Tag: Danske Bank

  • Probleme in paradis: statisticile Poloniei privind PIB si deficitele ar putea fi gresite

    Ca urmare, tot peisajul se schimba: deficitul bugetar si de cont
    curent in PIB ar avea ponderi de circa 7-8% in PIB, iar datoria
    s-ar situa probabil peste nivelul de 55% din PIB. Efectul,
    apreciaza Gronicki, este punerea in discutie a tuturor datelor
    privind PIB din 2004 incoace, de la intrarea in UE, si deteriorarea
    inevitabila a increderii investitorilor, siliti sa vada ca Polonia
    nu e deloc economia-model pe care au crezut-o.

    “In balanta de plati, in categoria de erori si omisiuni, exista
    sume mari care duc la un deficit de 4% din PIB. Daca ele sunt
    cauzate de importuri subestimate, atunci deficitul comercial si al
    serviciilor e mai mare si in consecinta si deficitul de cont curent
    e mai mare. O astfel de situatie i-ar face pe investitorii
    financiari sa-si schimbe felul cum vad Polonia si ar avea impact
    asupra estimarilor privind PIB, cu toate implicatiile –
    supraestimarea PIB, subestimarea datoriei si a deficitului”, a
    declarat Gronicki pentru Reuters.

    Lars Christensen, analist al Danske Bank, noteaza ca numai
    Polonia si Romania, dintre toate statele UE, nu raporteaza datele
    macroeconomice conform cu standardele contabile ale Eurostat
    (ESA95), aratand ca problema Poloniei cu “erorile si omisiunile”
    din statistici dateaza din 2004, de la aderarea la UE. “Am putea
    avea brusc situatia in care Polonia sa aiba de fapt ambele deficite
    in 2010, cel bugetar si cel de cont curent, aproape de 10%, in
    contrast flagrant cu perceptia generala a pietelor despre aceasta
    tara ca destinatie de investitii de calitate”, afirma
    Christensen.

  • Analistii straini, pesimisti in privinta Romaniei si a Europei emergente

    Efectele dure ale masurilor de austeritate fiscala sunt de
    asteptat sa adanceasca Romania intr-o a doua faza a recesiunii,
    apreciaza Institutul International de Finante (IIF), intr-o
    cercetare publicata la inceputul acestei luni. “Impreuna cu
    reducerea drastica a cheltuielilor, majorarea TVA ar urma sa
    sustina restrangerea deficitului bugetar, conform planurilor, insa
    avand in vedere ca ajustarile fiscale se bazeaza in majoritate pe
    masuri luate ad-hoc, riscul unor derapaje in politicile economice
    va creste direct proportional cu apropierea alegerilor din 2012”,
    noteaza IIF.

    Expertii Institutului – principala asociatie internationala a
    bancilor si a institutiilor financiare, cu aproape 400 de membri
    din peste 70 de tari – nu sunt singurii care aduc in discutie
    riscurile legate de perioadele electorale: analistii de la Danske
    Bank scriu, intr-o cercetare de luna trecuta, ca “nemultumirea
    publica fata de masurile de austeritate este in crestere, iar
    riscurile de ordin politic reprezinta un semn de intrebare esential
    in raport cu perspectiva consolidarii fiscale din Romania”.

    La randul lor, analistii JP Morgan Chase au inrautatit
    estimarile pentru Romania, care in opinia lor va fi singura tara
    din Europa de Est cu scadere economica notabila in 2010. Fata de
    precedenta estimare, de la inceputul lunii iulie, care lua in
    calcul o scadere economica de 1% in 2010, urmata de o crestere de
    2,5% la anul, JP Morgan Chase si-a modificat previziunea, in
    raportul aferent lunii august, la -2% anul acesta, respectiv 1,5%
    in 2011. Banca americana are deci aceeasi viziune ca si FMI, care
    ia in calcul o scadere a economiei romanesti de 2% in acest an.

    Pe ansamblul Europei de Est, JP Morgan mai anticipeaza doar in
    cazul Bulgariei un usor declin pentru 2010, respectiv 0,5%, urmat
    insa de o crestere de 4%, in 2011.

    Referitor la inflatie, banca prevede pentru Romania o inflatie
    anuala de 8% la sfarsitul acestui an si de 7,2% la sfarsitul lui
    iunie 2011.

    Cat priveste sansele economiei romanesti de a iesi din
    recesiune, Danske Bank isi declara ingrijorarea cu privire la
    perspectiva consumului privat, a investitiilor si a ritmului de
    majorare a creditelor neperformante, adaugand insa ca “exista semne
    relativ puternice de redresare in sectorul productiei, avand in
    vedere ca exporturile sustin revenirea industriei”. Conform
    Eurostat, productia industriala a Romaniei a crescut cu 7,9% in
    luna iunie fata de aceeasi luna din 2009, dupa o crestere de 2,8%
    in luna mai, iar fata de mari 2010 a crescut cu 1,9%, unul dintre
    cele mai bune ritmuri din UE.

    Mai vechiul scepticism al Danske privind posibilitatea ca leul
    sa-si pastreze stabilitatea fata de euro si dolar avand in vedere
    continuarea recesiunii ii face pe bancherii danezi sa anticipeze o
    depreciere lenta a leului pe parcursul urmatorului an, de la
    nivelul actual de 4,23 lei/euro spre 4,50 lei/euro peste sase luni
    si 4,55 lei/euro peste 12 luni. In privinta raportului leu/dolar,
    acesta ar urma sa ajunga de la 3,29 lei/dolar in prezent la 3,75
    peste sase luni, pentru a-si reveni insa ulterior la 3,58 lei/dolar
    peste 12 luni.

    PARIURI PENTRU ECONOMIA GLOBALA

    Europa emergenta se confrunta cu aversiunea investitorilor fata
    de risc, care a dus pana acum la deprecierea mai multor monede din
    regiune, si cu nesiguranta privind iesirea din recesiunea a
    economiei globale, apreciaza la randul lor analistii IIF. Daca
    ratele dobanzilor raman relativ scazute in regiune, fiindca nici
    asteptarile privind inflatia nu sunt prea mari, cea mai mare
    incertitudine ramane insa cea privind reluarea creditarii de catre
    bancile care opereaza aici, adauga IIF.

    In privinta zonei euro si a economiei americane, IIF dovedeste
    un scepticism similar: daca perspectiva pe termen scurt arata mai
    bine, gratie performantei Germaniei, cresterea pe ansamblu a zonei
    euro este de asteptat sa fie mai slaba in 2011 decat in 2010, avand
    in vedere ca atunci va disparea efectul stimulentelor economice
    acordate in primii ani dupa criza, iar masurile de austeritate
    fiscala anuntate de guvernele occidentale vor incepe sa-si faca
    efectul. Acelasi va fi si modelul dupa care va evolua economia
    americana, asa incat pentru prima jumatate a anului viitor este de
    asteptat ca resorturile cresterii sa fie foarte slabe, cu
    posibilitati de ameliorare abia in a doua jumatate a lui 2011.

    In aceste conditii, previziunile IIF vorbesc de o crestere de 6,7% pentru
    economiile in curs de dezvoltare in 2010, realizata in mare parte
    pe seama Asiei si a Americii Latine, in timp ce Europa de Est va
    evolua sub asteptarile de pana acum. Economiile din tarile
    dezvoltate vor reusi doar o crestere de 2,5%.

    In opinia analistilor de la JP Morgan, foarte asemanatoare cu
    cea a IIF, economiile in curs de dezvoltare vor creste cu 6,8% anul
    acesta, iar cele dezvoltate cu 2,5%. Europa emergenta (tarile din
    Europa Centrala si de Est plus Rusia si Turcia) ar urma sa aiba o
    crestere de 3,9%, sustinuta de Turcia (5,9%), Rusia (5%) si Polonia
    (3,5%), in timp ce zona euro ar reusi doar o crestere de 1,3%,
    trasa in sus de Germania (2,2%). SUA vor termina anul cu un avans
    de 3%, China – 10%, India – 8,3%, iar America Latina va beneficia
    de o crestere de 5,4%.

    In functie de astfel de previziuni ar trebui citite si
    perspectivele de investitii de portofoliu in pietele analizate: IIF
    apreciaza ca influxurile de capital catre pietele din Asia sau
    America Latina vor ramane substantiale, gratie dobanzilor
    atractive, comparativ cu cele din economiile dezvoltate, iar cei de
    la JP Morgan si-au majorat estimarea privind fluxurile de
    investitii concentrate pe titlurile cu venit fix emise de statele
    in curs de dezvoltare din aceleasi zone, de la 50-55 de miliarde de
    dolari la 70-75 de miliarde in 2010. Inca o data, acest optimism nu
    se refera la Europa Centrala si de Est, singurele state bine cotate
    din vecinatatea acestei regiuni fiind Rusia si Turcia.

  • Vestile proaste din Romania lovesc forintul, piata de la Bucuresti e prea mica

    “Inrautatirea aversiunii la risc determinata de vestile rele din
    Romania a cuprins imediat alte piete din Europa Centrala si de Est
    cu monede vulnerabile, forintul maghiar fiind vandut cel mai
    agresiv. Miscarea a fost naturala, intrucat forintul este probabil
    cel mai bun proxy pentru leu, iar lichiditatea pe leu este foarte
    mica”, spune Lars Christensen.

    Cititi mai multe pe
    www.zf.ro

  • Danske Bank pune din nou Romania pe lista neagra

    De cateva saptamani, banca suedeza mentine o recomandare de
    evitare a monedelor din Europa Centrala si de Est, considerand ca
    riscurile sunt prea ridicate, comparativ cu potentialul de
    castig.
    “Nu vedem un motiv pentru a deveni optimisti in privinta monedelor
    din EMEA (Europa, Orientul Mijlociu si Africa, n.

    red.) daca tinem cont de riscurile locale importante – in special
    din cauza riscurilor politice in ‘punctele nevralgice’ din regiune
    – Romania, Letonia si Ucraina”, spune Lars Christensen,
    economistul-sef al Danske Bank pentru pietele emergente.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro