Pana in decembrie 2005, cand a inceput seria cresterilor de dobanda, sedintele de politica monetara ale Bancii Centrale Europene nu emotionau pe nimeni la Bucuresti. Situatia s-a schimbat insa, iar acum romanii cu credite in valuta sunt obligati sa tina cont de nuantele declaratiilor domnului Jean-Claude Trichet.
Pe parcursul lui 2006, romanii cu credite in euro, mai ales ipotecare, au ajuns sa vada ca dupa ce presedintele Bancii Centrale Europene (BCE) ridica dobanda, aceasta se simtea rapid si in costul creditului lor si inca mult mai repede decat atunci cand BNR majora sau reducea dobanda sa de referinta. E drept ca si pozitia celor doua banci in sistemele in care functioneaza este complet diferita, BNR fiind in continuare debitor net fata de bancile comerciale, ceea ce ii face mult mai dificile tentativele de influentare a dobanzilor folosite de banci in relatia cu clientii.
Jean-Claude Trichet, bancherul de la Frankfurt care are puterea sa scumpeasca la Bucuresti creditele in euro, conteaza mult pe conferintele de presa cand vine vorba sa explice politica BCE. Dupa sedintele lunare de politica monetara ale Consiliului Guvernatorilor BCE, Trichet merge intotdeauna in sala presei sa citeasca el insusi comunicatul, care se intinde pe mai mult de trei pagini scrise marunt. Desigur, in engleza cu accent frantuzesc. Iar miza evenimentului este cat se poate de mare, avand in vedere ca un simplu cuvant al presedintelui BCE poate muta din loc cursul euro.
Ritualul comunicarii la BCE incepe cu o depesa care ajunge in sala presei cu o jumatate de ora inaintea conferintei de presa: trei randuri in care este enuntata hotararea Consiliului Guvernatorilor in privinta ratei dobanzii de referinta a euro. Sedintele de politica monetara au loc la inceputul fiecarei luni, joia, incep de dimineata in jur de ora 9:00 si dureaza cam pana la ora 14:00. Decizia celor 19 guvernatori care se ingrijesc de stabilitatea preturilor din zona euro este anuntata practic imediat, chiar daca pietele financiare sunt in plina activitate si de-abia asteapta anuntul de la
Aproape de ora inceperii conferintei de presa, cameramanii televiziunilor ocupa pozitii la capatul holului pe care urmeaza sa vina Jean-Claude Trichet, sub privirile atente ale oamenilor de la securitate. Cu doar patru minute intarziere, fostul inginer convertit la economie isi face intrarea in sala cu un zambet schitat. Ia loc la o masa in spatele careia pe un panou alb este scris cu litere albastre numele bancii centrale a zonei euro in toate limbile tarilor membre ale Uniunii Europene. Adica scrie si Banca Centrala Europeana, spre multumirea comisarului european pentru multilingvism, Leonard Orban. De altfel, de la 1 ianuarie 2007, la intrarea in sediul BCE este arborat si drapelul Romaniei, dupa ce Banca Nationala a Romaniei a devenit membra a Sistemului European al Bancilor Centrale, odata ce Romania a intrat in Uniunea Europeana.
Sedinta de politica monetara a BCE de la inceputul lunii aprilie s-a incheiat fara o decizie de modificare a dobanzii, in ciuda asteptarilor unor analisti privind perspectiva unei noi majorari. De fapt, precedenta marire avusese loc cu doar o luna in urma, iar de cand a inceput seria majorarilor, la sfarsit de 2005, BCE a mentinut o cadenta de 0,25 puncte la fiecare trei luni, ducand dobanda la euro la 3,75%. In acelasi timp, nici macar BCE sau cu atat mai putin BCE, nu ignora evolutia cursului de schimb, intarirea spectaculoasa a euro oferind argumente pentru o eventuala temperare a cresterilor de dobanda. Asa incat Trichet nu are de explicat de aceasta data decat mentinerea conditiilor de politica monetara existente, iar jurnalistii sunt la randul lor destul de relaxati, avand in vedere ca informatia in sine a ajuns deja pe piete si ei stiu ca probabil nu vor avea de transmis relatari cu impact emotional pentru investitori.
Trichet incepe lectura rapida a comunicatului: citeste fara ochelari, ridicand privirea din cand in cand, cu aerul ca formularile ii sunt cat se poate de familiare. Rezuma procesul analitic parcurs mai devreme de guvernatori si concluziile la care au ajuns: mai intai analiza economica, cu bataie spre miscarile pe termen scurt ale preturilor, spre evolutia cererii si ofertei de bunuri si servicii, cu riscurile pe care aceasta le implica pe termen scurt si mediu, apoi analiza monetara, care are in vedere un termen mai lung.
Odata cu lectura comunicatului, incepe exercitiul de decriptare a limbajului folosit. Jurnalisti si analisti deopotriva incearca sa compare proaspatul comunicat cu precedentele si sa depisteze orice schimbare de nuanta, de termeni, de grad de comparatie al adjectivelor, orice ar putea da o indicatie despre ce anume poate decide BCE luna urmatoare, cu influentele de rigoare asupra euro.
Comunicatul curge cu mesaje standard: ne asiguram ca riscurile inflationiste nu se materializeaza incat sa afecteze stabilitatea preturilor, rata dobanzii este moderata, cresterea economica solida se confirma, exista riscuri pe un orizont de timp mai lung, din afara zonei euro, monitorizam cu atentie deosebita negocierile salariale, salutam angajamentul statelor UE de consolidare fiscala, sustinem reformele structurale ambitioase.
Dureaza un sfert de ora, dupa care incepe jocul intrebarilor din partea presei: Trichet stie prea bine ca va primi intrebari despre valute, la care nu va raspunde nici in ruptul capului, jurnalistii persevereaza ca de obicei, doar-doar vor prinde in raspunsul de refuz o exprimare pe care s-o dezlege apoi analistii. Bancherul se tine tare cand este chestionat despre perspectivele politicii monetare: nu ne angajam in avans; judecam la momentul intalnirii guvernatorilor pe baza informatiilor disponibile; nu spun nimic care sa schimbe asteptarile pietei pana la urmatoarea intalnire.
Vine si prima intrebare despre cursul euro. Multumeste si pentru aceasta. Imi impun disciplina verbala, refuza Trichet raspunsul. Se autociteaza din comunicate de presa mai vechi, pe care le si are la indemana. Cu un aer relaxat, zambitor, asculta intrebare dupa intrebare. Isi noteaza cu atentie, se mai si incrunta. Jurnalistii insista: daca nu merge cu cursul euro/dolar, poate cu euro/yen, poate cu parerea BCE despre aprecierea euro in general. Pana la urma si obtin ceva: Sigur ca luam in calcul cursul de schimb. Tinem cont de toti parametrii, spune Trichet, confirmand interpretarile conform carora intarirea monedei unice indeamna la temperarea cresterii dobanzii.
Cameramanii si fotografii sunt in genunchi pentru un cadru mai expresiv. Un ziarist se avanta cu o noua intrebare care bate tot spre curs. Buna incercare. Raman la ceea ce am spus deja, vine raspunsul.
Un subiect care ii trezeste interesul – stabilitatea financiara. Trebuie sa urmarim cu atentie dezechilibrele existente la nivel mondial, pentru ca exista un risc de evolutia dezordonata. E important ca ajustarile sa fie progresive. Strecoara si cate o expresie frantuzeasca, vorbeste rar, cantareste cuvintele, repeta si insista pe cateva idei. In curs de o ora, raspunde chiar si la intrebari legate de
Chiar daca mai este pana in 2014, cand BNR vede posibila trecerea la euro, relatia cu BCE va deveni din ce in ce mai importanta. In cele din urma, banca de la