Să aibă viziune, să fie carismatic, să fie inteligent, să fie empatic, să-i placă să lucreze cu oamenii, să-i placă să conducă, să fie un profesor, să acorde atenţie celor cu care interacţionează etc.
Sunt milioane de cărţi pe această temă.
Toată lumea caută să fie liderul şi CEO-ul ideal.
Lumea vorbeşte prea puţin, însă, despre defectele pe care ar trebui să le aibă un lider, un CEO.
Aceste defecte s-ar putea transforma de multe ori în cele mai importante calităţi, mai ales în vremuri de criză, când afacerile sau businessurile nu mai merg şi trebuie luate decizii radicale.
A nu te îndrăgosti de un business este o calitate sau un defect? Bineînţeles că totul depinde de conjunctura în care te afli.
Am cunoscut lideri din business care s-au îndrăgostit de afacerea lor, nu au ştiut să o vândă sau să o închidă la timp şi apoi au pierdut tot.
A nu te îndrăgosti de oamenii cu care lucrezi este o calitate sau un defect? De multe ori în business un lider trebuie să-i lase pe oamenii din jurul lui, cu care lucrează, să plece, dacă ei vor acest lucru. De multe ori trebuie să renunţe chiar el la ei, indiferent de istoria din spate, pentru a merge înainte.
A fi dictator într-o poziţie de CEO este o calitate sau un defect?
Dacă nu ai acest defect, pentru că oamenii nu iubesc dictatorii, s-ar putea să nu faci lucruri mari. De multe ori în business trebuie să calci totul în picioare, să calci lumea din jurul tău în picioare pentru a sparge bariere şi pentru a face imposibilul.
De cele mai multe ori, un lider nu trebuie să fie generos, pentru că nu ştie unde se va opri. Toată lumea vrea bani, toată lumea vrea atenţie, dar totul are o limită.
Câteodată este mai important să spui nu, decât să spui da. De multe ori deciziile bune au venit din faptul că au avut în spate decizii de a nu face un lucru.
A conduce un business nu înseamnă numai lapte şi miere, nu înseamnă numai decizii bune, ci înseamnă şi multe decizii proaste. Nu multă lume vrea să vorbească despre deciziile proaste pe care le-a luat. Toată lumea vrea să vorbească numai despre decizii extraordinare, numai despre succes şi mai puţin despre eşec, dacă nu chiar deloc.
Toate aceste defecte nu ajută un lider sau un CEO să construiască un business, un produs sau un serviciu. La început, pentru a realiza ceva, trebuie să ai mai multe calităţi.
Dar pentru a ţine businessul în picioare, pentru a-l provoca atunci când stagnează, pentru a rezista în momente de criză, s-ar putea ca un lider, un CEO, să aibă nevoie de mai multe defecte decât calităţi.
Toţi marii lideri s-au confruntat cu crize, pe care le-au rezolvat sau nu, luând decizii de tăiere, de reducere, de a renunţa la anumite lucruri, de a-i schimba şi de a renunţa la oameni, de a renunţa la copilul lor, ceea ce, de multe ori, este de neconceput.
Dar rezultatele au fost pozitive, iar companiile au mers înainte.
Poate nu am enumerat prea multe defecte, dar lista este deschisă.
Tag: decizii
-
Ce defecte trebuie să aibă un CEO, un lider?
-
Reacţiile influencerilor ale căror afaceri sunt ameninţate de deciziile Instagram: „Suntem cu toţii un produs”
La câteva săptămâni după ce reprezentanţii Instagram şi-au anunţat intenţiile de a ascunde like-urile utilizatorilor din anumite ţări, reacţiile unor influenceri din toată lumea nu au încetat să apară, după cum reiese dintr-un articol publicat de BBC. În fiecare zi, în jur de 95 de milioane de fotografii şi materiale video sunt încărcate pe Instagram; totodată, utilizatorii Instagram pot observa că acestea au în jur de 4,2 miliarde de like-uri.
În iulie, Instagram a anunţat că va îndepărta posibilitatea ca numărul de like-uri ale utilizatorilor să fie vizualizate de către fanii lor în şase ţări, printre care Australia şi Noua Zeelandă, urmând o perioadă de test în care numărul like-urilor să fie ascunse şi în Canada. Astfel, în timp ce utilizatorii vor putea vedea numărul de like-uri ale conturilor lor, cei care îi urmăresc (followers) nu pot.
Câţiva influenceri din Australia au criticat această decizie. Jem Wolfie, un influencer axat pe nutriţie şi fitness, care are 2,7 milioane de followers, s-a plâns la radioul naţional că Instagram a îndepărtat un instrument cheie pentru ea. Mikaela Testa, tot din Australia, s-a înregistrat plângând ca reacţie la mişcarea anunţată de Instagram. Ambele femei au fost bombardate de reacţii ale utilizatorilor de social media care le transmiteau să „îşi ia un job real”.Pentru ele însă – precum şi pentru alţii – Instagram chiar este un job real. Influencerul australian Kayla Itsines, axată tot pe fitness, a acumulat o avere importantă prin Instagram: cu 12 milioane de followers, are o avere evaluată la mai mult de 46 de milioane de dolari australieni anul trecut.
De ce a decis Instagram să facă numărul de like-uri invizibil? Pentru a crea „un mediu cu mai puţine presiuni” şi pentru a îndepărta riscurile legate de sănătatea mintală a utilizatorilor, a declarat Adam Mosseri, şeful Instagram, într-o conferinţă organizată în California la începutul acestui an.
Cyberbullying-ul se află pe un trend crescător, iar mulţi dintre influenceri urmăresc like-urile până la epuizare.La o lună de la anunţarea acestei decizii, mai mulţi influenceri au anunţat – cel puţin în mod public – că ei consideră mişcarea ca fiind binevenită. Max Doyle, managing director al unei agenţii de marketing cu baza în Sydney, spune că este prea devreme pentru a afla care sunt rezultatele acestui test, dar previzionează o „reducere a engagement-ului” dacă like-urile sunt invizibile fanilor.
„Engagement-ul este ca o monedă digitală pentru influenceri. Acest lucru va însemna că marketerii (care vor lucra cu influencerii) vor trebui să fie mai pricepuţi în colaborările de acest tip.
Zilele în care un influencer va poza pur şi simplu mestecând gumă şi spunând cât de mult îi place respiraţia proaspătă pe care o are au apus, spune el. Oamenii trebuie să devină mai creativi – poate să fotografieze guma respectivă într-o geantă, alături de alte obiecte esenţiale pentru activitatea zilnică. Joe Gagliese, cofondatorul unei agenţii globale de influenceri aflată în Canada, spune că pentru ei, îndepărtarea like-urilor este „mai mult un şoc asupra ego-ului lor decât asupra banilor câştigaţi”. Potrivit lui, au trecut ani buni de când agenţiile îi plăteau pe influenceri în funcţie de numărul de like-uri pe care le primeau postările lor, mai ales fiindcă sistemul era foarte uşor de corupt. Gagliese este şi el de părere că influencerii vor fi încurajaţi să promoveze într-un mod mai creativ produsele lor – poate pentru a genera un alt tip de engagement, care să includă poate mai multe comentarii ale utilizatorilor.
Un purtător de cuvânt al Facebook (care deţine Instagram), a declarat pentru BBC că „Acest test te face să îţi păstrezi contul privat, astfel încât să te concentrezi mai puţin pe like-uri şi mai mult pe a-ţi spune povestea.”
Carmen Huter, un influencer care face poze din locurile în care călătoreşte, consideră că schimbările nu vor avea un impact asupra veniturilor ei, dar valoarea contului său va fi măsurată diferit. Instagram, spune ea, nu are nicio obligaţie asupra utilizatorilor şi este o prostie să credem asta.
„Lucrurile se schimbă şi să simţi că deţii Instagram este foarte periculos deoarece, de fapt, Instagram te deţine pe tine. Suntem cu toţii un produs. Chiar dacă facem bani sau nu din asta, suntem un produs pe care ei (proprietarii Instagram) îl monetizează zi de zi.”
-
Proiectele autostrăzilor româneşti vor avea un nou şef. Cine este acesta
Departamentul pentru dezvoltare, promovare şi monitorizare proiecte de investiţii în infrastructură, înfiinţat în cadrul Guvernului va fi condus de consilierul de stat Bogdan Pascu, potrivit unei decizii ale premierului Viorica Dăncilă, publicată în Monitorul Oficial.
„Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Bogdan Pascu, consilier de stat în cadrul Cancelariei prim-ministrului, conduce Departamentul pentru dezvoltare, promovare şi monitorizare proiecte de investiţii în infrastructură din cadrul aparatului de lucru al Guvernului”, arată o decizie a prim-ministrului Viorica Dăncilă, publicată în Monitorul Oficial.
O altă decizie a premierului vizează numirea lui Gheorghe Antohe în funcţia de consilier de stat pe probleme de agricultură în cadrul Cancelariei prim-ministrului.
-
Tânăra care coordonează o companie de logistică ce are venituri de peste 70 mil. euro
Loredana Dan este manager general al companiei de transport şi logistică International Alexander, care activează în România, Serbia, Ungaria şi Germania şi a încheiat anul 2018 cu o cifră de afaceri de aproximativ 70 milioane euro. Înainte de a prelua funcţia actuală Loredana Dan a lucrat într-o agenţie de turism, apoi într-o firmă austriacă de expediţii internaţionale şi ca manager în cadrul unei multinaţionale franceze de transport şi logistică. „Consider că drumul către succes este diferenţiat de alegeri la momentul potrivit, alături de oameni potriviţi lângă care simţi că poţi construi pe termen lung”, spune ea, adăugând că fiecare schimbare pe care a făcut-o a fost importantă. „În fiecare loc am pus suflet şi am făcut tot ce a depins de mine pentru a avea proiecte de succes.” Cea mai bună alegere pe care a făcut-o, din punct de vedere profesional, a fost în anul 2014, atunci când a decis să se alăture echipei International Alexander. „Am crescut profesional alături de oameni profesionişti, ambiţioşi şi dedicaţi, în care am crezut încă de la început.” Spune că „armele sale secrete” sunt adaptabilitatea şi încrederea în forţele proprii, iar „modul în care îmi reîncarc bateriile este timpul petrecut alături de familie şi cei doi copii ai mei”.
Profilul Loredanei Dan a apărut în ediţia de anul acesta a anuarului 100 TINERI MANAGERI DE TOP.
-
Antreprenoarea care mănâncă zilnic acelaşi fel de mâncare pentru a nu PIERDE TIMPUL cu alegeri fără importanţă
Ea se autonumeşte un „strateg al inovaţiei” şi se focusează pe tehnologie şi pe cum să dobândească ceea ce ea numeşte „fericirea digitală”.
Annei Akbari îi place să ducă o viaţă simplă, mâncând aceleaşi feluri de mâncare la toate mesele de peste zi, în fiecare zi. „Mai multe decizii necesită mai mult timp şi mai multă energie şi prefer să mă concentrez pe lucruri care contează.”
Ea crede, de asemenea, că există o strânsă legătură între fashion şi statutul social. „Fashionul este un instrument social puternic, şi orice persoană ar trebui să reflecte la modul în care ar putea să obţină din modă un avantaj.”
-
Apple vrea să devină cât mai puţin dependentă de China: Compania vrea să mute între 15% şi 30% în Vietnam sau India
Gigantul Apple le-a cerut marilor furnizori cu care lucrează să analizeze care ar fi costurile pentru a muta între 15% şi 30% din capacitatea de producţie din China către sud-estul Asiei, în contextul în care compania americană se pregăteşte să îşi restructureze lanţul de furnizori, potrivit CNBC.
Cererea Apple este rezultatul extins al disputei comerciale dintre Beijing şi Washington, însă chiar dacă cele două părţi ajung la un acord, compania nu îşi va schimba decizia, potrivit Nikkei, care citează mai multe surse din piaţă.
Producătorul iPhone-urilor a decis că riscurile la care se expune prin dependenţa majoră de China, ca locaţie de producţie, sunt prea mari şi continuă să crească.
Principalele companii care asamblează pentru Apple, precum Foxconn, Pegatron, Wistron, Quanta Computer, Compal Electronics, Inventec, Luxhare şi Goertek trebuie să îşi evalueze opţiunile din afara Chinei, potrivit Nikkei.
Printre ţările luate în considerare se numără Mexic, India, Vietnam, Indonezia şi Malaezia, cu India şi Vietnam drept favorite pentru producţia de smartphone-uri.
-
Apple vrea să devină cât mai puţin dependentă de China: Compania vrea să mute între 15% şi 30% în Vietnam sau India
Gigantul Apple le-a cerut marilor furnizori cu care lucrează să analizeze care ar fi costurile pentru a muta între 15% şi 30% din capacitatea de producţie din China către sud-estul Asiei, în contextul în care compania americană se pregăteşte să îşi restructureze lanţul de furnizori, potrivit CNBC.
Cererea Apple este rezultatul extins al disputei comerciale dintre Beijing şi Washington, însă chiar dacă cele două părţi ajung la un acord, compania nu îşi va schimba decizia, potrivit Nikkei, care citează mai multe surse din piaţă.
Producătorul iPhone-urilor a decis că riscurile la care se expune prin dependenţa majoră de China, ca locaţie de producţie, sunt prea mari şi continuă să crească.
Principalele companii care asamblează pentru Apple, precum Foxconn, Pegatron, Wistron, Quanta Computer, Compal Electronics, Inventec, Luxhare şi Goertek trebuie să îşi evalueze opţiunile din afara Chinei, potrivit Nikkei.
Printre ţările luate în considerare se numără Mexic, India, Vietnam, Indonezia şi Malaezia, cu India şi Vietnam drept favorite pentru producţia de smartphone-uri.
-
Ce se întâmplă cu milioanele când fondatorii nu mai sunt?
Unii au râs, alţii au fost scandalizaţi, iar alţii au considerat că a fost decizia corectă. Indiferent de caz, realitatea este că Lagerfeld, dincolo de tragedia morţii sale, a fost ferit de luarea unei decizii complicate. Ce se întâmplă însă cu miliardarii care trebuie să lase averea celor din familie?
Afaceri de miliarde de lei, construite de antreprenori români, s-au risipit după dispariţia fondatorilor pentru că nu a avut cine să păstreze în viaţă afacerea.
Formarea de noi lideri din cadrul familiei este reţeta cu cele mai mari şanse de câştig, spunea George Butunoiu, managing partner al firmei de executive search George Butunoiu Ltd,
într-un interviu acordat anterior revistei Business MAGAZIN. Nu puţini sunt antreprenorii care îşi trimit copiii la studii şi apoi aceştia se implică în afaceri pentru a prelua – sau a se pregăti să preia – conducerea afacerilor.
Şi deşi sunt numeroase exemple pozitive în această direcţie – Alexandra Copos de Prada, care conduce afacerile Ana Pan, Ana Baking şi Ana Hotels, înfiinţate de George Copos, Radu Timiş Jr, care este directorul comercial al Cris-Tim, Daniela Bîzgan, care conduce Marelvi şi mulţi alţii –, există şi situaţii diametral opuse, care ies în evidenţă atunci când fondatorul unei afaceri dispare. Ce s-a întâmplat, prin urmare, cu afacerile sau averile lăsate de unii dintre antreprenorii care şi-au pus amprenta pe capitalismul românesc?
O moştenire controversată
Omul de afaceri Marcel Bărbuţ, fondatorul producătorului de materiale de construcţii AdePlast, a încetat din viaţă la începutul acestui an, la vârsta de 62 de ani, având o avere estimată la 55 de milioane de euro. Omul de afaceri a construit timp de două decenii afacerea AdePlast, cu unităţi de producţie în Roman,Oradea şi Ploieşti. Unul dintre cei mai importanţi antreprenori din industria materialelor de construcţii, Bărbuţ a devenit acţionar al AdePlast în 1996, la circa doi ani de la înfiinţarea companiei, care a avut iniţial acţionariat austriac.
„Dacă nu poţi începe de unul singur, alege-ţi întotdeauna parteneri de încredere. Caută să fii mereu în control şi să ştii absolut tot ce se întâmplă în companie, de la primul până la ultimul angajat. Trebuie să urmăreşti tot ce se întâmplă, spunea Marcel Bărbuţ în 2015, într-un articol de copertă din Business MAGAZIN. „Bătălia există pe toate segmentele de piaţă, de aceea trebuie să îţi cunoşti bine competitorii şi să le ştii cifrele şi deciziile. Dacă un concurent face cu 10 angajaţi ceea ce tu faci cu 15, mai bine să nu te apuci.
Calculele trebuie făcute cât mai precis, iar atenţia la salarii trebuie să fie constantă. Dacă plăteşti un angajat cu mult mai mult decât nivelul pieţei, afacerea devine foarte complicată. Totul trebuie negociat foarte atent, de la finanţare până la furnizori şi salarii. Dacă ar fi să o iau de la capăt în condiţiile actuale, m-aş gândi de două ori dacă să încep sau nu.
Deşi luase iniţial decizia de a ceda controlul companiei, în 2016 antreprenorul a revenit la conducerea grupului AdePlast după numai un an, perioadă în care îl numise ca CEO pe Bogdan Pîrvu. Nu este însă un caz singular şi poate că aventurile riscante ale câtorva antreprenori joacă un rol esenţial în această preferinţă clară de a păstra frâiele companiei în propriiile mâini. „Am crezut că voi putea să formez un CEO pentru AdePlast, dar Bogdan Pîrvu nu a performat conform mandatului primit.
Voi forma ca CEO pe unul din băieţii mei“, spunea la acel moment Marcel Bărbuţ. În 2015, antreprenorul îl numea în funcţia de conducere pe Bogdan Pîrvu, care anterior deţinuse şefia diviziei de vopsele, una dintre cele trei ale grupului. Despre cei trei ani petrecuţi de Bogdan Pîrvu la conducerea diviziei de vopsele, Marcel Bărbuţ spunea că „a fost un mandat lung pentru mine“; niciun alt manager nu a avut un mandat întins pe parcursul mai multor ani. Antreprenorul povestea că decizia luată s-a bazat pe idei clare: „Un CEO îl eliberează pe proprietarul de business de multe operaţii executive – citirea, semnarea nenumăratelor contracte, conducerea operativă a nouă fabrici etc.
Altfel spus, probleme zilnice care mănâncă multe ore“. Ca urmare, antreprenorul declara că poate să vadă mai bine piaţa, mai cu seamă pentru că, spunea Bărbuţ, existau nenumărate oportunităţi de achiziţii, afaceri de cumpărat la preţuri bune. La finalul unui an, Bărbuţ a tras linie, a adunat şi a ajuns la concluzia că Bogdan Pîrvu nu a îndeplinit obiectivele; a reluat conducerea grupului, iar pe termen lung plănuia să-l formeze ca CEO pe unul dintre băieţii săi, implicaţi deja în afaceri.
