BusinessMagazin

Tag: decalaj

  • Veşti bune de la ANAF: România nu se mai regăseşte printre ţările care înregistrează o creştere a decalajului fiscal

    România nu se mai regăseşte printre ţările care înregistrează o creştere a decalajului fiscal, anunţă ANAF, care răspunde unui studiu prezentat recent de Comisia Europeană, privind deficitul de încasare a TVA. 

    Autoritatea fiscală spune că în cazul României, rezultatele indică menţinerea aceluiaşi decalaj fiscal, de la 35,8% în anul 2016 la 35,5% în anul 2017 (raportul rotunjeşte cifra în ambii ani la 36%). De altfel, comparativ cu anul 2016, există state membre care înregistrează creşteri: Grecia – 2,6 puncte procentuale, Letonia – 1,9% şi Germania – 0,2%.

    „Este pentru prima dată în cei cinci ani de analiză a decalajului fiscal la TVA când România nu mai figurează printre statele cu cea mai mare creştere de decalaj fiscal dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene”, arată ANAF.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Când salariile cresc şi eficienţa scade, e clar că ceva e greşit

    Faptul că bugetarii câştigă mai bine decât angajaţii din companiile private nu e ceva nou, dar decalajul a ajuns la un nivel care ridică mai multe semne de întrebare. În primul rând, cum stau lucrurile în alte ţări? Şi în Marea Britanie, spre exemplu, angajaţii din sectorul public câştigă mai mult decât cei din sectorul privat, dar diferenţa este de 7-8%. În Statele Unite, cei de la privat câştigă ceva mai bine, însă diferenţa e nesemnificativă (sub 1%).

    Bazându-mă pe exemplele de mai sus, aş spune că e o practică normală ca bugetarii să câştige mai bine decât cei de la privat. Şi asta pentru că bugetarii trebuie să faciliteze buna funcţionare a unui sistem bazat pe competitivitate şi care presupune luarea în calcul a performanţelor unei companii la momentul în care se propune grila de salarizare.

    Sună bine, cel puţin la nivel teoretic; problema e că în România teoria nu se prea transformă în practică.

    Mai crede cineva că angajaţii unei instituţii de forţă, ca ANAF, fac toate demersurile pentru ca mediul privat să funcţioneze aşa cum ar trebui? Sau că cei de la Finanţe încearcă să îmbunătăţească actele normative pentru a înlesni munca departamentelor financiare?

    Într-un stat care se poate lăuda cu performanţe economice, aşa cum sunt cele din exemplele de mai sus, mi se pare firesc ca angajaţii din sectorul public să câştige bine, chiar foarte bine. Dar într-un stat în care inflaţia doboară record după record? Într-un stat în care sistemul medical este printre cele mai slabe din Europa? Într-un stat în care Codul fiscal a suferit aproape 300 de modificări anul trecut?

    Veţi spune că vinovaţii sunt doar câţiva, iar deciziile discutabile ale acestora nu ar trebui să se reflecte şi asupra celor din eşaloanele inferioare. De acord, dar bugetari sunt cu toţii, iar salariile celor din primele rânduri sunt cele care ridică în mod semnificativ media.

    Şi dacă tot am abordat subiectul, haideţi să aruncăm o privire de ansamblu şi asupra sistemului de stat: din datele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (ANFP) reiese că aproape un sfert dintre cei care muncesc în România activează în sectorul public de stat. Mai exact, în luna mai 2017, potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice, 1.199.145 de persoane lucrau în cadrul instituţiilor şi autorităţilor publice din România. Una din patru angajări în ultimul an a fost la stat, iar presiunea financiară este din ce în ce mai mare – mai mulţi bani pentru salarii, mai mulţi bani pentru pensii speciale şi lista poate continua.

    Merită desigur menţionat şi că judeţele cu cea mai mare pondere a bugetarilor în forţa de muncă sunt şi judeţele cu cele mai slabe performanţe economice. Potrivit unei analize a HotNews, în Vaslui unu din opt angajaţi lucrează la o instituţie de stat (datele sunt valabile pentru 2017); PIB-ul pe cap de locuitor în Vaslui se situa, anul trecut, la 45% din media naţională. Urmează alte judeţe „de vârf“ precum Botoşani, Bacău, Tulcea, Gorj sau Călăraşi, unde cel puţin unu din zece angajaţi e bugetar.

    Sistemul de stat din România este supradimensionat şi asta e principala cauză pentru lipsa de eficienţă a oamenilor care aleg să facă parte din el. Iar faptul că sistemul privat a rămas în urmă cu salariile nu e ceva ce poate fi imputat patronilor sau investitorilor, pentru că este greu să ţii pasul cu nişte măriri aruncate din pix şi care nu au niciun fel de acoperire logică; e o consecinţă a sistemului politic din România. E însă o stare de fapt care nu va ţine la nesfârşit, pentru că economia merge înainte prin competitivitate, nu prin creşterea artificială a puterii de consum pentru o singură categorie socială.

  • Deficitul comercial a fost de aproape 13 miliarde de euro în anul 2017

    În anul 2017, exporturile şi importurile au crescut cu 9,1%, respectiv cu 12,2%, comparativ cu anul 2016. Exporturile au însumat 62,64 miliarde de euro, iar importurile au însumat 75,59 miliarde de euro.

    În luna decembrie 2017 exporturile au fost de 4,49 miliarde de euro, importurile au fost de 6,1 miliarde de euro, rezultând un deficit de 1,61 miliarde de euro. Faţă de luna decembrie 2016, exporturile din luna decembrie 2017 au crescut cu 4,2%, iar importurile au crescut cu 10,8%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • STATUL ia tot mai mult din BANII angajaţilor: Decalajul dintre salariile brut şi net a crescut la 868 de lei

    Salariul mediu brut a fost, în ianuarie 2017, de 3.168 de lei, în timp ce câştigul net a fost de 2.300 de lei, a anunţat luni Institutul Naţional de Statistică (INS). Diferenţa dintre cele două, adică partea care-i revine statului din veniturile salariale (868 de lei), este cu 554 de lei mai mare decât cea din iarna anului 2007. În luna ianuarie din acel an, spre exemplu, salariul mediu net era de 1.232 de lei, la un brut de 918 lei.

    Statisticile oficiale arată că ponderea contribuţiilor şi taxelor în salariul brut a crescut de la 23,6% în 2005 la 26,8% în 2008, pentru ca acum, în 2017, să ajungă la 27,4%. În termeni nominali, statul lua din salariul mediu 222 de lei în 2005, apoi 465 de lei în 2008, 714 lei în 2015, pentru ca acum să ia aproape 870 de lei.

    Potrivit specialiştilor, prima cauză care provoacă acest decalaj tot mai mare dintre salariile brute şi nete vine din faptul că deducerile de care beneficiază angajaţii au rămas la nivelul anului 2004. Practic, suma plătită ca impozit a crescut odată cu salariul: când se calculează impozitul pe salariu de 16%, suma deductibilă (determinată în funcţie de mai multe criterii, cum ar fi numărul de persoane aflate în întreţinere) se scade şi se aplică impozitarea la ceea ce rămâne. Dar suma deductibilă a rămas pe loc, salariul a crescut, astfel că salariatul plăteşte tot mai mult către stat, pe măsură ce îi creşte venitul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • STATUL ia tot mai mult din BANII angajaţilor: Decalajul dintre salariile brut şi net a crescut la 868 de lei

    Salariul mediu brut a fost, în ianuarie 2017, de 3.168 de lei, în timp ce câştigul net a fost de 2.300 de lei, a anunţat luni Institutul Naţional de Statistică (INS). Diferenţa dintre cele două, adică partea care-i revine statului din veniturile salariale (868 de lei), este cu 554 de lei mai mare decât cea din iarna anului 2007. În luna ianuarie din acel an, spre exemplu, salariul mediu net era de 1.232 de lei, la un brut de 918 lei.

    Statisticile oficiale arată că ponderea contribuţiilor şi taxelor în salariul brut a crescut de la 23,6% în 2005 la 26,8% în 2008, pentru ca acum, în 2017, să ajungă la 27,4%. În termeni nominali, statul lua din salariul mediu 222 de lei în 2005, apoi 465 de lei în 2008, 714 lei în 2015, pentru ca acum să ia aproape 870 de lei.

    Potrivit specialiştilor, prima cauză care provoacă acest decalaj tot mai mare dintre salariile brute şi nete vine din faptul că deducerile de care beneficiază angajaţii au rămas la nivelul anului 2004. Practic, suma plătită ca impozit a crescut odată cu salariul: când se calculează impozitul pe salariu de 16%, suma deductibilă (determinată în funcţie de mai multe criterii, cum ar fi numărul de persoane aflate în întreţinere) se scade şi se aplică impozitarea la ceea ce rămâne. Dar suma deductibilă a rămas pe loc, salariul a crescut, astfel că salariatul plăteşte tot mai mult către stat, pe măsură ce îi creşte venitul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • STATUL ia tot mai mult din BANII angajaţilor: Decalajul dintre salariile brut şi net a crescut la 868 de lei

    Salariul mediu brut a fost, în ianuarie 2017, de 3.168 de lei, în timp ce câştigul net a fost de 2.300 de lei, a anunţat luni Institutul Naţional de Statistică (INS). Diferenţa dintre cele două, adică partea care-i revine statului din veniturile salariale (868 de lei), este cu 554 de lei mai mare decât cea din iarna anului 2007. În luna ianuarie din acel an, spre exemplu, salariul mediu net era de 1.232 de lei, la un brut de 918 lei.

