BusinessMagazin

Tag: datorie externa

  • Datoria externă totală a României a crescut cu 4,82 miliarde euro în primele 9 luni ale anului

    „Evoluţia stocului titlurilor de natura datoriei emise de Administraţia publică a fost determinată de emisiuni noi în valoare de 8,4 miliarde euro, de răscumpărări de 1,9 miliarde euro, de influenţa variaţiei cursului de schimb de 1,2 miliarde euro, precum şi de influenţa negativă de aproximativ 13 miliarde euro, rezultată din scăderea preţurilor acestor instrumente şi de alte operaţiuni pe piaţa secundară”, notează raportul BNR, publicat luni, şi citat de Ziarul Financiar.

    Din volumul total, datoria externă este de 96,8 miliarde euro, iar creditele intragrup reprezintă 44,5 miliarde euro.

    Datele BNR arată că datoria externă pe termen lung a însumat 94,1 miliarde euro la 30 septembrie (66,6% din totalul datoriei externe), în scădere cu 3,5% faţă de 31 decembrie 2021, iar datoria externă pe termen scurt a înregistrat nivelul de 47,2 miliarde euro (33,4% din totalul datoriei externe), în creştere cu 21,1% faţă de 31 decembrie 2021.

    Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 16,3% în perioada ianuarie – septembrie 2022, comparativ cu 17% în anul 2021. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 30 septembrie 2022 a fost de 4,2 luni, în comparaţie cu 4,9 luni la 31 decembrie 2021.

    Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 septembrie 2022 a fost de 72,7%, comparativ cu 79,4% la 31 decembrie 2021.

  • Datoria externă totală a României a crescut cu 4,82 miliarde euro în primele 9 luni ale anului

    „Evoluţia stocului titlurilor de natura datoriei emise de Administraţia publică a fost determinată de emisiuni noi în valoare de 8,4 miliarde euro, de răscumpărări de 1,9 miliarde euro, de influenţa variaţiei cursului de schimb de 1,2 miliarde euro, precum şi de influenţa negativă de aproximativ 13 miliarde euro, rezultată din scăderea preţurilor acestor instrumente şi de alte operaţiuni pe piaţa secundară”, notează raportul BNR, publicat luni, şi citat de Ziarul Financiar.

    Din volumul total, datoria externă este de 96,8 miliarde euro, iar creditele intragrup reprezintă 44,5 miliarde euro.

    Datele BNR arată că datoria externă pe termen lung a însumat 94,1 miliarde euro la 30 septembrie (66,6% din totalul datoriei externe), în scădere cu 3,5% faţă de 31 decembrie 2021, iar datoria externă pe termen scurt a înregistrat nivelul de 47,2 miliarde euro (33,4% din totalul datoriei externe), în creştere cu 21,1% faţă de 31 decembrie 2021.

    Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 16,3% în perioada ianuarie – septembrie 2022, comparativ cu 17% în anul 2021. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 30 septembrie 2022 a fost de 4,2 luni, în comparaţie cu 4,9 luni la 31 decembrie 2021.

    Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 septembrie 2022 a fost de 72,7%, comparativ cu 79,4% la 31 decembrie 2021.

  • Rusia se află în incapacitate de plată a datoriei externe, potrivit unor rapoarte

    Rusia are banii necesari pentru a face o plată de 100 de milioane de dolari şi este dispusă să plătească, dar sancţiunile au făcut imposibilă efectuarea plăţilor către creditorii internaţionali.

    Kremlinul era hotărât să evite neîndeplinirea obligaţiilor de plată, ceea ce ar fi o lovitură majoră pentru prestigiul naţiunii.

    Ministrul rus de finanţe a catalogat situaţia drept “o farsă”.

    Plata dobânzii de 100 de milioane de dolari trebuia să fie efectuată la 27 mai. Rusia spune că banii au fost trimişi la Euroclear, o bancă care urma să distribuie plata către investitori.

    Însă plata a rămas blocată acolo, potrivit Bloomberg News, iar creditorii nu au primit-o.

    Între timp, unii deţinători taiwanezi de obligaţiuni ruseşti denominate în euro nu au primit plata dobânzilor, potrivit agenţiei de presă Reuters, care a citat două surse.

    Banii nu au ajuns în termen de 30 de zile de la data scadenţei, adică duminică seara, şi astfel este considerată o neplată.

    Euroclear nu a vrut să spună dacă plata a fost blocată, dar a declarat că respectă toate sancţiunile.

    Ultima dată când Rusia a intrat în incapacitate de plată a datoriei sale externe a fost în 1918, în timpul Revoluţiei bolşevice, când noul lider comunist Vladimir Lenin a refuzat să plătească datoriile Imperiului Rus.