La scurt timp după decesul lui Marcel Bărbuţ, mai multe publicaţii din România notau că omul de afaceri nu a încredinţat compania celor trei fii ai săi, Alexander Michael (29 de ani), Thomas (26 de ani) şi Marcel Jr (23 de ani), preferând să îl numească executor testamentar pe Daniel Stăncescu, CEO-ul AdePlast. Potrivit publicaţiilor respective, Stăncescu ar fi primit instrucţiuni ferme să vândă compania, pentru ca angajaţii să aibă un loc de muncă, şi să dea copiilor doar o parte din bani. Contactaţi de Business MAGAZIN, cei trei moştenitori nu au vrut să ofere declaraţii legate de informaţiile apărute în presă. Până în prezent, nu a intervenit nicio schimbare în structura administrativă a companiei.
„Existând deja un dosar penal în care se fac cercetări, nu pot comenta decât că am încredere în justiţie şi că toate eforturile mele următoare vor fi direcţionate spre restabilirea echilibrului în companie şi spre bunul mers al acesteia. Sunt în continuare CEO-ul şi preşedintele companiei şi doresc să-i asigur pe toţi partenerii AdePlast – colegi, salariaţi, clienţi, furnizori, finanţatori – că strategia imprimată de domnul Marcel Bărbuţ va fi implementată cu orice preţ”, a explicat Daniel Stăncescu pentru Libertatea, publicaţia care a publicat detalii despre conflictul dintre el şi cei trei fii ai lui Marcel Bărbuţ.
Mai mult scandal decât moştenire
Poate cea mai „controversată” moştenire este însă cea lăsată de omul de afaceri Dan Adamescu, decedat la începutul lui 2017, situaţie în care lupta pentru avere se dă între fosta soţie a miliardarului, Carmen, şi Alexander, unul dintre fii.
Adamescu deţinea mai multe afaceri, printre care Astra Asigurări şi Medien Holding; era, de asemenea, proprietarul hotelului Intercontinental din Bucureşti. După moartea sa, fiul său Alexander Adamescu şi fosta soţie Carmen Adamescu au fost în centrul mai multor investigaţii şi, inevitabil, scandaluri publice.
Dan Adamescu a emigrat în Germania la finalul anilor ‘70 şi s-a întors în România la aproape zece ani după revoluţie.Cu banii strânşi în Germania, el a investit masiv în zona de imobiliare şi a reuşit să preia centrul comercial Unirea, unul dintre cele mai importante spaţii comerciale din Bucureşti. Adamescu a preluat şi compania Astra, compania de asigurări de stat dinainte de Revoluţie. Au urmat apoi hotelul Intercontinental din Bucureşti, Hotelul Rex din Mamaia, cotidianul România Liberă şi săptămânalul Academia Caţavencu. Adamescu a investit chiar şi în clubul de fotbal Oţelul Galaţi.
Problemele sale legale au umbrit însă ultima parte a vieţii: implicat în mai multe dosare, Dan Adamescu a fost condamnat definitiv, în luna mai 2016, la patru ani şi patru luni de închisoare în dosarul în care era acuzat că a intervenit la judecători în dosare de insolvenţă, alături de el fiind condamnaţi şi patru magistraţi la pedepse cuprinse între trei ani şi patru luni şi 12 ani şi două luni. El a fost găsit vinovat că le-a dat mită 20.000 de euro judecătorilor Ion Stanciu şi Elena Rovenţa, pentru ca aceştia să dispună soluţii favorabile în două dosare de insolvenţă.
Mai mult, Dan Adamescu şi fosta şefă a Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, Angela Toncescu, au fost trimişi în judecată, la finalul lui 2016, pentru abuz în serviciu şi spălarea banilor în dosarul falimentării Astra Asigurări, alături de alte opt persoane cu funcţii de conducere în Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, prejudiciul în acest caz fiind estimat la peste 800 de milioane de lei. În dosar, Societatea de Asigurare Reasigurare Astra SA se constituise parte civilă în cauză cu suma provizorie de 788,9 milioane de lei. Totodată, Fondul de Garantare a Asiguraţilor se constituise parte civilă în cauză cu suma totală de 714,08 milioane de lei.
La finele lunii noiembrie 2016, magistraţii Judecătoriei Sectorului 4 respingeau cererea de eliberare condiţionată depusă de Dan Adamescu, astfel că acesta ar fi trebuit să rămână în închisoare cel puţin până pe 19 februarie 2017, când putea depune o nouă solicitare de eliberare condiţionată, a stabilit instanţa. Nu a fost cazul, pentru că omul de afaceri a încetat din viaţă.
Bunurile rămase de la omul de afaceri au generat numeroase controverse, discuţiile învârtindu-se în jurul a două personaje: fiul Alexander Adamescu şi fosta soţie Carmen Adamescu.
Dacă Astra Asigurări s-a prăbuşit şi a fost pusă sub administrare specială, pentru ca apoi să intre în faliment, situaţia altor proprietăţi e încă incertă.
Chiar luna trecută, poliţiştii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice (DICE) din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române şi procurori ai Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti au făcut percheziţii la centrul comercial Unirea din Capitală şi la domiciliul unui director general. Anchetatorii au ridicat documente şi date informatice într-un dosar penal în care sunt vizate infracţiuni de delapidare, legat de modul în care Alexander Adamescu a luat bani din societate ca să-i folosească în interes personal, respectiv ca să-şi plătească avocaţii care îl reprezintă în Marea Britanie, potrivit sursei citate. Pe 16 octombrie 2018, apărătorii lui Carmen Adamescu l-au acuzat, prin intermediul unui comunicat de presă, pe Alexander Adamescu că şi-ar fi plătit avocaţii, folosindu-se de poziţia sa de director al Unirea Shopping Center, prejudiciul fiind de 200.000 de euro.Carmen Adamescu a fost la rândul său reţinută la finalul lui 2018, după ce a fost audiată mai multe ore, au precizat; unul dintre denunţătorii activităţilor ilicite şi ai contractelor fictive derulate de firmele controlate de Carmen Adamescu este chiar fiul său vitreg, Alexander, potrivit Mediafax. Ulterior, tot pentru aceste fapte, a depus plângere şi Unirea Shopping Center, cele două denunţuri fiind reunite în cadrul unui singur dosar penal.
Ce a lăsat în urmă cel mai bogat român
Omul de afaceri Dinu Patriciu a murit în 2014 la Londra, unde se mutase la începutul acelui an. De la preluarea Rompetrol în 1998, numele lui Dinu Patriciu a fost legat indisolubil de evoluţia companiei. Strategia omului de afaceri a fost să folosească Rompetrol ca punct central al unui holding pe care l-a înfiinţat în Olanda şi care a ajuns să cuprindă în 2009 peste 20 de companii, cu afaceri de 8,7 miliarde de dolari în 2008. La momentul decesului, Dinu Patriciu se afla în proces de divorţ cu soţia sa Dana, care ceruse jumătate din averea omului de afaceri. Următorul termen al procesului era stabilit pentru finalul anului respectiv.
În 1990 Dinu Patriciu, de profesie arhitect, înfiinţa prima firmă din România, Alpha, cu activităţi în demeniul arhitecturii şi construcţiilor. În 1993, Rompetrol se privatiza prin metoda MEBO; cifra de afaceri a companiei avea să scadă în anii imediat următori privatizării la sub 6 milioane de dolari. La cinci ani după privatizare, Dinu Patriciu şi Sorin Marin preluau Rompetrol, pentru ca un an mai târziu să preia şi rafinăria Vega Ploieşti. În doar nouă luni de la preluare, cifra de afaceri a rafinariei Vega se tripla, iar sediul central al companiei era mutat in Olanda.
În 2007, compania kazahă KazMunaiGas achiziţiona 75% din acţiunile Rompetrol Group contra sumei de 1,6 miliarde de euro, transformându-l pe Dinu Patriciu în cel mai bogat om de afaceri din România. Doi ani mai târziu, la scurt timp după ce Rompetrol investea 16 milioane de euro în informatizarea benzinăriilor, KazMunaiGas devenea acţionar unic al grupului Rompetrol prin achiziţia pachetului de 25% rămas în posesia lui Dinu Patriciu.
Dinu Patriciu şi Rompetrol au fost însă implicaţi în mai multe controverse, unele legate de datorii care s-au transformat într-o pagubă de sute de milioane de dolari pentru stat.Astfel, în 2003, în guvernarea Năstase, datoriile istorice ale Rompetrol, companie achiziţionată de Dinu Patriciu în 2000 cu 50 mil. dolari, au fost transformate în obligaţiuni subscrise de Ministerul Finanţelor ce urma să fie recuperate şapte ani mai târziu (în 2010). Afacerea este anchetată de DIICOT, iar sub acuzare au fost puşi deja foştii miniştri Mihai Tănăsescu, Dan Ioan Popescu (în timpul cărora a fost perfectată înţelegerea), Gheorghe Pogea şi Sebastian Vlădescu (care în 2010 nu ar fi făcut, potrivit anchetatorilor, demersuri consistente pentru recuperarea banilor statului). În 2010, la termenul convenit, compania, trecută între timp în proprietatea KazMunaiGas, nu a răscumpărat obligaţiunile, iar statul s-a trezit proprietar pe 44% din Rompetrol, fără a avea însă un cuvânt de spus, fiind acţionar minoritar. În 2013 s-a realizat „Memorandumul de înţelegere“ între statul român şi The Rompetrol Group, semnat la Bucureşti la 15 februarie 2013.
Acesta s-a transformat într-un proiect de lege care a fost adoptată în octombrie 2013 de Parlament. Memorandumul (devenit lege) prevedea ca statul român, care controla 44,6% din acţiunile Rompetrol Rafinare, să cedeze un pachet de 26% grupului Rompetrol pentru 200 mil. dolari. KazMunaiGas se angaja să constituie un fond de investiţii kazaho-român, în care Rompetrol să deţină 80% din acţiuni şi statul român 20%, care să investească în următorii ani un miliard de dolari în proiecte din sectorul energetic (între care 400 mil. dolari banii pe care îi datora statului român). În schimb, statul primea acţiuni la Rompetrol şi renunţa la litigiile care vizau recuperarea sumelor datorate din nerăscumpărarea în 2010 a obligaţiunilor.
Preşedintele Băsescu a sesizat Curtea Constituţională, care a declarat legea neconstituţională (pe motiv că o lege nu reglementează contracte). Astfel că în ianuarie 2014 premierul Ponta a semnat o hotărâre de guvern prin care a fost adoptat memorandumul de înţelegere cu kazahii. Acest mod de operare a atras atenţia procurorilor, scria ZF.
La jumătatea lui 2018, Ana şi Maria Patriciu, fiicele lui Patriciu, precum şi a doua soţie a acestuia, Dana Rodica Patriciu, au fost condamnate la prima instanţă de către Tribunalul Bucureşti la plata a peste 200 milioane dolari către Ministerul Finanţelor Publice. Suma reprezenta o creanţă petrolieră a statului român asupra Libiei (valoarea lucrărilor de explorare, dezvoltare şi exploatare petrolieră efectuate de statul român în Libia în perioada 1980-1992), recuperată de Rompetrol la începutul anilor ’90 şi care ar fi fost destinată bugetului de stat. Judecătorii au decis că fiecare dintre cele trei are obligaţii de plată proporţional cu cota care le-a revenit din moştenirea lăsată de Dinu Patriciu.
Antreprenorii români au obiceiul de a controla afacerile cu o mână de fier. Pe de altă parte, studii realizate la nivel internaţional arată că 80% din firmele antreprenoriale au o durată de viaţă de maximum cinci ani.
Iar dintre cele care depăşesc acest prag, 80% au o durată de viaţă de maximum 30 de ani – poate pentru că destinul lor se leagă strâns de perioada în care fondatorul se ocupă direct de firmă.
Un faliment aşteptat
Ovidiu Popescu era cunoscut în lumea de business ca şeful Petrolexportimport, dar dintr-o dată, după anul 2005, a apărut ca proprietar al Palatului Ştirbei şi om de afaceri care vrea să investească într-un proiect imobiliar. De altfel, el a cumpărat mai multe proprietăţi imobiliare în Capitală şi avea de asemenea o impresionantă colecţie de picturi. El a fost un personaj extrem de discret în ceea ce priveşte apariţiile în presă; Ovidiu Popescu a murit în 2011 în Statele Unite.
Petrolexportimport s-a înfiinţat în 1948, iar pe vremea comunismului era principala companie prin intermediul căreia se desfăşurau afacerile cu petrol ale ţării. Până în 1997 compania a deţinut monopolul importului de ţiţei şi exportului de produse petroliere prin sistemul de rafinare. După ce s-a listat la BVB în 1999, anul următor societatea a fost complet privatizată; în 2006, Petrolexportimport atingea cea mai mare capitalizare bursieră, de aproximativ 80 milioane lei, după care afacerile companiei au scăzut în mod constant.
Moştenitorul omului de afaceri, Alexandru Popescu, a decis în 2015 să preia personal conducerea traderului de ţiţei Petrolexportimport (simbol bursier PEI), pe care o deţinea prin intermediul unui offshore. El l-a înlocuit ca preşedinte şi director general pe Valeriu Iancu, care conducea compania din 1998, dinainte ca aceasta să fie privatizată. Pe 18 octombrie 2018, Tribunalul Bucureşti a admis cererea de intrare în faliment a companiei, numind un lichidator judiciar provizoriu.
-
Şcoala de bani
Motivaţie
Scopul programului Şcoala de bani este să-i ajute pe cursanţi să devină conştienţi de importanţa gestionării cu responsabilitate a banilor şi de modul în care pot lua decizii financiare mai bune.Descrierea proiectului
Prin programul Şcoala de bani s-a oferit educaţie financiară în grădiniţe – cursuri susţinute împreună cu Asociaţia pentru Promovarea Performanţei în Educaţie; educaţie financiară pentru copii cu vârsta între 7 şi 14 ani prin Camionul FLIP, care se plimbă prin toată ţara şi cu ajutorul căruia copiii învaţă prin joc despre bani şi responsabilitate financiară; educaţie financiară în licee şi facultăţi – ateliere prin care tinerii învaţă primele lucruri despre ce înseamnă să gestionezi un buget personal; educaţie financiară pentru adulţi – Şcoala de bani – Seif – prin care se face o trecere în revistă a celor mai importante lucruri pe care o persoană trebuie să le ştie pentru a avea o viaţă financiară sănătoasă.
