Tag: dar

  • Dar pe alb nu aveti?

    Suna ca o poveste, dar e adevarata. Comertul cu fluturi a prins aripi in ultimii 10 ani pe continentul american, acolo unde astazi zeci de companii similare cu Amazing Butterflies vand creaturile inaripate pentru evenimente precum nunti, botezuri, ba chiar si inmormantari sau evenimente organizate de companii de talie mare precum Nickelodeon. Din Statele Unite, ideea a zburat rapid si inspre Europa si, de doi ani, de la lansarea Butterfly Trading, primii fluturi isi iau zborul si pe la evenimentele autohtone.

    Afacere “sensibila”
    Irina Predescu, fondatoarea primei companii romanesti care vinde fluturi vii pentru eliberarea lor la diverse evenimente, spune ca ideea ia venit intamplator, atunci cand o prietena
    ia trimis un filmulet pe internet, in care aparea o astfel de eliberare de fluturi la o nunta. “Initial ideea mi sa parut draguta si am inceput sa ma interesez, pentru mine, daca exista asemenea servicii pe piata din Romania. Cand am descoperit ca subiectul era cu desavarsire necunoscut la noi, miam zis ca pot sa incep sa ma ocup eu de asta. Am avut norocul in momentul respectiv ca Asociatia Mondiala a Crescatorilor de Fluturi organiza cursuri pentru cei care voiau sa faca asa ceva. Cursurile online erau deschise pentru a initia noi piete, asta pentru ca in America piata este saturata, astfel incat crescatorii americani au inceput sa exporte knowhow, pentru a deschide si alte piete.” Deocamdata Predescu este singura romanca certificata pentru cresterea si eliberarea fluturilor si spune ca fara aceste cunostinte un asemenea startup ar fi imposibil. “Atat cresterea, dar si eliberarea fluturilor sunt destul de complicate. Cresterea e foarte dificila in functie de specie, fiindca sunt foarte fragili, iau foarte multe boli.”
    Urmatorul pas a fost sa lanseze siteul si, evident, sa faca rost de fluturi. In acel moment, resedinta sa din Bucuresti sa transformat intro problema, cresterea fluturilor intrun apartament fiind aproape imposibila. Ajutata de serviciile de overnight delivery, sa orientat la primele comenzi catre fluturii vii. “La inceput am cumparat din Marea Britanie. Nu vroiam sa cumpar nimic care este peste ocean: e un timp prea lung pentru a transporta material viu, cu risc foarte mare de imbolnavire.” A avut surpriza sa descopere ca astfel costurile i se dublau: nu o costau fluturii in sine cat o costa transportul lor. In acel moment a intrat in scena hazardul, sub forma unui telefon neasteptat. Din partea unuia dintre extrem de rarii crescatori de fluturi din Romania. “Ma sunat din senin si sa prezentat simplu: ‘Stiti, eu cresc fluturi!’. Mam pomenit exclamand: ‘Grozav!’. Ce mai puteam cere altceva?” Colaborarea cu informaticianul din Baia Mare, pentru care cresterea fluturilor este o pasiune, dureaza deja de un an si jumatate, de cand cei doi lucreaza la gama de “produse”. “Acum am cinci specii in oferta, iar pentru anul urmator pregatesc inca doua, pe care le voi avea in mod constant. Iar din vara aceasta voi oferi si ‘coada randunicii’, echivalentul romanesc al flutureluimonarh din America, mai mare decat media, foarte colorat si cu un zbor dantelat.”

    Alb sau… alb
    “Cei mai cautati fluturi in afara sunt de altfel acestia: fluturii de mari dimensiuni, puternic colorati.” Insa, cum avea sa descopere in curand Predescu, romanilor le place albul. “Am inceput cu trei specii, dintre cele mai cautate in Europa, si am avut o mare surpriza sa vad ca toata lumea imi cerea fluturi albi. Mici, mari, cu pete, fara pete, albi sa fie! In momentul respectiv eu pur si simplu nu aveam de unde sa fac rost de asa ceva, unde mai pui ca fluturii albi sunt foarte greu de crescut.” Insa anul acesta a prinso cu temele facute si cu doua specii de fluturi albi gata sasi ia zborul inspre toate cele patru puncte cardinale. Anul trecut a avut 15 comenzi, iar pentru anul acesta, pana in luna iulie are deja 30. Comenzile trebuie plasate cu cel putin 45 de zile inainte de eveniment, iar numarul minim de fluturi care poate fi comandat este de 50, la un pret de 1.250 de lei pana la 500 la un pret de 4.350 lei. In pret e inclusa si expertiza Irinei Predescu, care onoreaza evenimentul respectiv ca maestru de ceremonii responsabil cu eliberarea inaripatelor. “Sunt cateva secrete ale crescatorilor care infrumuseteaza momentul. In functie de ce mi se cere, un fluture poate sa stea si la poze. Iar daca ii hranesti cu polen sau fructe dulci inainte de eliberare, sunt mai veseli.” Cum arata un fluture vesel? “Zboara mai mult si mai dantelat, se intoarce la locul in care lai hranit. Fluturii mai au un secret: o atractie irezistibila fata de culorile deschise. Daca este vorba despre o nunta, mireasa va avea o surpriza, deoarece se vor indrepta mereu catre ea.”

    Cea mai mare dificultate cu care
    sa confruntat pana acum a fost sa isi faca serviciile cunoscute publicului autohton, neobisnuit cu fluturii si cu potentialul lor festiv. “In vest, piata are deja o deschidere, oamenii stiu despre ce este vorba si exista cerere. Pe un asemenea teren prielnic e normal ca anumite companii, ca Amazing Butterflies, sa aiba cifre de afaceri ce depasesc un milion de dolari”, spune fondatoarea Butterfly Trading. “Pot sa spun ca anul acesta eu am inceput sa formez piata, pentru ca ea nu exista inainte. La noi oamenii nu au mai auzit de asa ceva si atunci nu are de unde sa existe cerere.” Aceasta e cea mai grea parte a muncii sale de pana acum, insa Predescu se bucura totusi de libertatea si spatiul de miscare pe care il are ca un antreprenor unic pe o anumita piata. “Deocamdata nu mai exista altcineva care sa stie sa faca acest lucru, sa fie certificat pentru o asemenea afacere. In plus, crescatorii de fluturi sunt extrem de greu de gasit, aceasta nefiind o meserie in sine. Insa recunosc ca de anul viitor ma astept si la competitie, ceea ce este totusi un lucru cat se poate de benific, macar pentru ca astfel vor fi de doua ori mai multe eforturi pentru deschiderea acestei piete.”

    Investitii inaripate

    Pentru lansarea afacerii, investitiile au fost minimale. A fost si unul dintre motivele pentru care Predescu a ales acest business. Aici sar incadra cei 70 de dolari platiti pentru cursurile Asociatiei Mondiale a Crescatorilor de Fluturi, cei 250 de lei investiti in optimizarea siteului pentru a aparea in primele rezultate ale cautarilor si, o prima investitie mai serioasa, achizitionarea de mostre de la furnizori, care au costato in jur de 500 de dolari.

  • INVESTITII: Consumul de paine scade atunci cand creste nivelul de trai, dar, in acelasi ritm, se rafineaza

    Din 5.000 de producatori de paine declarati, doar 2.000 sunt activi. Din cei 2.000  vor mai ramane cateva sute. Cei care nu vor putea trece singuri de momentul 2007 vor supravietui doar daca isi vor uni fortele cu companiile mari – 30 la numar.

    In urma cu doi-trei ani, era de ajuns sa coci un cuptor cu „scandurica“ pentru a servi clientii de peste zi ai magazinelor Ana PAN. Astazi, aceasta paine din faina de graham si tarate („maturica stomacului“) se vinde simtitor mai bine, spune Carmen Friptu, directorul comercial si de marketing al Ana PAN S.A. 

    „Astazi coacem zilnic patru-cinci cuptoare de «scandurica». Lumea a inceput sa se orienteze spre graham, spre painea sanatoasa“, spune Friptu. 

    Paradoxal la prima vedere, cuptoarele de specialitati „negre“ se golesc tot mai des intr-o piata in care consumul de paine e in scadere. Explicatia o gasim in istoria altor tari: consumul de paine scade atunci cand creste nivelul de trai, dar, in acelasi ritm, se rafineaza. 

    Modificarile in consum se resimt deja in industria romaneasca de panificatie: numarul companiilor active scade, in timp ce companiile puternice se consolideaza. 

    Din cele 5.000 inregistrate „probabil 3.000 nu sunt active pe piata“, iar din cele ramase, doar treizeci sunt companii mari, conform Patronatului Roman din Industria de Morarit, Panificatie si Produse Fainoase (ROMPAN). Fuziunile si preluarile continua, iar investitiile in modernizari, marketing si distributie le detroneaza pe cele in extinderea capacitatilor de productie. 

    Toate aceste tactici urmaresc un singur scop: cresterea calitatii produselor si pastrarea preturilor mici pentru a rezista pe o piata tot mai competitiva, estimata la 35.000 de miliarde de lei (aproximativ un miliard de euro – Rompan).

    „Societatile vor rezista concurentei prin concentrarea activitatilor si prin analizarea atenta a costurilor de productie“, este de parere Aurel Popescu de la Rompan. Ca atare, „in perioada urmatoare procesul de concentrare va continua“. La aceeasi concluzie a ajuns si Viorel Marin, presedintele Asociatiei Nationale a Industriei de Morarit si Panificatie (ANAMOB). „Dupa aderarea la UE estimam ca vor mai ramane doar 10-20% dintre producatorii activi in prezent“, spune el. Chiar daca nu anunta oficial, marile companii fie recunosc, fie nu neaga ca se pregatesc de preluari sau fuziuni.

    „Sunt discutii cu mai multe companii, unele mai avansate, altele la inceput“, spune Dan Trifu, directorul financiar al Vel Pitar, una dintre principalele companii din industria de morarit si panificatie din tara, cu o cota de piata volumica estimata la 7-8%. 

    Trifu spune ca nu poate furniza detalii pana la finalizarea preluarilor „cu decizii ferme ale fiecarei parti implicate“, dar surse din piata vehiculau nume de companii precum Plevnei S.A. din Bucuresti sau chiar Loulis. 

    Intrebat daca va prelua fabrica Plevnei – scoasa la vanzare in 2003 ca urmare a dificultatilor financiare provocate de criza graului – Trifu a declarat: „In acest moment, mai degraba nu“. Pentru fabrica Plevnei, singura fabrica mare independenta din Bucuresti, isi aratasera interesul anul trecut inca doua companii importante din sector – Boromir Ind Ramnicu-Valcea si Racova Com Agro Pan Vaslui. 

    Trifu recunoaste totusi intentiile companiei de a se extinde: „Vel Pitar considera ca, imediat dupa 2007, competitia va fi la un cu totul alt nivel. Din aceasta perspectiva, orice organizatie de profil care intelege necesitatea alinierii la noile standarde este binevenita alaturi de noi“. Procesul de consolidare este, pe termen mediu, inevitabil, mai spune directorul economic al companiei cu o cifra de afaceri de 56 de milioane de euro in 2004 si cu un profit de 2 milioane in aceeasi perioada. Totusi, starea de decapitalizare a majoritatii companiilor de profil il fac pe Trifu mai rezervat in ce priveste dinamica fuziunilor si preluarilor pe termen scurt. 

    „Nu ma astept in 2005 la dezvoltari spectaculoase din aceasta perspectiva“. Actionarul principal al Vel Pitar este fondul de investitii Broadhurst Investments Limited, care detine 73,79% din actiunile companiei. 

    Nikolaos Voudouris, presedintele Loulis Romania, nu a vrut sa declare nimic referitor la posibilitatea de a cumpara alte firme sau de a vinde compania. Producatorii sunt ceva mai transparenti cand vine vorba de investitiile pe care se pregatesc sa le faca in modernizare, marketing si implementarea standardelor de igiena si calitate. 

    Firmele care au constientizat necesitatea acestor investitii au facut-o cu pretul de a iesi in pierdere. In aceasta situatie s-a aflat timp de doi ani unul dintre cei mai importanti producatori de paine din tara, Loulis S.A – filiala grupului elen Loulis. De la intrarea sa pe piata romaneasca in 1999, compania a investit peste 80 de milioane de euro. De-abia anul trecut firma a revenit la profit. Dar profitul nu a depasit 2% din cifra de afaceri. Investitiile firmei 

    s-au indreptat in 2004  catre modernizarea liniei de productie a painilor feliate, catre implementarea normelor HACCP de igiena si siguranta a alimentelor – impuse de UE – si catre construirea unei linii de productie a aluaturilor congelate. 

    Compania va continua sa investeasca si in acest an, dar va directiona fondurile de circa 1,7 milioane de euro spre marketing si distributie, spune Nikolaos Voudouris, presedintele filialei din Romania a companiei.

    „Vom acorda o atentie deosebita promovarii brandurilor noastre pentru a consolida imaginea companiei. Mai mult, vom lansa produse noi“, spune Voudouris. Dupa ce va reorganiza sistemul de distributie, Voudouris spune ca va putea chiar diminua costul final al painii cu circa 2-3%. 

    Un alt mare producator aflat in febra investitiilor este Dobrogea Grup Constanta, cu o cifra de afaceri de 75,4 milioane de euro in 2004 si previziuni de crestere a acesteia cu 22% in acest an. Compania cu capital exclusiv romanesc anunta pentru acest an investitii de peste 2,5 milioane de euro, dupa ce in 2004  programase investitii de 4 milioane de euro, conform Ziarului Financiar.

    Micii producatori vor fi obligati sa se adapteze noilor cerinte in aceeasi masura, in ciuda fortei lor financiare reduse, spune presedintele Rompan, Aurel Popescu. „Brutariile artizanale vor ramane pe piata daca vor intampina cerintele consumatorilor, adresandu-se inclusiv unor nise si daca vor respecta toate regulile privind siguranta alimentara.“ Sansa micilor producatori este sa se axeze pe produse traditionale si ecologice, este de parere si Viorel Marin de la Anamob. Adica pe produsele cu valoare adaugata.

    Doar asa vor putea supravietui intr-o piata in care sunt nevoiti sa isi vanda produsele la preturi de trei pana la cinci ori mai mici decat producatorii din UE, desi platesc pe grau mai mult decat acestia.  Privita insa la nivel global, piata va creste, spun producatorii. Nu volumic, ci valoric. Aceasta tendinta va fi dictata intai de consumatorii in cautare de produse de calitate cu valoare adaugata. Mai apoi, de cresterea pretului painii, o data cu aderarea la UE. Consumatorii nu vor simti insa nici o crestere brusca: cel putin pana la recolta urmatoare, pretul painii va ramane acelasi, spun producatorii.