    Ultima incapacitate de plată de orice fel a datoriei Rusiei a avut loc în 1998, când ţara a fost zguduită de criza rublei în timpul sfârşitului haotic al regimului lui Boris Elţîn. La acea vreme, Moscova nu a reuşit să îşi onoreze plăţile pentru obligaţiunile sale interne, dar a reuşit să nu intre în incapacitate de plată pentru datoria externă.

    Rusia părea pe o cale inevitabilă spre intrarea în incapacitate de plată de când SUA şi Uniunea Europeană au impus pentru prima dată sancţiuni în urma invaziei din Ucraina.

    Acestea au restricţionat accesul ţării la reţelele bancare internaţionale care ar putea procesa plăţile din Rusia către investitorii din întreaga lume.

    Guvernul rus a declarat că doreşte să îşi efectueze toate plăţile la timp şi până acum a reuşit. 40 de miliarde de dolari din datoriile Rusiei sunt denominate în dolari sau euro, iar aproximativ jumătate dintre acestea sunt deţinute în afara ţării.

    Intrarea în incapacitate de plată părea inevitabilă atunci când Trezoreria SUA a decis să nu reînnoiască scutirea specială sancţiuni, care le permitea investitorilor să primească plăţi de dobânzi de la Rusia, şi care a expirat la 25 mai.

    Kremlinul pare să fi acceptat acum şi această inevitabilitate, decretând, la 23 iunie, că toate plăţile viitoare ale datoriei vor fi efectuate în ruble prin intermediul unei bănci ruseşti, National Settlements Depository, chiar şi atunci când contractele prevăd că acestea ar trebui să fie în dolari sau în alte monede internaţionale.

    Ministrul de finanţe Anton Siluanov a recunoscut că investitorii străini “nu vor putea primi” plăţile, potrivit agenţiei de presă RIA Novosti.

    Acest lucru s-a întâmplat din două motive, a spus el. “Primul este că infrastructurilor străine – bănci corespondente, sisteme de decontare şi compensare, depozitari – le este interzis să desfăşoare orice operaţiuni legate de Rusia. Al doilea este că investitorilor străini le este interzis în mod expres să primească plăţi de la noi.”

    Pentru că Rusia vrea să plătească şi are bani pentru a o face, el a negat că acest lucru echivalează cu o adevărată incapacitate de plată, care apare de obicei atunci când guvernele refuză să plătească, sau economiile lor sunt atât de slabe încât nu pot găsi banii necesari.

  • România, la extreme: Cel mai bun an economic din istorie, cel mai bun an agricol, cel mai ridicat nivel salarial, dar şi cel mai mare deficit comercial, cel mai ridicat nivel al datoriei publice interne, cea mai mare datorie externă din istorie, cel mai mare necesar de finanţare şi cel mai mare număr de morţi din istorie

    Ca întotdeauna, România este la extreme şi din punct de vedere economic.

    1. Cel mai ridicat nivel al PIB-ului din istorie: 240 de miliarde de euro în 2021 şi 260 de miliarde de euro în 2022 (estimare)

    2. Cel mai bun an agricol din istorie: 2021 a însemnat un nivel de 34 milioane de tone de cereale.

    3. Salariul mediu a ajuns la 3.645 de lei net în noiembrie (735 euro). Faţă de noiembrie 2020, salariul mediu a crescut cu 6,9%. În IT, salariul mediu a depăşit pentru prima dată oficial 9.055 de lei net (1.830 euro).

    4. Cel mai ridicat nivel de economisire bancară. În noiembrie 2021 nivelul economisirii persoanelor fizice prin sistemul bancar a ajuns la 287 de miliarde de lei, din care 161 de miliarde de lei erau în depozite bancare în lei, plus 9,2% faţă de noiembrie 2020, iar economisirea în valută era echivalentul în lei de 116,7 de miliarde, plus 11,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.

    5. Bursa de la Bucureşti a atins vineri cel mai ridicat nivel din istorie, de 13.681 de puncte. Dacă mai vine şi Hidroelectrica la Bursă, plus câteva companii private, capitalizarea pieţei va depăşi 300 de miliarde de lei.

    6. Pilonul II de pensii, unde sunt banii a 7,8 milioane de români, a ajuns la active de 89 de miliarde de lei, echivalentul a 18 miliarde de euro şi, în ritmul de creştere actual, va atinge la mijlocul acestui an active de 100 de miliarde de lei.

