Tag: De la bulgare la avalansa

Rasmus Lerdorf a scris in 1994 cateva rutine pentru administrarea paginii sale de web, pe care le-a reunit si le-a pus apoi la dispozitia celor carora le-ar putea fi utile sub denumirea PHP. Un bulgare care a devenit avalansa dupa ce in jurul nucleului de cod s-a format o comunitate care a dezvoltat aplicatia in directia unui instrument universal pentru construirea de situri web dinamice. Astazi PHP sta in spatele a peste 22 de milioane de situri web, iar limbajul cu acelasi nume este al treilea ca popularitate, dupa C/CAA si Java.

Michael Widenius a scris inca de cand avea 17 ani un programel care sa realizeze repede si eficient sarcini de stocare si regasire a informatiilor. Mereu imbunatatit si transpus pe noile generatii de computere, programul l-a insotit in diversele sale joburi, mereu stocat in directorul numit „My“. Cand i-a adaugat o interfata de programare care sa accepte elemente de SQL, numele programului a devenit MySQL. Publicarea sa in regim open source i-a adus o uriasa popularitate, iar firma cu acelasi nume – fondata de Widenius si partenerul sau David Axmark – este un exemplu de model de afacere bazat pe OS/FS.

Brian Behlendorf a fost unul dintre fondatorii firmei Organics, care se remarca prin faptul ca a fost prima companie specializata in proiectarea siturilor web. Primul proiect major a fost prezenta pe web a revistei Wired. Pentru ca serverul web NCSA nu stia sa gestioneze inregistrarea utilizatorilor, Behlendorf l-a „peticit“ si i-a adaugat functionalitatea de care avea nevoie. Cum si altii faceau la fel, a initiat un proiect care sa reuneasca aceste petice, iar rezultatul a fost un program cu totul nou care sustine astazi mai mult de 60% din web: Apache.

Cele trei povesti – poate cele mai de succes din istoria miscarii open source, daca exceptam Linux – au cateva lucruri in comun. Toate au pornit de la un nucleu de mica amploare, de la ceva aproape neinsemnat, iar contributia comunitatii a fost esentiala. Cum se face ca dintre initiativele bazate pe o idee, entuziasm si voluntariat – fie ca vorbim de proiecte open source sau nu – unele (putine) ajung la succes, iar nenumarate altele esueaza? Cu siguranta utilitatea este un ingredient important, dar sunt convins ca e si o doza de sansa in joc. De altfel chiar Linus Torvalds spune despre el ca este un „revolutionar accidental“. Si inca un element in comun al celor trei povesti: eroii lor se vor afla la Brasov in aceasta primavara, la o conferinta a carei poveste se bazeaza pe aceleasi ingrediente – o idee, entuziasm, voluntariat si un strop de sansa.

In urma cu un an am primit un mesaj de la Lucian Savluc, un programator roman stabilit in Canada, entuziast sustinator al softului liber. Observatia lui era ca in Romania miscarea open source nu este structurata si nici vizibila, in ciuda oportunitatilor pe care le-ar putea deschide atat pentru societate, cat si pentru afaceri. Voia sa faca ceva in aceasta directie si ideea lui era ca o conferinta cu o prestigioasa prezenta internationala ar putea in acelasi timp sa atraga atentia mediului de afaceri si sa contribuie la constituirea unei comunitati OS/FS romanesti. Scepticismul meu initial a fost temperat de viteza cu care contactele prin Internet au condus la constituirea unui grup de voluntari din lumea intreaga (si nu doar romani) care dorea sa sprijine initiativa.

Este interesant ca evolutia proiectului a reprodus cu fidelitate modelul clasic al unui proiect open source, pornind cu o agenda neclara si structurandu-se dinamic pe parcurs. Un element anecdotic se leaga de denumirea conferintei, care trebuia sa imbine ideea de libertate cu informatica, asa ca „Liberatica“ a intrunit consensul. Insa verificarea disponibilitatii numelor de domenii a fost, se pare, interceptata, iar a doua zi toate erau deja inregistrate, asa ca s-a ajuns la „eLiberatica“. In fine, grupul de initiativa avand un caracter informal, a fost nevoie de un partener comercial (Agora Media) care sa administreze partea de logistica, in vreme ce ROSI s-a ocupat de atragerea conferentiarilor. Alaturi de Lerdorf, Widenius si Behlendorf, vor mai fi prezente si alte nume importante ale miscarii open source: Zak Greant (Mozilla Foundation), Kurt von Fink (Gnome Foundation si Ubuntu Team), Aleksander Farstad (eZ Systems), Jim Willis (administratia statului Rhode Island) precum si Bogomil Shopov si Yovko Lambrev, principalii promotori ai miscarii open source din Bulgaria. Si totul a pornit dintr-o idee care parea fara sanse de reusita. Ca si Linux, de altfel…

Rasmus Lerdorf a scris in 1994 cateva rutine pentru administrarea paginii sale de web, pe care le-a reunit si le-a pus apoi la dispozitia celor carora le-ar putea fi utile sub denumirea PHP. Un bulgare care a devenit avalansa dupa ce in jurul nucleului de cod s-a format o comunitate care a dezvoltat aplicatia in directia unui instrument universal pentru construirea de situri web dinamice. Astazi PHP sta in spatele a peste 22 de milioane de situri web, iar limbajul cu acelasi nume este al treilea ca popularitate, dupa C/CAA si Java.

Michael Widenius a scris inca de cand avea 17 ani un programel care sa realizeze repede si eficient sarcini de stocare si regasire a informatiilor. Mereu imbunatatit si transpus pe noile generatii de computere, programul l-a insotit in diversele sale joburi, mereu stocat in directorul numit „My“. Cand i-a adaugat o interfata de programare care sa accepte elemente de SQL, numele programului a devenit MySQL. Publicarea sa in regim open source i-a adus o uriasa popularitate, iar firma cu acelasi nume – fondata de Widenius si partenerul sau David Axmark – este un exemplu de model de afacere bazat pe OS/FS.

Brian Behlendorf a fost unul dintre fondatorii firmei Organics, care se remarca prin faptul ca a fost prima companie specializata in proiectarea siturilor web. Primul proiect major a fost prezenta pe web a revistei Wired. Pentru ca serverul web NCSA nu stia sa gestioneze inregistrarea utilizatorilor, Behlendorf l-a „peticit“ si i-a adaugat functionalitatea de care avea nevoie. Cum si altii faceau la fel, a initiat un proiect care sa reuneasca aceste petice, iar rezultatul a fost un program cu totul nou care sustine astazi mai mult de 60% din web: Apache.

Cele trei povesti – poate cele mai de succes din istoria miscarii open source, daca exceptam Linux – au cateva lucruri in comun. Toate au pornit de la un nucleu de mica amploare, de la ceva aproape neinsemnat, iar contributia comunitatii a fost esentiala. Cum se face ca dintre initiativele bazate pe o idee, entuziasm si voluntariat – fie ca vorbim de proiecte open source sau nu – unele (putine) ajung la succes, iar nenumarate altele esueaza? Cu siguranta utilitatea este un ingredient important, dar sunt convins ca e si o doza de sansa in joc. De altfel chiar Linus Torvalds spune despre el ca este un „revolutionar accidental“. Si inca un element in comun al celor trei povesti: eroii lor se vor afla la Brasov in aceasta primavara, la o conferinta a carei poveste se bazeaza pe aceleasi ingrediente – o idee, entuziasm, voluntariat si un strop de sansa.

In urma cu un an am primit un mesaj de la Lucian Savluc, un programator roman stabilit in Canada, entuziast sustinator al softului liber. Observatia lui era ca in Romania miscarea open source nu este structurata si nici vizibila, in ciuda oportunitatilor pe care le-ar putea deschide atat pentru societate, cat si pentru afaceri. Voia sa faca ceva in aceasta directie si ideea lui era ca o conferinta cu o prestigioasa prezenta internationala ar putea in acelasi timp sa atraga atentia mediului de afaceri si sa contribuie la constituirea unei comunitati OS/FS romanesti. Scepticismul meu initial a fost temperat de viteza cu care contactele prin Internet au condus la constituirea unui grup de voluntari din lumea intreaga (si nu doar romani) care dorea sa sprijine initiativa.

Este interesant ca evolutia proiectului a reprodus cu fidelitate modelul clasic al unui proiect open source, pornind cu o agenda neclara si structurandu-se dinamic pe parcurs. Un element anecdotic se leaga de denumirea conferintei, care trebuia sa imbine ideea de libertate cu informatica, asa ca „Liberatica“ a intrunit consensul. Insa verificarea disponibilitatii numelor de domenii a fost, se pare, interceptata, iar a doua zi toate erau deja inregistrate, asa ca s-a ajuns la „eLiberatica“. In fine, grupul de initiativa avand un caracter informal, a fost nevoie de un partener comercial (Agora Media) care sa administreze partea de logistica, in vreme ce ROSI s-a ocupat de atragerea conferentiarilor. Alaturi de Lerdorf, Widenius si Behlendorf, vor mai fi prezente si alte nume importante ale miscarii open source: Zak Greant (Mozilla Foundation), Kurt von Fink (Gnome Foundation si Ubuntu Team), Aleksander Farstad (eZ Systems), Jim Willis (administratia statului Rhode Island) precum si Bogomil Shopov si Yovko Lambrev, principalii promotori ai miscarii open source din Bulgaria. Si totul a pornit dintr-o idee care parea fara sanse de reusita. Ca si Linux, de altfel…