În cadrul acestui program, peste 1.000 de angajaţi ai BCR au devenit deja traineri de educaţie financiară şi oferă, în paralel cu activitatea lor curentă, cursuri gratuite în sucursale după închiderea programului sau la sediile companiilor. Cursurile se desfăşoară în baza unor materiale special dezvoltate şi care se bazează pe principii de educaţie financiară testate la nivel internaţional, sunt total noncomerciale şi nu fac referire la niciun produs sau serviciu al băncii.
Cursurile pentru adulţi se ţin în fiecare joi, în sucursalele BCR, după încheierea orelor de program sau la sediul clienţilor BCR sau non-BCR, în funcţie de solicitări. Un astfel de curs se desfăşoară, în mod normal, pe parcursul a 90 de minute, cu aproximativ 20 de cursanţi adulţi, toate materialele de curs fiind puse la dispoziţie de BCR.
Proiectul FLIP – Şcoala de Bani pe Roţi este varianta mobilă a Şcolii de bani şi urmăreşte să educe financiar copiii cu vârste între 7 şi 14 ani. BCR organizează ateliere interactive de educaţie financiară într-un camion special adaptat, unde copiii au ocazia să treacă prin diferite etape de înţelegere şi conştientizare a modului în care banii sunt folosiţi în economie. Copiii învaţă timp de o oră şi jumătate, prin joc, fără să fie nevoiţi să asculte definiţii sau formule, despre cum se împarte bugetul în familie şi despre modul în care fiecare dintre noi are un impact asupra economiei lumii prin deciziile pe care le ia. Pe parcursul atelierului, copiii trec prin cinci etape în care înţeleg importanţa planificării bugetului personal, învaţă şi înţeleg termeni pe care îi vor întâlni în viaţa lor financiară, înţeleg că este esenţial să evaluăm toate argumentele disponibile dacă dorim să luăm decizii corecte în viaţă şi, în final, înţeleg că aproape toate procesele economice şi politice sunt conectate pe plan global. Pe măsură ce parcurg fiecare etapă din lumea banilor, copiii realizează că banii se câştigă greu şi se consumă uşor, că nu întotdeauna preţul unui obiect este egal cu valoarea lui, că fiecare decizie pe care o iau trebuie să aibă în spate nişte argumente bune şi o bună informare şi că fiecare dintre noi are un impact asupra economiei lumii prin deciziile pe care le ia.Rezultate
În 2018, aproximativ 110.000 de români din întreaga ţară au urmat cursurile Şcolii de bani, din următoarele categorii: copii în grădiniţe (30.000), adulţi în sucursale (10.000), adulţi în companii (20.000), adolescenţi şi tineri în şcoli, licee, universităţi (40.000).
În cadrul Şcolii de Bani pe Roţi Flip, 10.000 de elevi copii cu vârste cuprinse între 7 şi 14 din 15 oraşe au participat la atelierele gratuite de educaţie financiară şi au învătat să-şi gestioneze mai bine banii. Campania s-a finalizat în data de 31 octombrie 2018, cu ocazia Zilei Mondiale a Economisirii, când 13.230 de români din 59 de locaţii din România au participat la cea mai mare lecţie de educaţie financiară din lume, care a adus României prezenţa în Cartea Recordurilor. -
BREAKING Boeing suspendă zborurile avioanelor 737 Max în întreaga lume, după deciziile luate de Uniunea Europeană şi SUA
“Boeing continuă să aibă încredere totală în modelul 737 Max. Cu toate acestea, după consultări cu Administraţia Federală pentru Aviaţie din SUA, (…) Boeing a decis să recomande suspendarea în totalitate a operaţiunilor întregii flote de avioane 737”, a anunţat compania.
Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunţat miercuri seară suspendarea zborurilor avioanelor Boeing 737 Max, după accidentul aerian din Etiopia, soldat cu 157 de morţi.
“Va fi emisă o ordonanţă executivă prin care vor fi suspendate zborurile avioanelor 737 Max 8 şi 737 Max 9 (…)”, a declarat Donald Trump, citat de CNN
Administraţia Federală pentru Aviaţie din SUA şi compania Boeing “au ajuns la un acord privind această măsură”, a precizat preşedintele SUA.
Agenţia Europeană pentru Siguranţa Aviaţiei (EASA) a decis, marţi seară, suspendarea zborurilor avioanelor Boeing 737-8 Max şi 737-9 Max în spaţiul Uniunii Europene.
Un avion de tip Boeing 737 Max 8 s-a prăbuşit duminică în Etiopia, iar toate cele 157 de persoane aflate la bord au murit. Este al doilea avion de acest tip care se prăbuşeşte în ultimele cinci luni.