescut cu 14%, în primele opt luni, la 8,97 miliarde de euro

    În aceeaşi perioadă, exporturile FOB (Free on Board/Liber la bord, preţul la frontiera ţării exportatoare) au însumat 45 de miliarde de euro, o majorare de 9,7%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, se detaliază într-un comunicat de presă al INS.
     
    În acelaşi timp, importurile CIF (Cost, Insurance, Freight/Cost, Asigurare, Navlu, preţul la frontiera ţării importatoare) au crescut cu 10,4%, până la 53,98 de miliarde de euro.
     
    În luna august 2018, exporturile FOB au însumat 5,13 miliarde de euro, o majorare de 4,3%, comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, iar importurile CIF au însumat 6,52 miliarde de euro, o creştere cu 9%. Astfel, deficitul comercial al lunii august s-a ridicat la 1,39 miliarde de euro, reprezentând 15,5% din totalul acestui an şi crescând cu 9,44% faţă de luna precedentă.
     
    „În perioada 1.I-31.VIII 2018, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (47,6% la export şi 37,8% la import) şi alte produse manufacturate (32,4% la export şi respectiv 30,6% la import)”, se scrie într-un comunicat de presă al Statisticii. Categoria alte produse manufacturate cuprinde mărfuri manufacturate, clasificate în principal după materia primă (fier, oţel, cauciuc, metal, etc.) şi articole manufacturate diverse (îmbrăcăminte şi accesorii, încălţăminte, etc.).
     

  • Deficitul de cont curent a depăşit la şapte luni 4,8 mld. euro. Creşte presiunea pe curs

    Datele la şapte luni oferă sub­­stan­ţă pentru a evalua un de­ficit de cont curent, la final de an, de 4% din PIB, o situaţie de­loc comodă, având în ve­dere că o economie poate suporta un de­ficit de cont curent de 3% din PIB, dar ar putea avea probleme dacă acesta este depăşit.

    Contul curent este încă în echilibru, graţie excedentului comerţului internaţional cu serviciile. Creşterea deficitului de cont curent înseamnă cerere suplimentară de valută pe piaţă. Deficitul comercial a fost, la şapte luni, de 7,1 miliarde de euro, cu peste un miliard de euro peste deficitul la şapte luni înregistrat în 2017 (plus 16%). Excedentul exportului de servicii a fost, în schimb, de 4,3 miliarde de euro, mai mic cu peste 200 mil. euro decât cel înregistrat în primele şapte luni din 2017 (minus 5,5%).

    Astfel, deficitul contului curent s-a adâncit. În iulie, exporturile de bunuri au ajuns, din nou, sub importuri, deşi, la şase luni, ex­porturile crescuseră mai bine decât impor­turile. Astfel, ideea că exportul net de bunuri ar putea să ajute la creşterea economică în 2018 rămâne o iluzie. „Statisticile confirmă tendinţele de intensificare a deficitului de cont curent şi de creştere a datoriei externe totale. De asemenea, datele indică maturitatea ciclului investiţional, evoluţie influenţată şi de provocările din sfera echilibrelor macroe­conomice”, a comentat Adrian Rădulescu, economistul-şef al Băncii Transilvania, într-un raport al instituţiei de credit.

     Cititi mai multe www.mediafax.ro