    Statisticile oficiale arată că ponderea contribuţiilor şi taxelor în salariul brut a crescut de la 23,6% în 2005 la 26,8% în 2008, pentru ca acum, în 2017, să ajungă la 27,4%. În termeni nominali, statul lua din salariul mediu 222 de lei în 2005, apoi 465 de lei în 2008, 714 lei în 2015, pentru ca acum să ia aproape 870 de lei.

    Potrivit specialiştilor, prima cauză care provoacă acest decalaj tot mai mare dintre salariile brute şi nete vine din faptul că deducerile de care beneficiază angajaţii au rămas la nivelul anului 2004. Practic, suma plătită ca impozit a crescut odată cu salariul: când se calculează impozitul pe salariu de 16%, suma deductibilă (determinată în funcţie de mai multe criterii, cum ar fi numărul de persoane aflate în întreţinere) se scade şi se aplică impozitarea la ceea ce rămâne. Dar suma deductibilă a rămas pe loc, salariul a crescut, astfel că salariatul plăteşte tot mai mult către stat, pe măsură ce îi creşte venitul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Banca Mondială, sceptică privind perspectivele globale. Decalajul între ţări emergente/bogate creşte cu decenii

    anca Mondială a ajustat în scădere, marţi, prognoza privind creşterea economică la nivel global, din cauza performanţelor scăzute ale ţărilor exportatoare de materii prime. Conform Băncii Mondiale, economia globală va avea o creştere de 2,4 puncte procentuale anul acesta, comparativ cu o perspectivă anterioară de 2,9 puncte procentuale, exportatorii emergenţi de materii prime urmând să aibă o expansiune de doar 0,4% – faţă de 3,2% în anul 2013.

    Prognoza în scădere intervine în contextul unei noi analize care arată că, pentru prima dată de la începutul secolului 21, majoritatea economiilor emergente şi în curs de dezvoltare nu mai reuşesc să reducă diferenţa de venituri în raport cu Statele Unite şi alte ţări bogate. Anul trecut, doar 47% dintre cele 114 economii aflate în curs de dezvoltare evaluate de Banca Mondială reuşeau să menţină tendinţa de apropiere de nivelul PIB-ului din SUA, o pondere care este sub nivelul de 50% pentru prima dată după anul 2000, comparativ cu 83% din acelaşi grup de ţări în anul 2007, când a izbucnit criza financiară.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Problema de fizică pe care cercetătorii nu o pot rezolva. Rezultatul corect va fi recompensat cu un milion de dolari

    Problema se referă la fenomenul cunoscut sub numele de “decalaj spectral”

    De-a lungul timpului, oamenii de ştiinţă s-au confruntat cu numeroase probleme privind lumea subatomică. Uneori, cercetătorii au fost capabili să rezolve aceste probleme, alteori nu. Se pare că unul dintre cele mai importante mistere ale fizicii nu poate fi rezolvat  prin calcul matematic, acest fapt constituind o premieră pentru lumea ştiinţifică

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

     

     

  • Problema de fizică pe care cercetătorii nu o pot rezolva. Rezultatul corect va fi recompensat cu un milion de dolari

    Problema se referă la fenomenul cunoscut sub numele de “decalaj spectral”

    De-a lungul timpului, oamenii de ştiinţă s-au confruntat cu numeroase probleme privind lumea subatomică. Uneori, cercetătorii au fost capabili să rezolve aceste probleme, alteori nu. Se pare că unul dintre cele mai importante mistere ale fizicii nu poate fi rezolvat  prin calcul matematic, acest fapt constituind o premieră pentru lumea ştiinţifică

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

     

     

  • Audi şi Mercedes au redus decalajul vânzărilor faţă de BMW, la şase luni

     În primele şase luni, vânzările BMW sub brand propriu au fost mai mari cu 16.997 de vehicule faţă de cele ale Audi, comparativ cu o diferenţă de 23.760 de unităţi, în urmă cu un an, potrivit datelor publicate de producători.

    Avansul livrărilor BMW faţă de vânzările Mercedes-Benz a scăzut cu 6,3%, la 102.827 de automobile.

    Cei trei producători auto au înregistrat vânzări record în primul semestru.

    Audi, divizie a Volkswagen, aflată pe locul al doilea pe piaţa vehiculelor de lux, a înnoit gama A3, de la începutul anului trecut, în timp ce Mercedes-Benz a extins gama automobilelor compact.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro