BusinessMagazin

Tag: debitori

  • Băncile din Ungaria vor fi obligate să le dea înapoi debitorilor în valută între 1.900 şi 3.200 de euro

    Băncile vor suporta costul conversiei şi, în plus, îi vor despăgubi pe ungurii îndatoraţi în valută pentru “practicile incorecte” de genul majorărilor de dobânzi şi comisioane sau al modificărilor unilaterale de contracte. Pachetul noii legislaţii bancare a fost aprobat vineri de parlamentul de la Budapesta, urmând ca primele despăgubiri să fie plătite clienţilor în câteva luni, conform lui Antal Rogán, liderul grupului parlamentar al Fidesz, partidul premierului Orban, citat de Portfolio.hu.

    În medie, un deţinător de credite în valută ar putea primi astfel până la finele anului între 1.900 şi 3.200 de euro, iar viitoarele rate de plată vor fi mai mici, ca efect al scăderii dobânzilor, a estimat Rogán. În septembrie, parlamentul va decide în ce formă vor fi plătite despăgubirile şi va fi stabilit prin lege cursul de conversie în forinţi a creditelor în valută. Până atunci, tribunalele va trebui să rezolve cu prioritate procesele deschise de clienţii cu credite în valută contra băncilor, în timp ce procesele deschise de clienţii cu credite în forinţi ar urma să fie soluţionate până în primele luni din 2015.

    Pachetul legislativ cuprinde şi o interdicţie temporară de majorare a dobânzilor, astfel încât, potrivit lui Rogán, Fidesz “nu va permite băncilor să jupoaie şi mai mult oamenii” în cele câteva luni până ce procesele aflate pe rol contra băncilor vor fi soluţionate.

    Pierderile băncilor ca urmare a planului de conversie şi a compensărilor sunt estimate de banca centrală între 2 şi 3 mld. euro. Valoarea totală a sumelor datorate de gospodăriile din Ungaria băncilor se situează la cca 10 mld. euro, din care o parte însemnată reprezintă credite ipotecare în franci elveţieni.

    Comisia Europeană a sărit rapid în ajutorul băncilor, cerându-i lui Viktor Orban să nu promoveze măsuri care să ameninţe stabilitatea financiaără. În paralel, CE a avertizat că Ungaria are nevoie de măsuri suplimentare de consolidare fiscală pentru reducerea datoriei publice şi evitarea redeschiderii procedurii de deficit excesiv, în primăvara lui 2015.

  • Ce-i de făcut cu datornicii Europei

    Studiul, care ia în discuţie 11 ţări europene care au intrat în criză sistemică odată cu SUA, arată că numai două ţări – SUA şi Germania – au ajuns din nou la nivelul venitului real dinainte de criză, pentru că au avut suficient acces la finanţare (internă şi externă), iar în cazul SUA s-a procedat la restructurări ale datoriilor.

    “În cea mai mare parte a Europei, atunci când un datornic îşi pierde casa, nu-şi pierde şi datoria”, a rezumat Reinhart, potrivit The New York Times, sugerând că pentru o ieşire reală din criză, Europa ar trebui să procedeze la noi restructurări ale datoriilor, atât ale celor private, cât şi ale celor publice.

    Rogoff şi Reinhart au ţinut anul trecut prima pagină a publicaţiilor financiare, după ce s-a descoperit că volumul “Growth in a Time of Debt” (Creştere economică în contextul unor datorii ridicate), publicat de ei în 2010, conţinea o greşeală în calculul care i-a dus pe cei doi la concluzia că în economiile dezvoltate, creşterea datoriei publice peste pragul de 90% din PIB cauzează scăderea abruptă a creşterii economice.

  • În România, insolvenţa este cerută de debitori în 40% din cazuri

    “Influenţa principală în acest sens stă în informarea mai bună a antreprenorilor – tot mai multe companii înteleg beneficiile reorganizării unei societăţi în incapacitate de plată, depăşind preconcepţia sinonimiei dintre insolvenţă şi faliment”, a comentat Andreea Anghelof, managing partner al Casei de Insolvenţă Transilvania.

    Compania estimează că anul 2011 nu va fi cu mult sub nivelul anului 2010 în privinţa numărului de dosare noi de insolvenţă. Cauzele acestei evoluţii sunt termenele acordate în a doua parte a anului, precum şi evoluţia mediului economic caracterizat prin menţinerea efectelor crizei financiare şi dificultatea accesării finanţărilor bancare.

    Un număr de 13.265 de firme au intrat în insolvenţă în primele opt luni, cu 5,7% mai puţine faţă de aceeaşi perioadă din 2010, iar în acelaşi interval 14.829 de societăţi şi-au suspendat activitatea, în scădere cu 72,8%, potrivit Oficiului Naţional al Registrului Comerţului.

    Potrivit reprezentanţilor CITR, deschiderea procedurii de insolvenţă la cererea debitorului este preferabilă din punct de vedere juridic, beneficiind de termene mult mai scurte de judecată şi implicit o procedură mai scurtă, prin comparaţie cu cererile de deschidere a procedurii insolvenţei depuse de către creditori, care pot prelungi procedura şi cu 1-2 ani.

    În ceea ce priveşte dosarele deschise la cererea creditorilor, cel mai adesea partenerii comerciali sunt cei care cer deschiderea procedurii de insolvenţă. Aceştia, neavând creanţe garantate, sunt incluşi în categoria creditorilor chirografari, reprezentând de regulă o majoritate numerică în tabelul creditorilor. Totuşi, sunt destul de multe şi cazurile în care deschiderea dosarelor de insolvenţă e cerută de creditorii cu creanţe garantate sau chiar şi de creditorii bugetari.

    “Numărul companiilor care apelează la proceduri de reorganizare se menţine redus faţă de numărul companiilor aflate în procedură de faliment şi datorită faptului că se apelează la procedura insolvenţei foarte târziu, când reorganizarea nu mai este posibilă sau este extrem de dificilă”, adaugă Oana Luca, managing partner al CITR.

    Legea privind procedura insolvenţei cuprinde anumite prevederi menite să favorizeze reorganizarea societăţilor aflate în procedura de insolvenţă şi să permită recuperea într-o măsură cât mai mare a creanţelor creditorilor, aminteşte Luca. Cele mai importante prevederi sunt stoparea curgerii dobânzilor şi penalităţilor de la data deschiderii procedurii de insolvenţă, scutirea de taxe de timbru şi timbru judiciar a acţiunilor formulate de către administratorul judiciar în vederea recuperării creanţelor, suspendarea de drept a oricăror acţiuni judiciare sau extrajudiciare şi masuri de executare silită împotriva societăţii debitoare sau a bunurilor sale, posibilitatea de eşalonare a datoriilor societăţii pe durata de aplicare a unui plan de reorganizare.

    CITR a gestionat până în prezent un număr aproximativ de 500 de dosare de insolvenţă sau lichidare voluntară, la nivelul întregii ţări, între care Leonardo, Flanco, Diverta, Tiago Malls, Boom, Fortus Iaşi.

  • Cum au deturnat debitorii scopul insolventei

    “Abuzand de aceasta procedura, fara acoperire, cererea
    debitorului poate fi considerata prematura si respinsa sau si mai
    mult acesta poate fi sanctionat drastic prin lege “, a adaugat
    Costinescu, partener in cadrul firmei de avocatura Schoenherr si
    Asociati, la seminarul “Insolventa, sansa restructurarii unei
    afaceri in conditii de criza”, organizat de Ziarul Financiar. In
    opinia sa, in cazurile de insolventa la cererea debitorilor , de
    cele mai multe ori, acestia nu au un plan de reorganizare, ci
    urmaresc mai ales sa beneficieze de avantajele acordate de lege in
    acest caz, respectiv stoparea executarilor silite, a actiunilor de
    recuperare a creantelor sau de plata a penalitatilor.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro