Defaultul este un moment istoric în “spirala morţii” economice a insulei, în opinia guvernatorului.
După Grecia, un nou stat are PROBLEME ECONOMICE grave! Default-ul a fost anunţat astăzi
Tag: default
-
Puerto Rico a intrat în default pentru prima dată în istorie
Acest lucru îi va afecta pe locuitorii insulei şi nu Wall Street-ul, subliniază CNN, precizând că datoria le aparţine portoricanilor obişnuiţi prin cooperative de credit.
“Este o decizie care reflectă îngrijorări serioase cu privire la lichiditatea commonwealthului raportat la obligaţiile faţă de creditorii noştri şi, la fel de important, obligaţiile faţă de poporul din Puerto Rico”, a declarat Melba Acosta Febo, preşedintele Băncii pentru Dezvoltare a Guvernului portotican, citat într-un comunicat.
Defaultul este un moment istoric în “spirala morţii” economice a insulei, în opinia guvernatorului Alejandro Garcia Padilla. Insula are o uluitoare datorie totală de 70 de miliarde de dolari, iar economia ei este în recesiune.
Padilla a creat o echipă care să prezinte un plan de restructurare a crizei datoriei până la sfârşitul verii.
Această criză îi afectează îndeosebi pe locuitori, care părăsesc insula în masă, în căutare de locuri de muncă şi stabilitate, în contextul în care rata şomajului este mare, economia se contractă, iar viitorul pare sumbru.
Omar Rodriguez şi soţia sa au părăsit Puerto Rico în urmă cu două săptămâni şi s-au mutat la Austin, în Texas.
Rodriguez, în vârstă de 25 de ani, este fost funcţionar guvernamental. El şi-a găsit deja un loc de muncă la un restaurant de la Universitatea din Texas şi crede că poate să facă faţă totodată unui post de asistent la o şcoală din apropiere. Soţia sa este şi ea profesoară.
El recunoaşte că începerea unei noi vieţi în Texas va fi destul de dificilă, dar crede că este mai bună decât nesiguranţa din Puerto Rico. “Nu îmi imaginez că mă voi bucura de aceeaşi calitate a traiului în Puerto Rico în acest moment, iar acest lucru mă întristează”, a declarat Rodriguez. “Să le spun adio părinţilor mei a fost aproape de nesuportat”, a adăugat el.
Puerto Rico a avut de plătit o rată lunară în valoare de 483 de milioane de dolari. Insula şi-a achitat datoria, dar nu şi cele 58 de milioane de dolari datoraţi creditorilor de la Corporaţia Finanţelor Publice (PFC). Guvernul a ales în mod strategic să nu efectueze plata către PFC, deoarece entităţile care deţin datoria, cooperativele de credit şi portoricanii obişnuiţi nu au suficientă putere să lupte la tribunal.
“Este primul din ceea ce noi credem că vor fi defaulturi mai mari ale datoriei commonwealthului”, a declarat Emily Raimes de la Moody’s Investors Service.
Cealaltă datorie – din care o parte este deţinută de fonduri speculative de pe Wall Street, cu mai multă greutate la tribunal – a fost plătită luni.
Puerto Rico are aceeaşi datorie ca New Yorkul, în pofida faptului că economia sa – în valoare de 69 de miliarde de dolari – reprezintă doar o mică parte din cea a oraşului (1,2 trilioane de dolari).
În plus Guvernul raţionalizează consumul de apă.
Rodriguez a declarat că părinţii soţiei sale – care trăiesc la Trujillo Alto, un oraş de lângă San Juan – au rămas fără apă curentă două zile în această vară. Alte oraşe, care nu sunt destinaţii turistice, rămân fără apă zile în şir, spune el. Acest lucru reprezintă o problemă majoră odată cu apropierea începerii anului şcolar. “Cum să predai cu toaletele murdare şi fără apă?”, se întreabă Rodriguez. “La un moment dat economia şi traiul în Puerto Rico vor fi atât de rele încât o poţi lua razna”, crede el.
-
Oficial BCE: Grecia se apropie de “sfârşitul jocului” în negocierile cu creditorii
Într-un document al FMI obţinut de Channel 4 News se arată că “autorităţile elene nu vor putea plăti Fondului întreaga sumă de 1,5 miliarde de euro scadentă în luna iunie, în lipsa unui ajutor financiar din partea creditorilor. Următoarea rată, de 300 de milioane de euro, are termen pe 5 iunie. În acelaşi timp, Guvernul trebuie să găsească bani pentru plata salariilor şi pensiilor, la sfârşitul lunii mai, relatează MarketWatch.
