BusinessMagazin

Tag: deblocare

  • Român din Norvegia: „De asta nu mai vin, mă, în România!”

    Pe Facebook, Costin Staicu a scris: „Un prieten (fost jurnalist roman) din Norvegia – proaspat dublu cetatean romano-norvegian – imi scrie:

    Bai, am uitat sa-mi achit darile luna trecuta la Fisc. Azi dimineata, a treia zi dupa termenul limita la care trebuia sa virez banul, vin doi indivizi in costume inchise la culoare, acasa la mine. Erau “portareii”. Eram gata sa le spun ca imi achit contributiile in cateva ore ca uitasem, dar n-am mai apucat. M-au intrebat daca imi merg prost afacerile si daca am nevoie de o scutire de maxim 6 luni la plata, atata permite legea.

    Trebuia doar sa semnez ca dupa 6 luni “depun toate eforturile” sa revin la zi. Fara penalitati, fara amenintari, sa decid cum mi-ar fi mie mai usor… Am achitat – fireste ca aveau la ei POS-uri- si au plecat in treaba lor.

    Imi amintesc cum in Romania mi-au blocat conturile pentru 30 de lei si mi-a luat doua zile de alergatura intre administratiile financiare, Trezorerie samd ca sa le deblochez (desi Fiscul roman avea de fapt SA IMI DEA BANI pentru impozite platite in avans minus contributii restante).

    De asta nu mai vin, mah, in Romania!”

  • Cum s-ar putea debloca Bucureştiul? Soluţia unuia dintre cei mai buni arhitecţi din România

    Dincolo de acest lucru, capitala României nu are nici în acest moment cadastrul finalizat, iar fără a avea o evidenţă exactă a tuturor imobilelor, reformarea oraşului este aproape imposibilă.

    Situaţia în care se află Bucureştiul azi oglindeşte de fapt întreaga ţară, pu­ţine oraşe ale României fiind con­stru­ite pentru a răspunde unei logici a traiului în comun.
     
    „România ca ţară nu prea a avut planuri pentru dezvoltarea marilor oraşe, decât cu anumite excepţii. Zona Ardealului are ceva mai multă consistenţă în ceea ce priveşte organizarea oraşelor. Bucureştiul însă nu are nici în acest moment cadastru. Oraşele din Ardeal aveau acest lucru din vremea imperiului austriac. PUG-ul (planul urbanistic general) Bucureştiului nu se poate finaliza pentru că oraşului îi lipseşte cadastrul. De aici vine şi marea problemă de construcţie a Bucureştiului”, spune Dorin Ştefan, cel care deţine biroul de arhitectură cu acelaşi nume.
     
    Principala problemă
     
    Dorin Ştefan este profesor la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu, de semnătura sa fiind legate proiecte aproape emblematice ale Bucureştiului, ultimul fiind chiar Aviatorilor 8. Proiectul de lângă clădirea guvernului, finalizat anul acesta, a redat oraşului una dintre cele mai remarcabile construcţii executate în stil neoromânesc, vila Oromolu, şi a adus în inima Capitalei o clădire de birouri cu o „fluiditate“ cu totul aparte. 
     
    De altfel, mai tot ce s-a construit în Bucureşti sunt iniţiative private, rezultatul nefiind însă cumva integrat într-o logică de dezvoltare a oraşului programată de autorităţi. De aici au rezultat şi marile probleme de aglomeraţie din ultimii ani. „Tot ce s-a întâmplat în Bucureşti în ultimii 20 de ani reflectă dezvoltarea iniţiativei private. Problema este că oraşul nu are o infrastructură publică pe care să crească iniţiativa privată, care să se dezvolte acolo unde managerii oraşului o planificaseră din vreme.”
     
    De ce s-a întâmplat acest lucru?
     
    „Problema dintotdeauna a Bucureştiului este că tot teritoriul oraşului este privat. Nu sunt spaţii care să aparţină oraşului şi care să deservească interesul colectiv. Acelea pe care le are fie au fost preluate în urma unor donaţii, acte rar întâlnite în istoria Bucureştiului, sau prin exproprieri. Această mentalitate este şi în prezent. Privatul deţine pământul, iar după Revoluţie această mentalitate a devenit şi mai importantă. Mai mult, după Revoluţie a devenit foarte greu să mai afli istoria unor proprietăţi. Legile proprietăţii private sunt în dezechilibru în raport cu legile urbanismului, în defavoarea urbanismului, a interesului colectiv. Bucureştiul nu are spaţii în proprietatea administraţiei prin care aceasta să poată realiza o gândire publică.”
     
    Arhitectul spune că doar în perioada comunistă, în care tot pământul era al ţării s-a făcut o sistematizare a întregului oraş, dar şi aceasta a fost făcută cu prea puţină atenţie faţă de istoria oraşului.
     
    „Astfel, în loc de a aduce unitate, acest proces a segregat oraşul.”

  • Se fac angajări în ARMATĂ. Fifor anunţă că 6.400 de posturi au fost deblocate în Armata Română. Ce categorii de angajaţi caută MApN

    Mihai Fifor a spus, într-o conferinţă de presă susţinută la Brigada 81 Mecanizată din Bistriţa, că a fost aprobat în Guvern un memorandum pentru deblocarea a 6.400 de posturi în Armată şi că în scurt timp urmează să aibă loc încadrările.

    Armata vrea să angajeze şi 400 de medici şi 50 de psihologi.

    “Încadrările pe care dorim să le facem în perioada imediat următoare sunt funcţii de toate tipurile, de toate categoriile: şi soldaţi, şi subofiţeri, şi maiştri militari şi ofiţeri. Sunt 400 de posturi de medici pe care dorim să-i încadrăm, în jur de 50 de posturi de psihologi pe care dorim să-i încadrăm în Armata Română. Salariile medicilor din armată sunt la fel de mari ca şi cele din sistemul de sănătate. Încercăm, într-un termen relativ scurt, să putem încadra aceste funcţii astfel încât să acoperim un gol destul de mare lăsat de plecarea, anul trecut, a aproximativ 8.000 de oameni din Armată. Nu putem să rezolvăm totul deodată, avem un buget foarte bun, mai bun decât anul trecut pentru că în România a fost creştere economică şi 2% din Produsul Intern Brut reprezintă o sumă considerabil mai mare. Am pornit anul cu dreptul”, a afirmat Fifor.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • Român din Norvegia: „De asta nu mai vin, mă, în România!”

    Pe Facebook, Costin Staicu a scris: „Un prieten (fost jurnalist roman) din Norvegia – proaspat dublu cetatean romano-norvegian – imi scrie:

    Bai, am uitat sa-mi achit darile luna trecuta la Fisc. Azi dimineata, a treia zi dupa termenul limita la care trebuia sa virez banul, vin doi indivizi in costume inchise la culoare, acasa la mine. Erau “portareii”. Eram gata sa le spun ca imi achit contributiile in cateva ore ca uitasem, dar n-am mai apucat. M-au intrebat daca imi merg prost afacerile si daca am nevoie de o scutire de maxim 6 luni la plata, atata permite legea.

    Trebuia doar sa semnez ca dupa 6 luni “depun toate eforturile” sa revin la zi. Fara penalitati, fara amenintari, sa decid cum mi-ar fi mie mai usor… Am achitat – fireste ca aveau la ei POS-uri- si au plecat in treaba lor.

    Imi amintesc cum in Romania mi-au blocat conturile pentru 30 de lei si mi-a luat doua zile de alergatura intre administratiile financiare, Trezorerie samd ca sa le deblochez (desi Fiscul roman avea de fapt SA IMI DEA BANI pentru impozite platite in avans minus contributii restante).

    De asta nu mai vin, mah, in Romania!”

  • Opinie Bogdan Roşu, director executiv, Next Capital Group: Suntem în criză şi primul pas este să recunoaştem asta

    Dintr-o prudenţă specifică perioadei post-criză, inevitabil avem anumite întrebări din spatele indicatorilor macro, legate de starea de fapt actuală şi de perspective, ale căror răspunsuri încercăm să le înţelegem şi să le punem cap la cap.

    1. De unde provin aceşti bani suplimentari şi ce se întâmplă cu ei odată ce au fost distribuiţi? Banii suplimentari provin, din păcate, din partea de investiţii a bugetului, acea parte care ar trebui să asigure stabilitatea şi prosperitatea României pe termen mediu şi lung. |n loc să se investească în sănătate, educaţie, cercetare (ingredientele de bază ale viitorului) sau în mari proiecte de infrastructură de exemplu, care ar fi creat multe locuri de muncă şi implicit taxe întoarse la buget, a fost preferată o altă tactică: ţinerea investiţiilor la niveluri minime, dar aruncarea pe piaţă de bani pentru anumite segmente de populaţie. Care populaţie, s-a şi grăbit să îi cheltuiască, crescând astfel consumul. Plasmele şi frigiderele cumpărate în anii 2006-2008 s-au cam învechit, trebuie schimbate. Nu mai vorbim de telefonul mobil, care s-a cam uzat fizic şi moral. Şi parcă ar fi mai frumoasă o vacanţă în Spania sau Portugalia, nu doar în Bulgaria. Mulţi bugetari au cheltuit mare parte din ce au câştigat suplimentar, uitând că nimic nu e garantat şi că la un moment dat banii aceştia se termină. Statul se tot împrumută să facă faţă acestor cheltuieli uriaşe, iar atunci când Statul se va împrumută prea scump, sau nu se va mai putea împrumuta, acesta are două alternative, la fel ca în 2010: să scadă tuturor bugetarilor salariile şi pensiile sau să mai dea afară din angajaţi, astfel încât să se reducă nivelul total al cheltuielilor. Asta că să nu urmăm parcursul nefericit al Greciei…

    2. Care este principalul contributor la această creştere economică spectaculoasă? Creşterea de PIB este în mare parte datorată creşterii consumului. Dar nu consumul ca atare este problema principală, ci faptul că se consumă în special pe bază de importuri, nu pe baza producţiei interne, încă insuficient dezvoltate şi incapabile să absoarbă o variaţie pozitivă a cererii. Iese din ţară prea multă valută pentru a plăti aceste importuri, în raport cu valuta intrată din exporturi. Ca atare, valuta rămasă devine mai scumpă, deci leul se devalorizează, iar ratele la bancă cresc.

    3. De ce este important să producem şi de ce nu producem suficient? Motivele sunt foarte multe, de la faptul că Statul nu încurajează substanţial producătorii locali şi nu susţine creditarea acestora, până la (mai nou) lipsa de forţă de muncă. Suntem într-o postură pe de o parte de invidiat, adică avem multe oportunităţi de creştere a afacerilor, bazate în principal pe comenzi de afară. |ncercăm zi de zi să lăsăm în urmă brandul de ţară ”low cost“ şi să ne poziţionăm ca ”value for money“ şi acesta este un lucru absolut necesar, care arată maturitate. Zi de zi antreprenorii se chinuie să aducă de afară proiecte şi comenzi pentru produse şi servicii cu valoare adăugată, pe care să ceară mai mulţi bani, însă pe de altă parte nu prea mai găsesc oameni pe care să-i angajeze şi să-i formeze pentru a munci pe acele noi proiecte. Situaţia aceasta nu este una trecătoare, nu este una specifică unor domenii izolate, ci este o probleme gravă care tinde să se generalizeze.

    4. Cu ce ne afectează lipsa forţei de muncă, că doar avem o rată a şomajului de invidiat? |ntr-adevăr, Eurostat ne confirmă că avem o rată a şomajului foarte redusă, sub media UE (4,18% în august, pe un trend de scădere). |nsă o rată scăzută a şomajului nu e doar un lucru pozitiv dacă ne uităm că în acelaşi timp sunt foarte multe locuri de muncă neocupate în economie, în toate domeniile. Asta se datorează insuficienţei forţei de muncă, care este o realitate cu mult mai gravă decât o rată a şomajului mare. |nseamnă că pierdem multe oportunităţi de a produce, de a exporta, de a colecta taxe, din care să facem noi investiţii.

  • Român din Norvegia: „De asta nu mai vin, mă, în România!”

    Pe Facebook, Costin Staicu a scris: „Un prieten (fost jurnalist roman) din Norvegia – proaspat dublu cetatean romano-norvegian – imi scrie:

    Bai, am uitat sa-mi achit darile luna trecuta la Fisc. Azi dimineata, a treia zi dupa termenul limita la care trebuia sa virez banul, vin doi indivizi in costume inchise la culoare, acasa la mine. Erau “portareii”. Eram gata sa le spun ca imi achit contributiile in cateva ore ca uitasem, dar n-am mai apucat. M-au intrebat daca imi merg prost afacerile si daca am nevoie de o scutire de maxim 6 luni la plata, atata permite legea.

    Trebuia doar sa semnez ca dupa 6 luni “depun toate eforturile” sa revin la zi. Fara penalitati, fara amenintari, sa decid cum mi-ar fi mie mai usor… Am achitat – fireste ca aveau la ei POS-uri- si au plecat in treaba lor.

    Imi amintesc cum in Romania mi-au blocat conturile pentru 30 de lei si mi-a luat doua zile de alergatura intre administratiile financiare, Trezorerie samd ca sa le deblochez (desi Fiscul roman avea de fapt SA IMI DEA BANI pentru impozite platite in avans minus contributii restante).

    De asta nu mai vin, mah, in Romania!”

  • Român din Norvegia: „De asta nu mai vin, mă, în România!”

    Pe Facebook, Costin Staicu a scris: „Un prieten (fost jurnalist roman) din Norvegia – proaspat dublu cetatean romano-norvegian – imi scrie:

    Bai, am uitat sa-mi achit darile luna trecuta la Fisc. Azi dimineata, a treia zi dupa termenul limita la care trebuia sa virez banul, vin doi indivizi in costume inchise la culoare, acasa la mine. Erau “portareii”. Eram gata sa le spun ca imi achit contributiile in cateva ore ca uitasem, dar n-am mai apucat. M-au intrebat daca imi merg prost afacerile si daca am nevoie de o scutire de maxim 6 luni la plata, atata permite legea.

    Trebuia doar sa semnez ca dupa 6 luni “depun toate eforturile” sa revin la zi. Fara penalitati, fara amenintari, sa decid cum mi-ar fi mie mai usor… Am achitat – fireste ca aveau la ei POS-uri- si au plecat in treaba lor.

    Imi amintesc cum in Romania mi-au blocat conturile pentru 30 de lei si mi-a luat doua zile de alergatura intre administratiile financiare, Trezorerie samd ca sa le deblochez (desi Fiscul roman avea de fapt SA IMI DEA BANI pentru impozite platite in avans minus contributii restante).

    De asta nu mai vin, mah, in Romania!”

  • Cea mai importantă realizare a Gabrielei Firea ca primar

    Gabriela Firea a precizat că administraţia Capitalei a avut, în primul an de mandat, două direcţii principale de acţiune, respectiv deblocarea proiectelor importante pentru Bucureşti şi reformarea structurii administrative a Primăriei.

    Astfel, au fost puse bazele Holdingului Municipal „Bucuresti – capitală europeană”, alcătuit din 21 de societăţi comerciale pe acţiuni, deţinute integral de municipalitate, care vor presta servicii de calitate mai bună, la preţuri mai mici.

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro

  • Cea mai importantă realizare a Gabrielei Firea ca primar

    Gabriela Firea a precizat că administraţia Capitalei a avut, în primul an de mandat, două direcţii principale de acţiune, respectiv deblocarea proiectelor importante pentru Bucureşti şi reformarea structurii administrative a Primăriei.

    Astfel, au fost puse bazele Holdingului Municipal „Bucuresti – capitală europeană”, alcătuit din 21 de societăţi comerciale pe acţiuni, deţinute integral de municipalitate, care vor presta servicii de calitate mai bună, la preţuri mai mici.

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro

  • Român din Norvegia: „De asta nu mai vin, mă, în România!”

    Pe Facebook, Costin Staicu a scris: „Un prieten (fost jurnalist roman) din Norvegia – proaspat dublu cetatean romano-norvegian – imi scrie:

    Bai, am uitat sa-mi achit darile luna trecuta la Fisc. Azi dimineata, a treia zi dupa termenul limita la care trebuia sa virez banul, vin doi indivizi in costume inchise la culoare, acasa la mine. Erau “portareii”. Eram gata sa le spun ca imi achit contributiile in cateva ore ca uitasem, dar n-am mai apucat. M-au intrebat daca imi merg prost afacerile si daca am nevoie de o scutire de maxim 6 luni la plata, atata permite legea.

    Trebuia doar sa semnez ca dupa 6 luni “depun toate eforturile” sa revin la zi. Fara penalitati, fara amenintari, sa decid cum mi-ar fi mie mai usor… Am achitat – fireste ca aveau la ei POS-uri- si au plecat in treaba lor.

    Imi amintesc cum in Romania mi-au blocat conturile pentru 30 de lei si mi-a luat doua zile de alergatura intre administratiile financiare, Trezorerie samd ca sa le deblochez (desi Fiscul roman avea de fapt SA IMI DEA BANI pentru impozite platite in avans minus contributii restante).

    De asta nu mai vin, mah, in Romania!”