BusinessMagazin

Tag: debitor

  • BNR: CJUE a decis că băncile pot cesiona creditele fără ca debitorul să-şi poată răscumpăra datoria

    De asemenea, decizia CJUE nu se aplică nici dispoziţiilor legale naţionale care reglementează transmiterea creditelor şi substituirea cedentului de către cesionar în procedurile în curs.

    CJUE a emis această decizie, când a pronunţat, în data de 7 august 2018, o hotărâre legată de o serie de cereri referitoare la interpretarea Directivei 93/13/CE. Cererile au fost făcute în cazul unor litigii între Banca Santander şi doi clienţi (cazul-96/16) şi, respectiv, între Banco de Sabadel SA şi un client (cazul C-94/17), în legătură cu executarea unor contracte de credit încheiate între părţi.

    „Motivarea CJUE este aceea că «Directiva privind clauzele abuzive în contactele încheiate cu consumatorii trebuie interpretată că… nu este aplicabilă practicii unui profesionist care constă în cesiunea sau în cumpărarea unei creanţe deţinute faţă de un consumator, fără ca posibilitatea unei asemenea cesiuni să fie prevăzută în contractul de împrumut încheiat cu acest consumator, fără ca acesta din urmă să fie informat în prealabil despre respectiva cesiune sau să îşi dea consimţământul la aceasta şi fără a i se acorda acestuia posibilitatea să îşi răscumpere datoria şi, astfel, să o stingă, prin rambursarea către cesionar a preţului pe care acesta l-a plătit pentru cesiunea menţionată, majorat cu costurile, cu dobânzile şi cu cheltuielile de judecată aplicabile». Totodată, motivarea CJUE stabileşte că directiva în cauză nu este aplicabilă nici unor dispoziţii naţionale, precum cele ce figurează în dreptul spaniol, care încadrează posibilitatea de răscumpărare şi substituirea cesionarului în drepturile cedentului în procedurile în curs. Altfel spus, CJUE a stabilit că institutiile de credit pot realiza cesiuni de credite fără ca debitorului să i se dea posibilitatea să-şi răscumpere datoria”, explică Cristian Bichi, consilierul guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR), într-o opinie publicată pe blogul instituţiei, www.opiniibnr.ro.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Unul dintre cei mai mari producători de îngheţată din România a intrat în faliment

    „Dispune începerea falimentului în procedură generală faţă de debitorul Kubo Ice Cream Company S.R.L.. Dizolvă debitorul şi îi ridică dreptul de administrare”, arată decizia Tribunalului Neamţ. Lichidatori judiciari au fost numiţi Activ Judiciar I.P.U.R.L. şi Pro Capital Restructuring I.P.U.R.L.

    Printre creditorii companiei se numără Orkla Foods România, Kaufland România, Unilever Bulgaria, MOL România sau Eco-Rom Ambalaje, arată aceeaşi sursă.

    Kubo Ice Cream a terminat cu o cifră de afaceri de 18 milioane de lei în 2016 (ultimele cifre disponibile), în scădere cu 34% faţă de anul precedent, arată datele de la Ministerul de Finanţe.

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro

  • O nouă insolvenţă răsunătoare în România

    „Admite cererea debitorului SC Euro Construct Trading ’98 SRL. Califică cererile formulate de creditorii Fraţii Vlaic Prod SRL, Smart Construct şi UTI Grup ca fiind declaraţii de creanţă. În temeiul art. 71 alin. 1 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă deschide procedura generală împotriva debitorului Euro Construct Trading ’98 SRL”, se arată în decizia tribunalului.
     
    Termenul limită pentru înregistrarea cererii de admitere a creanţelor asupra averii debitorului este 27 martie 2018, iar data primei şedinţe a adunării generale a creditorilor este 5 aprilie 2018. Termenul de publicare în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă a fost stabilit pentru 3 aprilie 2018.
     
    Administratorul judiciar pentru Euro Construct Trading ’98 a fost desemnată compania Dinu, Urse şi Asociaţii SPRL, după cum se precizează în decizia tribunalului. Dinu, Urse şi Asociaţii SPRL se ocupă de 15 ani de soluţionarea procedurilor de insolvenţă, potrivit informaţiilor de pe site-ul companiei. Pe site nu sunt precizate însă alte dosare de care s-a ocupat compania până acum.
     

  • Care este profilul datornicului român

    Clientul debitor român se află la vârsta mijlocie, este cel mai des întâlnit în Muntenia şi îşi plăteşte datoriile în general toamna, arată o analiză realizată de Top Factoring, pe baza informaţiilor a peste 850.000 de dosare de datorii restante.

    În funcţie de industrii, imaginea datornicului variază destul de mult. În telecom, de pildă, debitorul are o vârstă medie de 43,4 ani la momentul în care devine client al firmelor de recuperare a creanţelor; tot el nu şi-a mai plătit ultima factură pentru serviciile de telefonie de un an şi şapte luni, iar valoarea restanţei este, în medie, de 155,05 lei. Conform datelor analizate de Top Factoring, cei mai buni clienţi debitori sunt artiştii, personalul din domeniul medical şi preoţii, iar cei care plătesc cel mai greu sunt persoanele cu funcţii înalte, sportivii şi antreprenorii.

    În banking, clientul debitor român are 43 de ani la data contractării creditului, şi-a plătit datoria constant timp de aproximativ 4 ani şi plăteşte în medie 307 lei pentru o restanţă, în fiecare lună, până la stingerea datoriei. Produsele pentru care au fost contractate cele mai multe credite care înregistrază restanţe sunt electrocasnice, electronice, calculatoare şi accesorii, scutere şi televizoare.

    Top Factoring gestionează şi recuperează creanţe pentru bănci, companii telecom sau furnizori de servicii. Compania a fost fondată de Cătălin Neagu în 2006, iar din 2007 a fost preluată de fondul de investiţii Reconstruction Capital II Limited. Pe parcursul a zece ani de activitate, compania a recuperat creanţe în valoare de peste 170 de milioane de euro, dintr-un volum de aproximativ 5 milioane de debite în colectare. În aceste condiţii, cea mai mare parte a businessului companiei provine din recuperarea de creanţe neîncasate pentru clienţii din banking şi telecom, unde valoarea medie a creanţelor este de 1.150 euro, respectiv 175 euro.

    Potrivit studiului, peste 46% dintre clienţii ale căror datorii au fost cesionate de către bănci sau IFN-uri au fost contactaţi de Top Factoring şi au fost realizate scheme de rambursare a datoriilor. Totuşi, în cazul celor mai mulţi (54%), recuperarea datoriilor implică un volum mai mare de efort din partea companiei; dintre aceştia, unii intră în procesul de executare silită pentru neplata datoriilor – 65% dintre ei provenind din rândul datornicilor care au refuzat orice contact cu compania sau nu existau niciun fel de informaţii despre datele de contact (de pildă telefon, adresă sau mail) pentru a putea fi contactaţi.

    Cea mai mare valoare a unei plăţi a fost înregistrată în cazul unui credit bancar; o clientă a plătit 86.198 lei, deşi după cum reiese din cercetare, femeile au, în medie, o datorie mai mică decât bărbaţii. În telecom, cea mai mare valoare a unei plăţi a fost înregistrată de către un bărbat care a achitat 16.296 lei. Alte date arată că suma medie restantă este de 768 lei în cazul telecom şi 5.204 lei în domeniul împrumuturilor bancare. Cele mai multe cazuri (27,8%) sunt reprezentate de clienţi debitori cu vârste cuprinse între 31 şi 40 de ani pentru facturi restante în telecom; media de vârstă creşte (41-50 de ani) când vine vorba de datoriile către bancă. În ambele categorii analizate de Top Factoring, cele mai multe cazuri sunt înregistrate în Muntenia (aproximativ 4 din 10 clienţi debitori se află în această regiune), la polul opus aflându-se Maramureş (aproximativ 2,45%). În acest studiu au fost analizate 853.036 cazuri care reprezintă datorii cumulate cu o valoare de 272 milioane de euro.

  • O fabrică românească cu o istorie de circa un secol a intrat în faliment

    Producătorul de ciorapi Mondex din Sibiu, aflat în insolvenţă din 2009, a intrat în faliment, potrivit deciziei publicate pe site-ul Tribunalului din Sibiu. „Dispune începerea procedurii falimentului debitorului SC MONDEX SA. Dispune dizolvarea societăţii şi ridicarea dreptului de administrare al debitorului”, potrivit deciziei publicate pe site-ul Tribunalului.

    Compania a terminat anul 2014, ultimul pentru care există date publice, cu afaceri de 26,7 milioane de lei şi pierderi aproape cât businessul de 22,5 mil. lei. Datoriile totale ale societăţii în acelaşi an au fost de 29 mil. lei. Comparativ cu anul anterior businessul a rămas relativ constant, în timp ce pierderile s-au adâncit cu 10%.

    Mondex mai avea la finalul lui 2014 circa 200 de angajaţi faţă de 862 în urmă cu un deceniu şi circa 1.800 în 1989.

    Continuarea pe www.zf.ro

  • Ai probleme cu rambursarea creditelor? Legea insolvenţei personale poate rezolva situaţia. Pricipalele prevederi ale proiectului şi când va intra în vigoare

    Undeva la sfârşitul acestui an sau la începutul anului viitor legea insolvenţei persoanelor fizice ar putea intra în vigoare şi ar putea rezolva multe dintre situaţiile cu care românii care s-au creditat în franci elveţieni sau au rămas fără slujbă se confruntă. Deputaţii au aprobat miercuri proiectul de lege, după ce acesta a fost adoptat şi de Senat şi a fost avizat de Guvern anul trecut. Pentru ca legea să intre în vigoare, proiectul trebuie promulgat de preşedintele României şi publicat în Monitorul Oficial, urmând să intre în vigoare la şase luni de la publicare.

    Procedura de insolvenţă a persoanelor fizice poate suspenda executările silite începute, opreşte acumularea de dobânzi şi penalităţi pentru întârzierea la plată şi protejează persoanele fizice de bună credinţă. Toate creanţele devin lichide şi exigibile şi toate actele unilaterale ale debitorului nu mai produc efecte. Legea asigură un echilibru între interesele debitorilor, persoane fizice, şi cele ale creditorilor. Legea reglementează trei tipuri de insolvenţă: cea pe plan de rambursare a datoriilor, procedura judiciară de insolvenţă prin lichidare de active şi procedura simplificată de insolvenţă.

    Insolvenţa se aplică debitorului persoană fizică care are domiciliul în România, este în stare de insolvenţă şi nu există o probabilitate rezonabilă de a redeveni, într-o perioadă de cel mult 12 luni, capabil să-şi execute obligaţiile aşa cum au fost contractate, cu menţinerea unui nivel de trai rezonabil pentru sine şi pentru persoanele pe care le are în întreţinere; probabilitatea rezonabilă se apreciază prin considerarea cuantumului total al obligaţiilor raportat la veniturile realizate sau prognozate a fi realizate, faţă de nivelul de pregătire profesională şi expertiza ale debitorului, precum şi la bunurile urmăribile deţinute de acesta; cuantumul total al obligaţiilor scadente este cel puţin egal cu valoarea-prag (valoare-prag este cuantumul minim al datoriilor scadente ale debitorului necesar pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii insolvenţei pe bază de plan de rambursare a datoriilor sau a procedurii judiciare de insolvenţă prin lichidare de active; este de 15 salarii minime pe economie).

    Debitorul aflat în insolvenţă va putea depune la comisia de insolvenţă o cerere de deschidere a procedurii pe baza de plan de rambursare a datoriilor. Dacă el consideră că situaţia sa este compromisă iremediabil, va putea solicita instanţei judecătoreşti deschiderea procedurii de insolvenţă prin lichidare de active.

    Cererea trebuie să cuprindă motivele care au condus la insolvenţă; numele sau denumirea creditorilor, datele acestora, precum şi valoarea şi tipul creanţei; acţiunile judiciare împotriva averii debitorului, inclusiv, dacă este cazul, procedurile de executare silită începute sau măsurile asigurătorii aplicate; demersurile de renegociere extrajudiciară a anumitor datorii angajate anterior formulării cererii de deschidere a procedurii insolvenţei;    statutul civil; statutul profesional; cuantumul veniturilor din muncă şi a celor asimilate acestora, al sumelor de bani cuvenite pensii în cadrul asigurărilor sociale ori reprezentând o altă categorie de prestaţii sociale, precum şi a oricăror alte venituri, inclusiv venituri cuvenite în temeiul unui drept de proprietate intelectuală şi dividende încasate într-o perioadă de trei ani anterior depunerii cererii, precum şi schimbările previzionate ale veniturilor în următorii trei ani; bunurile debitorului, incluzând bunurile aflate în proprietate comună pe cote-parţi sau în devalmăşie, cu precizarea altor drepturi reale decăt dreptul de proprietate pe care debitorul le deţine asupra bunurilor altor persoane; conturile deschise la instituţiile de credit sau la societăţile de investiţii financiare de către debitor, precum şi conturile curente, alături de disponibilul din aceste conturi; creanţe al căror titular este debitorul, precum şi orice drepturi reale, altele decât dreptul de proprietate, pe care debitorul le deţine asupra bunurilor altor persoane; actele cu titlu gratuit, precum şi tranzacţiile de peste 10 salarii minime pe economie încheiate în ultimii trei ani anteriori formulării cererii; litigiile în curs sau finalizate în care debitorul este sau a fost parte, care ar putea să afecteze în orice fel patrimoniul acestuia.

  • Valoarea minima a datoriilor pentru care poate fi ceruta insolventa va fi majorata la 45.000 de lei

    Modificarile au fost propuse de banci, a afirmat Ghetea la
    seminarul Mediafax Talks about Romanian Agriculture. Legea
    insolventei a fost promulgata in 2006 si de atunci a fost
    modificata de mai multe ori.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Raportul „recuperatorilor“: telefonul sau casa?

    Recuperatorii de creante au colectat in ultima luna a anului
    trecut sume de doua ori mai mari comparativ cu aceeasi perioada din
    2008. Cele mai mari rate de succes s-au inregistrat in ce priveste
    colectarea datoriilor pe care le au romanii la companiile de
    telefonie mobila.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info