    7. Cel mai mare deficit comercial: În perioada ianuarie-noiembrie 2021, deficitul comercial de bunuri al României a ajuns la 20,7 miliarde de euro, cu 4 miliarde de euro mai mult decât în perioada similară a anului trecut.

    Surplusul din servicii (serviciile de IT, serviciile de transport, alte servicii externe, plus deficitul din turism) a fost de 8,2 miliarde de euro, faţă de 8,6 miliarde în perioada similară din 2020.

    Deficitul de cont curent, care reprezintă relaţia României cu exteriorul, a marcat în perioada ianuarie-noiembrie 2021 un minus de 15,3 miliarde de euro, în creştere cu 5,6 miliarde de euro faţă de ianuarie-noiembrie 2020.

    8. Datoria publică internă a statului a fost în octombrie 2021 (ultimele date disponibile) de 552,3 miliarde de lei, reprezentând 48,2% din PIB. Ca o comparaţie, la finalul lui 2019, când încă nu venise criza Covid, datoria publică a statului era de 373,4 miliarde de lei, reprezentând 35,3% din PIB.

    9. Datoria externă a României, care cuprinde datoria statului plus datoria sectorului privat, a ajuns în noiembrie 2021 la 133,2 miliarde de euro, cel mai ridicat nivel din istorie, plus 6,4 miliarde de euro faţă de anul anterior. Datoria pe termen lung a fost de 96,5 miliarde de euro, iar cea pe termen scurt de 36,7 miliarde de euro.

    10. În 2021, inflaţia a fost de 8,19%, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu. Aşa cum arată lucrurile acum, în prima parte a acestui an inflaţia va depăşi 10%, pentru ca apoi să coboare, în cea mai fericită situaţie, spre 5-6%.

    11. Cel mai ridicat nivel al datoriei persoanelor fizice către bănci: la finalul lunii noiembrie 2021 populaţia avea împrumuturi bancare luate în lei de 135,9 miliarde de lei, plus 15,2% faţă de noiembrie 2020. Din fericire, împrumuturile în valută ale populaţiei sunt în scădere, ajungând la numai 27,9 miliarde de lei (echivalent în euro, dolari şi alte valute), minus 11,7% faţă de noiembrie 2020.

    12. Necesarul de finanţare al Ministerului de Finanţe pentru 2022 este de 145 de miliarde de lei, cel mai ridicat nivel din istorie, plus 9% faţă de 2021. Acest necesar de finanţare înseamnă deficitul bugetar din acest an, de 78 de miliarde de lei, la care se adaugă refinanţarea datoriei care ajunge la scadenţă, în valoare de 68 de miliarde de lei.

    13. Cel mai ridicat număr de morţi din istorie într-un an: În 2021, după 11 luni, numărul de morţi era de 307.192, un nivel mai ridicat decât în 1918, când era război. În 2019, înainte să vină Covidul au murit 260.353 de români.

    Cam aşa arată o parte din tabloul macroeconomic la zi.

    Inflaţia începe să se simtă, dar lumea încă are bani fie din majorările salariale, fie din economisire, aşa că creşterea preţurilor încă nu este văzută ca o ameninţare, mai ales că preţurile la gaze şi energie electrică au fost plafonate.

    Dobânzile la credite sunt încă mici, mai ales că dobânda de referinţă la creditele pentru persoane fizice nu a urmat creşterea ROBOR: IRCC este pentru primul trimestru din 2022 de 1,17%, faţă de un ROBOR la trei luni de 3,05%. BNR a majorat dobânda de referinţă la 2%, iar economiştii se aşteaptă să ajungă la 3,5%, în încercarea de a întoarce curba inflaţiei.

    Conturile celor din agricultură sunt pline după cel mai bun an agricol din istorie.

    Cererea tot mai mare de IT-şti pune în continuare presiune pe salariile din acest domeniu, care vor creşte în continuare.

    Din păcate, deficitul comercial nu poate fi redus nici măcar pe termen mediu, având în vedere structura lui, unde jumătate din acest minus a relaţiilor comerciale externe ale Românei privine din produse chimice, medicamente şi importurile de maşini.

    Datoria publică a statului, adică a noastră, va creşte în continuare, mai ales că în acest an se adaugă încă 78 de miliarde de lei, deficitul bugetar.

    Datoria externă, care este atât a statului, cât şi a sectorului privat, va continua să crească pentru că statul, prin Ministerul Finanţelor, trebuie să ia împrumuturi externe pentru a acoperi deficitul bugetar, iar sectorul privat îşi va menţine cererea ridicată pentru importuri.

    Exporturile de Duster şi Ford nu pot acoperi deficitul comercial.

    Din fericire, preţurile apartamentelor nu sunt la cel mai ridicat nivel, acesta înregistrându-se în 2008, înainte de criza precedentă. Pentru a ajunge la nivelul de atunci preţurile ar mai trebui să crească cu 20-30%.

  • Creşterea fulgerătoare a datoriei externe vulnerabilizează stabilitatea cursului de schimb leu/euro. Unii bancheri internaţionali au luat România în vizor

    ♦ În patru ani, datoria externă totală a crescut cu 36 mld. euro, la 134 mld. euro, rezervele valutare au un plus de 10 mld. euro, la 41 mld. euro, iar exporturile au crescut cu doar 5 mld. euro, la 73 mld. euro ♦ Datoria externă totală este aproape dublă faţă de exporturi şi triplă faţă de rezervele valutare ♦ În cazul datoriei externe pe termen scurt, gradul de acoperire cu rezervele valutare este de circa 90%.

    Creşterea rapidă şi consistentă a datoriei externe şi deficitele mari, fiscale şi de cont curent, determină unii bancheri inter­na­ţionali să ia din nou Ro­mânia în vizor. Banca japoneză de in­vestiţii Nomura a inclus recent România printre ţă­rile emergente cu risc mare de a se confrunta cu o criză a cursurilor de schimb va­lutar, ală­turi de Egipt, Turcia şi Sri Lanka. Analiza Nomura a luat în calcul in­dicatori precum datoria externă ca procent din produsul intern brut, raportul dintre rezervele de valută şi importuri şi indicii bursieri.

    Concret, Nomura susţine că România are datorie externă mare pe termen scurt, re­zerve mici de valută şi deficite fiscale şi de cont curent semnificative, conform rapor­tului gigantului japonez citat de CNBC.

    „Rolul analiştilor este să facă analize. Rolul nostru este să nu lăsăm să se împli­nească prognozele negative legate de România. Rezervele internaţionale, valu­tare şi de aur, sunt pe deplin adecvate situa­ţiei actuale a României“, a declarat pentru ZF Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR.

    Analizând evoluţia cifrelor din ultimii ani se observă că datoria externă totală a României a crescut în patru ani cu 36 mld. euro, până la 134 mld. euro, rezervele valutare s-au majorat doar cu 10 mld. euro, la 41 mld. euro, în timp ce exporturile, sursă de venituri în valută, au un plus de doar 5 mld. euro în patru ani, urmând să ajungă la 73 mld. euro în 2021, potrivit estimărilor.

    În cazul datoriei externe pe termen scurt, principala vulnerabilitate care a trimis România în corzi în criza economică precedentă, la final de 2008, gradul de acoperire cu rezervele valutare este de circa 90%.

    O problemă este că datoria externă totală a accelerat în ultimii ani şi a ajuns aproape dublă faţă de nivelul exporturilor anuale care reprezintă o sursă de venituri în valută.  Faţă de rezervele valutare, datoria externă totală este mai mult decât triplă.

    Un alt indicator important este şi datoria externă totală pe termen scurt, principala vulnerabilitate care a trimis România în corzi în criza economică precedentă, la sfârşitul anului 2008 şi care reprezintă împrumuturile luate din străinătate de către stat, bănci şi companiile private şi care trebuie returnate în 12 luni. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, la valoarea reziduală, cu rezervele valutare este de circa 90%.

    Raportul dintre datoria externă pe termen scurt şi rezerva de valută ajunsese la un vârf de 90% în noiembrie 2008, când analiştii străini avertizau că BNR ar risca să îşi epuizeze întreaga rezervă dacă ar încerca să acopere ieşirile de valută, în eventualitatea unei sistări a finanţării străine. Acest scenariu i-a speriat atunci pe investitori, care s-au retras din România, în timp ce speculatorii au pariat pe o depreciere abruptă a leului.

    Turcia, o altă ţară inclusă de Nomura în categoria ţărilor emergente cu risc mare de a se confrunta cu o criză valutară, chiar se confruntă cu o astfel de criză având în vedere că lira turcească a înregistrat o prăbuşire în ultimele zile, după ce preşedintele ţării Recep Tayyip Erdogan a lăudat recenta reducere de dobânzi operată de banca centrală şi a declarat că ţara sa poartă un „război economic de independenţă, potrivit Financial Times. În acest an, lira turcească s-a depreciat cu 40% în raport cu dolarul.

    În România, cursul de schimb leu/euro a avut pe parcursul acestui an o evoluţie fluctuantă, cu unele episoade de depreciere, însă comparativ cu nivelul de la finalul lui 2020 deprecierea acumulată în 2021 este de doar 1,6%.