Planul a fost anunţat de Departamentul Educaţiei, care a precizat că imigranţilor români şi bulgari le vor fi oferite “permise biometrice de şedere” incluzând amprentele şi fotografiile lor, permise de genul celor oferite imigranţilor din afara UE şi în virtutea cărora aceştia primesc dreptul la servicii sociale.
Viceprim-ministrul Nick Clegg a fost nevoit în această săptămână să-şi retragă propunerea privind instituirea unei amnistii pentru toţi imigranţii ilegali care au stat în ţară mai mult de zece ani, amnistie care le-ar fi permis acestora să rămână din cauza presiunilor opiniei publice din Marea Britanie. Premierul David Cameron va ieşi săptămâna viitoare cu o declaraţie pe tema imigraţiei, încercând să-i convingă pe britanici că guvernul este decis să descurajeze imigraţia românilor şi a bulgarilor.
Publicaţia britanică Express a scris, sâmbătă, că aproape jumătate din cei prinşi de poliţie că ocupă ilegal locuinţe (squatteri) la Londra din septembrie încoace sunt români. Squatting-ul (ocuparea de către migranţi a unor locuinţe părăsite temporar) este ilegal din septembrie 2012. Legislaţia anti-squatting a fost de atunci încălcată la Londra de 92 de persoane, din care 41 au fost români, 16 polonezi şi 13 britanici.
La începutul lui martie, ministrul britanic de externe, William Hague, a declarat că “turismul pentu ajutoare sociale” trebuie să înceteze înaintea ridicării restricţiilor de pe piaţa muncii pentru români şi bulgari. “Este important să nu existe stimulente artificiale, vicioase pentru ca oamenii să vină în Marea Britanie”, a afirmat Hague la BBC.
“În noiembrie, cifrele prezentate erau prea mari. Trebuie reduse. Dacă nu se va întâmpla aşa, nu va exista un acord”, a spus Cameron la sosirea la summitul de la Bruxelles.
Venirea la summit este prima vizită europeană efectuată de Cameron după discursul din 23 ianuarie, în care a cerut reformarea UE şi a anunţat un referendum privind apartenenţa Marii Britanii la blocul comunitar.
Cancelarul german, Angela Merkel, are dubii în legătură cu ajungerea la un acord privind bugetul multianual al UE cu ocazia summitului european, apreciind că poziţiile statelor membre încă sunt destul de “distante”. “Nu putem spune dacă va exista un acord. Poziţiile statelor membre încă sunt destul de distante”, a spus Merkel la sosirea la summitul de la Bruxelles.
Cei de la Financial Times îi recomandă lui Cameron să înţeleagă bine răspunsul Angelei Merkel: nu vrem să plecaţi din UE, dar dacă vreţi să vă urmăriţi doar interese naţionale înguste, nu uitaţi că şi celelalte ţări vor face doar asta, în vreme ce tot jocul european ţine de a învăţa să faci compromisuri. De fapt, la Berlin sau la Paris sunt destui care împărtăşesc dorinţa lui Cameron ca viitoarea Europă să fie bazată pe mai puţină birocraţie, mai puţine reglementări şi o mai mare libertate comercială, însă de ceea ce se feresc liderii europeni este ca nu cumva să apară o discuţie despre oportunitatea unor referendumuri în ţările lor.
De partea cealaltă, Cameron avea micul său interes de a găsi repede un nou subiect de discuţie şi nişte vinovaţi pentru ceea ce se întâmplă la el acasă: vinerea trecută, după cum corect au anticipat analiştii, statistica a arătat o scădere a PIB de 0,3% în T4 2012, ceea ce înseamnă că Marea Britanie ar putea intra în a treia fază de recesiune din ultimii patru ani dacă tendinţa de scădere se confirmă şi în T1 2013. Iar analiştii nu se aşteaptă ca economia să-şi revină prea curând, întrucât creşterea de 1% din T3 2012 a fost posibilă numai graţie Jocurilor Olimpice.
Deocamdată, britanicii nu par prea dornici să părăsească UE şi nici măcar să susţină poziţia lui David Cameron că Londra ar trebui să-şi renegocieze relaţia cu Bruxellesul şi, în funcţie de rezultatul negocierilor, să organizeze sau nu un referendum privind rămânerea ţării în UE. Într-un sondaj realizat de ComRes pentru Sunday Mirror şi Independent on Sunday, 43% dintre respondenţi declară că susţin poziţia laburiştilor şi a democrat-liberalilor potrivit căreia ceea ce vrea David Cameron ar duce la “ani de incertitudine care ar fi nocivi pentru economie”, în timp ce 30% îl susţin pe conservatorul Cameron. 38% dintre britanici cred că părăsirea UE ar fi nefavorabilă pentru economie, în timp ce 36% cred că ar fi benefică.
“Nu este vorba despre a întoarce spatele Europei, ci dimpotrivă. Este vorba de a ajunge la o Europă mai competitivă, mai deschisă şi mai flexibilă şi de a asigura locul Marii Britanii în interiorul său”, a declarat Cameron în cadrul celui de-al 43-lea Forum Economic Mondial (WEF).
Premierul britanic a explicat că vrea “să negocieze un nou acord” cu Uniunea Europeană, “care să funcţioneze pentru Marea Britanie” şi care să fie acceptat de cetăţenii britanici.
“Nu este bine doar pentru Marea Britanie, ci este necesar şi pentru Europa”, a subliniat el.
Premierul britanic David Cameron a uimit Berlinul cu încercarea de a ţine un controversat discurs despre modificarea statutului ţării de membru al UE în aceeaşi zi în care Franţa şi Germania comemorează reconcilierea de după cel de-al Doilea Război Mondial, scrie Financial Times. Pentru a dramatiza şi mai mult momentul, Cameron ia în considerare să ţină discursul în Germania. Cabinetul cancelarului Angela Merkel s-ar afla în contact direct cu cabinetul premierului pentru a discuta acest eveniment.
Într-un interviu acordat BBC, Cameron a declarat că miniştrii Cabinetului britanic vor încerca să îngreuneze condiţiile prin care imigranţii europeni veniţi în Marea Britanie ar cere indemnizaţii sociale, informează ziarul Huffington Post, în ediţia online.
“Determinarea noastră este extrem de puternică”, a subliniat Cameron la postul BBC1, subliniind că Marea Britanie dispune în continuare de “al cincilea cel mai mare buget al apărării din lume”.
Întrebat dacă Marea Britanie va lupta pentru păstrarea arhipelagului, Cameron a răspuns: “Sigur că da, avem importante mijloace de apărare, ceea ce este primordial, avem avioane de vânătoare şi trupe staţionate pe Insulele Falklands” (numele britanic al Insulelor Malvine).
“Germania prevede să avertizeze Marea Britanie că va căuta să impună o anulare a summitului european de luna viitoare, dacă premierul David Cameron insistă să opună un vot de veto oricărui acord care ar prevedea altceva în afară de o blocare a cheltuielilor”, scrie ziarul britanic, care citează persoane apropiate negocierilor.
“Doamna Merkel încearcă să îl convingă pe domnul Cameron să susţină un compromis german care prevede plafonarea cheltuielilor UE la 1% din PIB-ul Uniunii”, precizează FT.
Cameron s-a declarat vineri pregătit să opună un vot de veto proiectului de buget plurianual pentru perioada 2014-2020 al UE, dacă acesta prevede creşteri de cheltuieli “inacceptabile”, sugerând lungi şi dificile negocieri în cadrul summitului extraordinar prevăzut în perioada 22-23 noiembrie.
Premierul conservator este acuzat ca a angajat un fost
redactor-sef adjunct al News of the World, Andy Coulson, suspectat
in prezent ca “a conspirat pentru interceptari de comunicatii”.
