BusinessMagazin

Tag: Date

  • Operatorii de telefonie mobilă vor oferi statului datele de localizare ale clienţilor

    Operatorii de telefonie mobilă vor oferi statului datele de localizare ale clienţilor pentru a opri răspândirea coronavirusului.

    Vodafone, Deutsche Telekom, Orange şi alţi cinci furnizori de telecomunicaţii, împreună cu Comisia Europeană au convenit să împărtăşească datele de localizare culese de pe telefonul mobil, pentru a urmări răspândirea coronavirusului, conform Reuters.

    Măsura a fost luată din cauză că oamenii au încălcat restricţiile impuse de guvernele statelor europene, în ultimele săptămâni.

    Pentru această măsură, Comisia va folosi date anonime pentru a proteja confidenţialitatea datelor cu privire la localizarea telefonului mobil.

    După ce virusul va trece, datele vor fi şterse.

    În timp ce aceste date nu intră în sfera de aplicare a legilor UE privnd protecţia datelor, Autoritatea Europeană pentru Protecţia Datelor (AEDP) a declarat că proiectul nu încalcă regulile de confidenţialitate atâta timp cât există garanţii.

    ,,Comisia ar trebui să definească în mod clar setul de date pe care doreşte să îl obţină şi să asigure transparenţa faţă de public, pentru a evita eventualele neînţelegeri”, a spus agentul de supraveghere al datelor UE într-o scrisoare către executivul Uniunii Europene.

    Ţări precum Singapore, Taiwan şi Israel utilizează deja diferite metode, cum ar fi aplicaţiile de smartphone-uri de urmărire a contactelor, o „gardă electronică” bazată pe telefoane mobile, urmărirea telefonului pe satelit şi bratările de urmărire a locaţiei pentru a combate răspândirea virusului.

  • Producătorul de soluţii de securitate cibernetică Avast a vândut datele utilizatorilor

    Avast a colectat date legate de navigările utilizatorilor, pentru a le furniza unor companii precum Google, Pepsi, Microsoft sau Sephora. Luna trecută, compania antivirus a încercat să îşi justifice acţiunile, afirmând că din datele colectate au fost eliminate elementele de identificare ale utilizatorilor.

    Divizia Avast însărcinată cu vânzarea datelor este Jumpshot, o filială a companiei care oferă acces la traficul utilizatorilor de pe 100 de milioane de dispozitive, inclusiv PC-uri şi telefoane, companiile putând afla ce cumpără consumatorii şi unde, fie că este vorba de o căutare Google sau Amazon, un anunţ dintr-un articol de ştiri sau o postare pe Instagram.

    Clienţii pot vizualiza clicurile individuale pe care utilizatorii le efectuează în sesiunile de navigare, inclusiv timpul până la milisecunda. Şi, în timp ce datele colectate nu sunt niciodată legate de numele, adresa de e-mail sau de adresa IP a unei persoane, fiecare istoric al utilizatorului este totuşi atribuit unui identificator numit ID-ul dispozitivului, care este acelaşi până când utilizatorul dezinstalează antivirusul Avast. Ceea ce îl face pe utilizator identificabil, în cazul în care se fac conexiuni cu datele legate de o achiziţie, care este nominală.

    Analiştii spun că marile companii precum Amazon, Google, comercianţii cu amănuntul şi firmele de marketing pot acumula jurnale de activitate pentru utilizatorii lor. Cu datele Jumpshot, companiile au o altă modalitate de a urmări amprentele digitale ale utilizatorilor pe internet.

    Avast este o companie cehă de securitate cibernetică cu peste 400 de milioane de useri activi, cu 1.700 de angajaţi în 25 de birouri din lumea întreagă.

     

  • Datele a 7,5 milioane de clienţi ai companiei de software Adobe au fost făcute publice pe internet

    Adobe s-a ocupat de vulnerabilitate în aceeaşi zi în care aceasta a fost descoperită, pe 19 octombrie, a declarat persoana respectivă. Producătorul de software din San Jose, din California, a declarat că a oprit accesul publicului la o bază de date cu adresele de e-mail ale clienţilor săptămâna trecută, potrivit unei postări pe blog.

    „Această problemă nu a fost legată şi nici nu a afectat funcţionarea produselor sau serviciilor Adobe de bază”, se arată în comunicat. „Analizăm procesele noastre de dezvoltare pentru a preveni apariţia unei probleme similare în viitor.”