Guvernul elen susţine că va putea plăti salariile şi pensiile în această lună, dar până atunci are nevoie de un acord cu creditorii, din cauza crizei de lichidităţi, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Executivului, Gabriel Sakellaridis.
El a exclus impunerea unei taxe pe depozitele bancare pentru strângerea de numerar şi a precizat că Guvernul nu va semna un al treilea program de salvare.
Sakellaridis a spus că Guvernul menţine “liniile roşii” în negocierile cu creditorii, respectiv evitarea tăierii pensiilor, existenţa unui plan de creştere economică şi a unei ţinte a excedentului bugetar primar şi intenţia de restructurare a datoriei publice.
Autorităţile de la Atena negociază de mai multe luni cu creditorii deblocarea restului de 7,2 miliarde de euro din programul de salvare de 240 de miliarde de euro. Creditorii nu vor să furnizeze fondurile înainte ca Guvernul să accepte noi reforme economice. Guvernul refuză însă să accepte reformele stricte, între care reducerea pensiilor şi modificarea legislaţiei muncii, despre care consideră că ar afecta populaţia.
“Următoarele două săptămâni vor fi cruciale. Lichidităţile Guvernului sunt sub o presiune puternică, iar ţara este aproape de default”, se arată într-o notă de luni a analiştilor băncii britanice Barclays.
Situaţia devine tensionată şi în cazul sectorului bancar, aşa cum arată majorarea săptămânală a finanţării de urgenţă a băncilor elene prin programul ELA al BCE.
Indicele ASE al bursei din Atena este în declin cu 2%.
-
Vicepreşedinte BCE: Intrarea în incapacitate de plată nu atrage automat ieşirea Greciei din zona euro
“Sunt convins că nu va exista o ieşire a Greciei din zona euro. Tratatul nu prevede că o ţară poate fi legal şi formal exclusă din zona euro”, a afirmat Constancio, potrivit MarketWatch.
De asemenea, vicepreşedintele BCE a precizat că, în cazul în care guvernul de la Atena intră în incapacitate de plată faţă de unul dintre creditorii săi internaţionali, Grecia nu va ieşi în mod “automat” din zona euro.
Preşedintele BCE, Mario Draghi, a respins sâmbătă speculaţiile privind o posibilă ieşire a Greciei din zona euro şi a reiterat că introducerea monedei unice europene a fost o decizie irevocabilă, iar investitorii nu au motiv să parieze împotriva acesteia.
Constancio s-a referit şi la posibilitatea introducerii controalelor asupra capitalului băncilor greceşti, în condiţiile în care instituţiile bancare se confruntă cu ieşiri importante de capital. În acest sens, vicepreşedintele BCE a afirmat că o astfel de măsură trebuie să fie cerută de guvernul de la Atena şi aprobată de Comisia Europeană.
Oficialul BCE a reamintit cazul Ciprului, stat care a implementat aceste controale în urmă cu doi ani, fără ca această acţiune “să ducă la ieşirea din zona euro”.
Guvernul de la Atena riscă să rămână fără bani şi să nu-şi mai poată plăti datoriile pe care trebuie să le achite Fondului Monetar Internaţional (FMI) în lunile mai şi iunie, în lipsa unei finanţări suplimentare din partea creditorilor externi.
Guvernul de la Atena trebuie să ramburseze în luna mai două tranşe din împrumutul luat de la FMI, în valoare totală de un miliard de euro. Primul termen este 12 mai, dată la care Grecia trebuie să plătească 760 de milioane de euro către FMI.
În aceste condiţii, guvernul elen a emis luni un ordin prin care obligă instituţiile statului să îşi transfere rezervele de numerar la banca centrală. Decizia de a confisca, practic, rezervele de numerar depozitate în prezent la băncile comerciale ar putea aduce guvernului circa 2 miliarde de euro, au declarat două persoane apropiate situaţiei.
Grecia mai poate accesa o tranşă în valoare de 7,2 miliarde de euro din programul de ajutor financiar încheiat în 2010 cu FMI, UE şi BCE, însă creditorii ţării au condiţionat acordarea banilor de adoptarea unor reforme de austeritate, reforme pe care guvernul de la Atena refuză să le implementeze pentru a nu împovăra şi mai mult populaţia.
Miniştrii din zona euro au cerut de mai multe ori guvernului elen să revizuiască lista de reforme trimisă în urma acordului încheiat cu creditorii internaţionali în luna februarie, întrucât măsurile propuse nu sunt suficient de concrete.
Noile propuneri ale guvernului elen vor fi analizate la o întâlnire a miniştrilor de finanţe ai statelor din zona euro la Riga, în Letonia, pe 24 aprilie.