Coulson a demisionat in 2007 de la tabloid si a devenit ulterior
directorul de comunicare al lui David Cameron, post pe care l-a
abandonat in ianuarie din cauza acestui scandal.
Desi unii comentatori si politicieni i-au solicitat demisia,
premierul Cameron a negat o astfel de intentie, in ciuda
acuzatiilor tot mai grave la adresa apropiatilor sai.
Presa britanica a scris ca in ultimul an, David Cameron s-a
intalnit de nu mai putin de 26 de ori cu oficiali ai
conglomeratului media News Corp, controlat de miliardarul
australian Rupert Murdoch. Printre cei cu care s-a intalnit Cameron
ar fi fost inclusiv fiul lui Murdoch, James Murdoch (cel ce conduce
operatiunile din Europa si Asia ale News Corp.), si Rebekah Brooks,
fosta sefa a News International, firma care reunea operatiunile de
presa din Marea Britanie. Brooks a fost arestata si apoi eliberata,
in cadrul anchetei vizand interceptarile telefonice ilegale dela
News of the World.
Fiica lui Rupert Murdoch, Elisabeth, a atacat-o “cu furie” pe
Rebekah Brooks – sefa News International, divizia britanica a
imperiului media News Corp. – pentru felul cum a gestionat
scandalul interceptarilor telefonice de la News of the World.
Domnisoara Murdoch, care tocmai a primit un loc in consiliul de
administratie al News Corp., a declarat ca Rebekah Brooks “a f…
compania”. Gratiosul verdict venea dupa ce Rupert Murdoch isi
declarase sus si tare sustinerea fata de Brooks si de standardele
ei etice, ba chiar a zis ca de dragul ei a venit de urgenta la
Londra in urma cu doua saptamani, cand tabloidul News of the World
(NOTW) a fost inchis.
Deznodamantul a fost ca Rebekah Brooks, confruntata cu critici
din tot mai multe parti pentru felul cum a condus afacerea, si-a
dat demisia, lasand o scrisoare in care lauda conglomeratul News
Corp. drept “cea mai buna companie de media din lume, plina de
oameni talentati, profesionisti si onorabili” si se declara mandra
ca a cunoscut aici “atatia jurnalisti straluciti”.
Intr-un fel, era firesc sa gandeasca asa, pentru ca nu cunoaste
alte standarde: Brooks lucreaza de 22 de ani in mediul tabloidelor,
incepand ca secretara in 1989 la The Sun, pentru ca apoi sa urce
treapta cu treapta, de la articole despre seriale gen “Tanar si
nelinistit” si pana la sefia The Sun in 2003, respectiv din 2009 la
sefia News International, umbrela sub care au functionat cele patru
ziare detinute de Rupert Murdoch in Marea Britanie (The Times of
London, Sunday Times, The Sun si News of the World). Cat despre
jurnalistii straluciti, succesul de vanzari al tabloidelor grupului
trece si prin episoade ca asmutirea de catre Rebekah Brooks si
compania a publicului contra pedofililor, dupa cazul uciderii unei
fetite de opt ani in 2000, rezultatul fiind ca asa au ajuns sa fie
haituiti si oameni nevinovati.
In toamna lui 2010, News of the World vindea 2,8 milioane de
exemplare pe saptamana (nu peste 8 milioane, ca in anii ’50, dar
orisicat) si era poreclit “Screws of the World”, dupa obsesia
pentru scandaluri sexuale, reale sau inventate (cum a fost cel
despre presupusa intentie a unui roman de a o rapi pe Victoria
Beckham).
Pentru cine s-a obisnuit cu stilul feroce al tabloidelor
britanice, cele de mai sus nu-s mare lucru. Patronului ii place: in
urma cu vreo opt ani spunea “Nu mi-e rusine de niciunul din ziarele
mele. Sunt satul de snobii care ne tot spun ca sunt ziare proaste –
snobi care prefera de fapt publicatiile pe care nu le citeste
nimeni”.
Si pentru admiratorii genului e insa nepermis de scandalos ca
toata conducerea actuala si trecuta a News International, a NOTW si
magnatul Rupert Murdoch insusi sa pretinda la unison ca nici n-au
avut habar ca, sub nasul lor, redactia a capatat acces ilegal,
intre 2002 si 2007, la mesageria vocala a circa 4.000 de oameni, de
la Sven-Goran Eriksson si Alex Ferguson pana la primarul Londrei,
Boris Johnson, si de la actrita Gwyneth Paltrow pana la personalul
Palatului Regal. Sau ca nimeni n-a stiut ca redactia mituieste
politisti ca sa afle detalii picante despre subiectele interesante
pentru publicul de tabloid. Sau ca nimeni nu se caieste fiindca
printre victimele pirateriei a figurat si o fetita ucisa in 2002,
Millie Dowler, a carei mesagerie vocala a fost manipulata de
jurnalistii de la tabloid, stergand mesaje vechi ca sa poata primi
mesaje noi, astfel incat parintii ei au crezut eronat ca fetita mai
traieste.
Joi, Rupert Murdoch si-a cerut scuze, in fine, familiei fetitei
ucise:
Premierul David Cameron a anuntat ca guvernul va incepe o
investigatie-mamut ca sa determine pana unde s-au intins cazurile
de interceptare a telefoanelor si cele de mituire a politistilor.
Congresul american a reactionat si el, cerand o ancheta asupra
cazurilor de mituire in baza Legii privind practicile de coruptie
din strainatate (News Corp. are sediul in SUA, unde controleaza,
intre altele, televiziunea Fox News si cotidianul The Wall Street
Journal), iar bomboana pe coliva a pus-o FBI, care a declansat
ancheta asupra posibilei ascultari de catre NOTW a telefoanelor
victimelor de la 11 septembrie 2001.
Efectul a fost ca numai in patru zile, News Corp. a scazut in
valoare la bursa NASDAQ cu 7 miliarde de dolari. In fata
dezastrului, octogenarul magnat a luat doua decizii de business
inteligente: a inchis NOTW si a renuntat la oferta de a cumpara
integral grupul de televiziune BSkyB (British Broadcasting Group),
care prin pachetul de 39% din actiuni detinut ii asigura oricum
magnatului o sursa solida de profit in Marea Britanie, gratie
portofoliului de drepturi de difuzare a meciurilor din Premier
League. Pentru restul actiunilor, Murdoch oferise 12,4 miliarde de
dolari si avea nevoie de aprobarea guvernului britanic, ceea ce a
devenit insa exclus dupa izbucnirea scandalului.
In privinta anchetei, magnatul s-a stropsit ca multe din
afirmatiile parlamentarilor britanici despre ilegalitatile NOTW
sunt “minciuni sfruntate” si l-a ironizat pe ex-premierul Gordon
Brown, unul din criticii cei mai inversunati ai jurnalismului de la
NOTW, afirmand ca Brown a fost prieten cu el, dar numai pana ce The
Sun le-a retras sprijinul laburistilor, la ultimele alegeri
parlamentare. Remarca australianului e un anunt clar ca leul cel
batran n-are deloc ghearele tocite si ca razboiul pentru imperiul
sau mediatic se va duce tot pe taram politic, asa cum a fost
neincetat din anii ’80 incoace, cand Margaret Thatcher i-a dat
verde lui Murdoch sa cumpere The Times si The Sunday Times,
alegandu-se in schimb cu sustinere pentru politicile
conservatorilor. Cat despre actualul premier David Cameron, daca
n-ar fi fost scandalul cu telefoanele, directorul de comunicare al
liderului conservator ar fi fost si acum tot Andy Coulson, fostul
sef al NOTW.