    Un cercetător a găsit, de asemenea, datele de identificare ale clienţilor, starea abonamentului şi situaţia plăţilor, potrivit site-ului Comparitech, care a raportat pentru prima dată problema de securitate. Informaţiile nu includeau parole sau informaţii financiare, a spus Adobe în postare.

    Adobe este lider de piaţă în software-ul de creaţie, cu produse care includ aplicaţiile Photoshop, Illustrator, InDesign şi Premiere. Recenta scurgere de date este mult mai mică decât cea din 2013, când hackerii au furat nume de utilizator şi parole criptate pentru 38 de milioane de clienţi.

  • Datele pasagerilor şi accesul instituţilor la acestea sunt reglementate de o lege specială

    Autorităţile competente să ceară informaţii despre pasagerii curselor aeriene sunt poliţia şi instituţiile care se ocupă de securitatea statului, conform unei legi speciale care reglementează acest tip de date şi modul în care instituţiile statului le pot accesa.

    Conform legii 284/2018 privind utilizarea datelor din registrul cu numele pasagerilor din transportul aerian care transpune Directiva (UE) 2016/681 a Parlamentului European şi a Consiliului, autorităţile are au acces la datele pasagerilor sunt Poliţia Română, Poliţia de Frontieră, Direcţia Generală de Protecţie Internă, Direcţia Generală Anticorupţie, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Ministerul Apărării Naţionale: Direcţia generală de informaţii a apărării, Ministerul Public şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală: Direcţia Generală a Vămilor.

    Datele pasagerilor sunt administrate de Unitatea Naţională de Informaţii privind Pasagerii (UNIP), structură de specialitate, fără personalitate juridică, în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră.

    UNIP colectează datele pasagerilor de la transportatorii aerieni, le stochează pentru o anumită perioadă, transferă datele către autorităţile competente şi facilitează schimbul de date cu Unităţile similare din alte state membre ale Uniunii Europene şi cu EUROPOL.

    Legea nu aduce atingere dreptului organelor judiciare de a solicita şi de a obţine de la transportatorii aerieni, în condiţiile Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, date din registrele cu numele pasagerilor deţinute de aceştia şi nu aduce atingere dreptului organelor de stat cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale de a solicita şi de a obţine de la transportatorii aerieni, în condiţiile Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, republicată, cu completările ulterioare, date din registrele cu numele pasagerilor deţinute de aceştia.

    Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a declarat la sfârşitul săptămânii trecute că i-a solicitat fostei directoare a TAROM, Mădălina Mezei, lista parlamentarilor care au zburat spre Bucureşti în ziua moţiunii, pentru a se asigura că totul este în regulă. Anterior, Mădălina Mezei a declarat că ministrul i-a solicitat să oprească cinci curse interne care ar fi adus parlamentarii la Bucureşti.

    La articolul 13 aliniatul 4, legea interzice transmiterea datelor pasagerilor către alte autorităţi sau instituţii publice române.

    Articolul 40 stabileşte obligaţiile transportatorilor aerieni privind protecţia datelor cu caracter personal: în cadrul activităţilor necesare pentru transmiterea datelor PNR către UNIP, transportatorii aerieni rămân responsabili, în temeiul dispoziţiilor legale din domeniul protecţiei datelor cu caracter personal aplicabile acestora, în ceea ce priveşte: a) adoptarea măsurilor tehnice şi organizatorice necesare pentru asigurarea protejării datelor PNR împotriva distrugerii accidentale sau ilegale, pierderii, modificării, dezvăluirii sau accesului neautorizat, precum şi împotriva oricărei altei forme de prelucrare ilegală; b) prelucrarea datelor PNR în mod legal, echitabil şi transparent faţă de persoana vizată, inclusiv informarea pasagerilor, prealabilă colectării datelor PNR, cu privire la faptul că acestea sunt transmise către UNIP; c) colectarea datelor PNR în scopuri determinate, explicite şi legitime şi abţinerea de la prelucrarea ulterioară într-un mod incompatibil cu aceste scopuri; d) colectarea de date PNR adecvate, relevante şi limitate la ceea ce este necesar în raport cu scopurile în care sunt prelucrate; e) prelucrarea de date PNR exacte şi actualizate; f) păstrarea datelor PNR într-o formă care permite identificarea persoanelor vizate pe o perioadă care nu depăşeşte perioada necesară îndeplinirii scopurilor în care sunt prelucrate.

  • Vedeţi câţi giganţi ai publicităţii online urmăresc unde navigaţi pe net pentru a vă livra reclame şi alegeţi dacă blocaţi sau nu „supravegherea“

    Utilizatorii care sunt deranjaţi de faptul că imediat ce caută date despre un produs sau un serviciu pe internet sunt apoi inundaţi de reclame la acele produse sau servicii pe aproape orice altă pagină web vizitată ulterior pot accesa un site care le permite să vadă care dintre cele mai mari 115 platforme globale de profil le „supraveghează“ activ comportamentul online.

    Utilizatorii care sunt deranjaţi de faptul că imediat ce caută date despre un produs sau un serviciu pe internet sunt apoi inundaţi de reclame la acele produse sau servicii pe aproape orice altă pagină web vizitată ulterior pot accesa un site care le permite să vadă care dintre cele mai mari 115 platforme globale de profil le „supraveghează“ activ comportamentul online.

    Citiţi articolul integral pe www.zf.ro

  • Opt ONG-uri cer dezbaterea publică a proiectului de lege privind prelucrarea datelor

    APADOR-CH, Asociaţia Pentru Minţi Pertinente, Agenţia de monitorizare a presei ActiveWatch, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet, Miliţia Spirituală, Centrul pentru Jurnalism Independent, CeRe şi Institutul pentru Politici Publice îşi exprimă dezacordul faţă de modul netransparent în care preşedinţia şi partidele parlamentare au procedat în legătură cu modificarea Legii 506/2004, a prelucrării datelor rezultate din comunicaţiile electronice.

    ONG-urile susţin că proiectul trebuia discutat cu societatea civilă şi alţi actori interesaţi, înainte de a fi pus pe site-ul Senatului.

    “În urma întâlnirii din 6 mai de la Cotroceni, proiectul cu modificările legislative a apărut imediat pe site-ul Senatului introdus în procedură legislativă. Asta înseamnă că legiuitorul sare o etapă importantă legală, aceea a consultării publice. Fiind vorba despre o lege care afectează direct comunicaţiile electronice, organizaţiile semnatare consideră că acest proiect ar fi trebuit asumat de ministerul de resort, supus dezbaterii publice conform Legii 52/2003, timp de 30 de zile, şi apoi trimis în Parlament sub forma unui proiect de lege asumat de Guvern. Respectarea prevederilor legii transparenţei presupune consultarea proiectul, a expunerii de motive, în care iniţiatorul explică de ce este nevoie de respectivele modificări, dând totodată posibilitatea societăţii civile să vină cu propuneri de îmbunătăţire”, se arată în comunicatul transmis, joi, MEDIAFAX.

    În opinia organizaţiilor semnatare, preşedinţia şi partidele parlamentare refuză să-şi respecte promisiunile de transparenţă făcute la începutul acestui an, după ce Curtea Constituţională a României a invalidat, pentru a patra oară, tentativele de legiferare în stil Big Brother pe care le-au avut instituţiile statului în ultimul deceniu.

    “Introducerea pe repede înainte, în Parlament, a proiectului de modificare a Legii 506/2004 se încadrează în stilul deja consacrat al autorităţilor române de a scrie legi pe genunchi, pe care ulterior le invalidează CCR. Putem înţelege motivaţia principală de reglementare a acestui domeniu, dar atragem atenţia că legile trebuie dezbătute public şi nu adoptate tacit sau la comanda serviciilor de informaţii, cu atât mai mult cu cât este vorba de potenţiale intruziuni într-un drept fundamental, dreptul la viaţă privată. Constatăm că, în ciuda invalidării repetate a legilor din categoria Big Brother, clasa politică şi serviciile de informaţii continuă să ignore interesul public şi transparenţa decizională în procesul democratic”, se mai arată în comunicat.

    Organizaţiile semnatare precizează că încă nu se pronunţă pe fondul proiectului în discuţie, dar solicită ca, înainte de dezbaterea parlamentară – în comisii, unde trebuie să se prezinte toate punctele de vedere, sau în plen- proiectul de lege să fie suspus dezbaterii publice reale şi eficiente, conform Legii 52/2003, pentru o perioadă de cel puţin 30 de zile.