-
Mark Mobius: „Default-ul este singura soluţie pentru rezolvarea problemelor din zona euro“
Singura soluţie pentru rezolvarea problemelor din zona euro este ca o ţară europeană să fie lăsată să intre în faliment, a spus Mark Mobius, administrator al Fondului Proprietatea (FP) prin Franklin Templeton şi unul dintre cei mai influenţi investitori pe pieţele emergente.
Afirmaţia investitorului american vine într-o perioadă în care există tot mai multe temeri că problemele din Cipru s-ar putea răspândi şi asupra altor ţări din zona euro.
„Un bailout nu rezolvă niciodată problemele pentru că în final trebuie să existe un default. Nu există altă cale“, a declarat Mobius pentru CNBC. El a adăugat că falimentul se va desfăşura pe o perioadă mai lungă de timp în care plăţile vor fi reeşalonate pentru ca datoriile să poată fi plătite pe măsură ce economiile îşi revin.
Randamentul obligaţiunilor altor state din uniunea monetară profund îndatorate, precum Italia şi Spania, au crescut săptămâna trecută la peste 5%, acesta fiind un semnal că temerile privind situaţia din Cipru sunt tot mai mari.
-
Capital Economics: Ungaria va opta, în final, să-şi rezolve problemele prin intrarea în default
“Credem că Ungaria va apela în final la o formă de default ca soluţie la problemele actuale cu datoria de stat. Alternativa este mai multă austeritate. Deşi ne aşteptăm ca Ungaria să mai rămână un timp pe acest drum, nu suntem convinşi că populaţia, şi implicit clasa politică, mai au răbdare pentru tăierile suplimentare care ar fi necesare pentru a aduce datoria pe o traiectorie sustenabilă”, notează analistul William Jackson de la firma britanică de consultanţă Capital Economics, într-un raport prezentat vineri. Datoria de stat a Ungariei a ajuns la 82,6% din PIB, cel mai ridicat nivel dintre statele emergente din Europa Centrală şi de Est. Şi sectorul privat este puternic îndatorat, cu rate de 37,7% din PIB în cazul populaţiei şi peste 72% din PIB în cazul băncilor şi companiilor nefinanciare.
-
Financial Times: Noile obligaţiuni elene se tranzacţionează deja pe piaţa gri la preţuri ce indică un nou default
Pe piaţa gri sunt tranzacţionate obligaţiuni care tehnic încă nu există, în perioada de la anunţarea termenilor financiari până la emiterea propriu-zisă a acestora. Obligaţiunile pe care Grecia urmează să le emită pentru a le da investitorilor se tranzacţionau pe această piaţă la preţuri de 17-28 eurocenţi pe euro, un nivel extrem de scăzut, potrivit unor cotaţii obţinute de Financial Times. În cadrul celei mai mari restructurări de datorie suverană din istorie, creditorii privaţi trebuie să accepte pierderi de 53,5% din valoarea nominală a obligaţiunilor. Dacă sunt luate însă în calcul şi dobânzile neîncasate pentru obligaţiunile preschimbate, precum şi costurile prelungirii scadenţei, pierderile reale se ridică la 74%.
-
Film de groază cu CDS-uri greceşti
Explicaţia ţine de temerea că înţelegerea prin care creditorii privaţi îşi asumă o pierdere de 53,5% din valoarea portofoliilor de obligaţiuni elene, deşi dată ca voluntară, va fi taxată de agenţiile de rating drept o forţare a mâinii creditorilor, semnificând intrarea Greciei în incapacitate de plată (aşa cum a repetat Fitch) şi va atrage executarea CDS-urilor.
Analiştii apreciază însă că temerea este exagerată, întrucât valoarea contractelor CDS pentru obligaţiunile greceşti este de numai 3,2-4 mld. dolari, suportabilă în orice scenariu pentru băncile emitente.
-
Cât recuperează bancherii dintr-un credit de consum ajuns în „default“
“Rata LGD (loss given default â pierdere estimată în caz de neperformanţă – n. red.) pentru creditele de consum negarantate cu ipoteci şi pentru cardurile de credit se menţine cea mai ridicată (70%, respectiv 60%), în timp ce pentru creditele imobiliare şi cele de consum garantate cu ipoteci LGD se situează în jurul valorii de 20%”, spun autorii studiului. Studiul este realizat trimestrial de către banca centrală pe baza unui sondaj la care participă principalele zece bănci de pe piaţă în funcţie de activitatea de creditare. Comparativ cu toamna trecută bancherii estimează să recupereze mai mult din creanţele aferente creditelor ipotecare, ceea ce înseamnă că se aşteaptă să obţină un preţ mai bun în momentul valorificării garanţiilor. La sondajul din luna noiembrie, pierderea estimată în caz de nerambursare pe segmentul creditelor garantate era de 25-30%.