    “Doar aşa se poate oferi societăţii civile posibilitatea de a formula comentarii, propuneri şi observaţii, pentru asigurarea respectării unui principiu fundamental al societăţii democratice, şi anume principiul transparenţei decizionale. Pe lângă securitate, cibernetică sau nu, într-o societate democratică este nevoie şi de transparenţă în activitatea decizională, şi de protecţia vieţii private”, se mai arată în comunicat.

    Proiectul de lege privind reţinerea datelor cu caracter personal, semnat la Cotroceni de liderii partidelor parlamentare, a fost înregistrat la Senat pentru dezbatere şi se află timp de o lună în consultare publică.

    Proiectul modifică Legea 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice şi este semnat de liderii PNL Alina Gorghiu, Vasile Blaga, liderul PSD Victor Ponta, liderul UNPR Gabriel Oprea, liderul PC Daniel Constantin, liderul UDMR Kelemen Hunor şi deputatul Varujan Pambuccian (Minorităţi Naţionale).

    Kelemen Hunor a scris, sub semnătura sa, că are câteva amendamente la proiect, legate de perioada de stocare şi garanţii pentru stocarea datelor, iar Varujan Pambuccian a menţionat că susţine ca perioada de păstrare a datelor să fie de 6 luni -2 ani, precum şi obligativitatea transmiterii în formă elelctronică semnată cu semnătură calificată.

    În expunerea de motive care însoţeşte proiectul se arată că această propunere legislativă de modificare a Legii 506 din 2004 nu urmăreşte înlocuirea Legii 82 din 2012 declarată neconstituţională prin decizia Curţii Constituţionale.

    “Practic, compeltările şi modificările aduse Legii 506 din 2004 prin prezenta iniţiativă legislativă constau în definirea datelor tehnice ce permit individualizare echipamentelor utilizate de furnizorii de servicii şi reţele publice de comunicaţii electronice şi statuează garanţiile şi condiţiile de legalitate prin instituirea obligaţiei de obţinere a aprobării judecătorului competent anterior accesării respectivelor date de orice autorităţi şi instituţii publice. Totodată, trebuie precizat că respectivele date sunt deţinute de furnizori în scopul facturării şi prevenirii unor litigii comerciale, iar acestor furnizori nu le sunt create obligaţii suplimentare”, se menţionează în expunerea de motive.

    Modificările şi completările aduse Legii 506 din 2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice au fost elaborate avându-se în vedere cerinţele prevăzute de Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului, Directivele europene referitoare la protecţia datelor personale şi la protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, precum şi proiectul de Regulament al UE aflat în dezbatere, Constituţia şi celelalte acte normative naţionale, se mai precizează în document.

    Prin urmare au fost introduce garanţii noi în cuprinsul legii, pentru a proteja dreptul la viaţa intimă, familial şi privată, având în vedere că această lege stabileşte condiţiile în care furnizorii prelucrează anumite categorii de date cu caracter personal din domeniul comunicaţiilor electronice, accesarea datelor poate fi făcută într-un cadru delimitat, de către instanţa de judecată sau cu autorizarea prealabilă a judecătorului , iar când sunt transmise solicitările, ele se semnează cu semnătură electronică extinsă.

    Iniţiativa de modificare a Legii 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice prevede că accesul la datele personale se face numai cu autorizarea prealabilă a judecătorului.

    Astfel, accesul la date al autorităţilor se face “la solicitarea instanţelor de judecată sau la solicitarea organelor de urmărire penală ori a organelor de stat cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale, cu autorizarea prealabilă a judecătorului stabilit potrivit legii”.

    Furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului şi furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice se vor pune la dispoziţia acestora, de îndată, dar nu mai târziu de 48 de ore, datele de trafic, datele de identificare a echipamentului şi datele de localizare, în conformitate cu prevederile referitoare la protecţia datelor cu caracter personal.

    Solicitările privind datele formulate de către organele de stat cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale sunt supuse dispoziţiilor articolelor 14, 15, 17 – 23 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României.

    Solicitările, respectiv răspunsurile, dacă sunt transmise în format electronic, se semnează cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat. Fiecare persoană care certifică datele sub semnătură electronică răspunde potrivit legii pentru integritatea şi securitatea acestor date. Solicitările se procesează în condiţii de confidenţialitate.

    Propunerea legislativă mai prevede că datele de trafic, datele de identificare a echipamentului şi datele de localizare solicitate nu fac obiectul ştergerii sau anonimizării de către furnizori, atunci când solicitarea este însoţită sau urmată de o notificare cu privire la necesitatea menţinerii lor, în scopul identificării şi conservării probelor sau indiciilor temeinice, în cadrul investigaţiilor pentru combaterea infracţiunilor sau în domeniul apărării şi securităţii naţionale, atât timp cât subzistă motivele care au stat la baza solicitării, dar nu mai mult de 5 ani de la data solicitării sau, după caz, până la pronunţarea unei hotărâri definitive a instanţei de judecată.

    Instanţele de judecată, organele de urmărire penală sau organele de stat cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale notifică furnizorilor încetarea motivelor care au stat la baza solicitării sau, după caz, pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive, se menţionează în iniţiativa legislativă.

    Datele de trafic referitoare la abonaţi şi la utilizatori, prelucrate şi stocate de către furnizorul unei reţele publice de comunicaţii electronice sau de către furnizorul unui serviciu de comunicaţii electronice destinat publicului, trebuie să fie şterse sau transformate în date anonime atunci când nu mai sunt necesare la transmiterea unei comunicări, dar nu mai târziu de 3 ani de la data efectuării comunicării, mai prevede proiectul legislativ.

    În plus, prelucrarea datelor de trafic efectuată în scopul stabilirii obligaţiilor contractuale ce privesc abonaţii serviciilor de comunicaţii cu plata în avans este permisă până la împlinirea unui termen de 3 ani de la data efectuării comunicării, mai este prevăzut în proiectul de lege.

  • Cea de-a 66-a ediţie a Festivalului de la Berlin se va desfăşura între 11 şi 21 februarie 2016

    Cea de-a 65-a ediţie a Festivalului de Film de la Berlin a avut loc între 5 şi 15 februarie şi s-a încheiat prin decernarea marelui premiu, Ursul de Aur, cineastului iranian disident, arestat la domiciliu, Jafar Panahi, recompensat pentru lungmetrajul “Taxi”. Acelaşi film a primit premiul Federaţiei Internaţionale a Criticilor de Film (FIPRESCI).

    De asemenea, Radu Jude a fost recompensat cu premiul Ursul de Argint pentru cea mai bună regie, pentru lungmetrajul “Aferim!”.

    “Aferim!”, o peliculă alb-negru regizată de Radu Jude, a fost singurul film românesc din competiţia de anul acesta a Berlinalei, iar în secţiunea necompetiţională Panorama a fost inclus un alt lungmetraj autohton, “De ce eu?”, de Tudor Giurgiu.

    Ediţia de anul acesta a înregistrat un număr record de bilete vândute – 334.000.

    Berlinala atrage anual peste 450.000 de spectatori, peste 3.000 de jurnalişti din 80 de ţări, cu peste 400 de filme în program, fiind astfel, după Festivalul de la Cannes, cel mai important eveniment cinematografic european de profil.

     

  • Ponta: Aparatele administrative şi birocratice preferă mai degrabă să nu fie transparente

    “Există şi proiecte concrete finanţate din bani europeni şi mă gândesc cel puţin la proiectul de combatere a conflictelor de interese de către Agenţia Naţională de Integritate şi care în curând (…) va avea capacitatea, prin accesul la date, de a obţine un rezultat mult mai bun decât acela de a veni după un an-doi-cinci, şi să constaţi un conflict de interese, acela de a-l preveni şi de a spune autorităţii publice contractante înainte de semnarea contractului: «Atenţie, te afli într-un conflict de interese!», primar cu firma care câştigă sau ministru sau oricine altcineva. Cred că ne cheltuim mult prea multă energie în a combate efectele şi foarte puţin în a combate cauzele lucrurilor care merg prost şi, din punctul acesta de vedere, accesul la date şi efortul de a folosi aceste date pentru a preveni pe cât posibil cheltuirea greşită a banului public este un lucru mult mai eficient şi mai benefic decât să vii să pedepseşti după aceea. Dacă previi, întotdeauna lucrurile merg mult mai bine”, a spus Ponta, la o conferinţă privind transparenţa administraţiei publice, susţinută de Ambasadele Statelor Unite, Marii Britanii şi Olandei.

    Premierul a susţinut că sunt puţine guverne care ţin pasul cu schimbările tehnologice ce permit accesul cetăţenilor şi companiilor la date de interes general, precum situaţia fondurilor publice şi funcţionarea administraţiei, arătând că, în opinia sa, aparatele administrative şi birocratice “mai degrabă” preferă să nu fie transparente.

    Conform şefului Guvernului, România a progresat în ceea ce priveşte facilitarea accesului la date, dar mai lent decât ar fi trebuit şi fără să existe un mare “entuziasm” din partea aparatului birocratic, proces care este însă ireversibil.

    “Marele avantaj al fiecărui pas înainte, chiar dacă paşii se fac încet, uneori şovăielnic, este că sunt paşi ireversibili. De fiecare dată când se deschide o nouă deschidere, o nouă spărtură în acest zid birocratic, cu siguranţă această deschidere nu poate fi adusă înapoi, iar dumneavoastră, slavă Domnului, sunteţi suficient de atenţi ca niciun guvern să nu schimbe după aceea, să se întoarcă la practici vechi care stopează transparenţa şi scopurile absolut legitime pe care dumneavoastră le promovaţi”, le-a mai spus premierul participanţilor la conferinţă.

  • Internetul românesc: viteze mari, număr de conexiuni mic

    “Conexiunile la net fix cu viteze de descărcare a datelor de cel puţin 100 Mbps sunt cu adevărat o raritate în Europa: cu o singură linie de acest tip la 100 de locuitori. Suedia are cel mai bun scor din Europa, urmată de Letonia, Belgia, România şi Finlanda”, arată un raport al Comisiei Europene care analizează progresul ţărilor membre în atingerea unor obiective comune ale UE şi cuprinse într-un document numit “Agenda digitală”.

    “Performanţa României este cu atât mai uluitoare cu cât ţara are pe de altă parte cea mai scăzută rată de penetrare a serviciilor de internet fix rapid din UE”, potrivit datelor din raportul Comisiei Europene.

    În România, RCS& RDS , Romtelecom şi UPC – cei mai mari furnizori de net fix – oferă viteze de cel puţin 100 Mbps. UPC oferă cele mai mari viteze de acces la net pentru clienţii retail de pe piaţă, de până la 150 Mbps.

  • “Dosarele” care includ mii de detalii despre utilizatorii de internet scoase la vânzare pentru mai puţin de 1 dolar

    În ultimii ani, colectarea de date despre consumatori s-a dezvoltat într-o industrie de miliarde de dolari, în care cei mai importanţi jucători obţin informaţii analizând căutările online, activitatea de pe reţelele sociale, cumpărăturile şi date publice, potrivit Financial Times. Activitatea acestora este în mare parte nereglementată, în timp ce oamenii sunt tot mai îngrijoraţi de supravegherea strictă de către state.

    “Dosarele” rezultate includ mii de detalii despre persoane, inclusiv probleme de sănătate, bonitate financiară şi chiar date despre femeile gravide. Companiile folosesc algoritmi pentru a determina pe baza datelor adunate cum să anticipeze şi să influenţeze comportamentul consumatorilor.

    Informaţii simple despre vârstă, sex şi locaţie se vând chiar şi cu 0,0005 dolari pe persoană, sau 0,5 dolari la 1.000 de persoane, potrivit unor oferte de preţuri obţinute de Financial Times. Informaţiile despre persoane considerate influente în reţeua socială au un preţ mai ridicat, de 0,00075 dolari, sau 0,75 dolari pentru 1.000 de astfel de indivizi. Detaliile privind veniturile şi istoricul cumpărăturilor sunt uşor mai valoroase, cu preţuri de 0,0001 dolari pe persoană.

    Potrivit unor surse din industrie, “dosarul” complet al unei persoane se vinde cu mai puţin de un dolar.

    “Nu ai o valoare prea mare”, a afirmat Dave Morgan, fondator al uneia dintre primele companii care folosesc datele despre traficul pe internet pentru a transmite ulterior reclame în funcţie de profilul consumatorului.

    Întrucât informaţiile de bază despre consumatori sunt tot mai uşor disponibile, brokerii de date urmăresc chiar şi mai multe detalii. Pentru 0,26 dolari pe persoană, LeadsPlease.com vinde nume şi adrese de email ale persoanelor cu afecţiuni precum cancer, diabet şi depresie. Informaţiile includ şi detalii despre medicaţia acestora.

    Toate stirile sunt pe zf.ro