“Este adevarat ca bancile au invocat incertitudinile persistente
din economie prin lipsa unui mix adecvat de politici (cea fiscala
si uneori si cea monetara), aceasta inducand riscuri. Exista insa
si un grad important de exagerare din partea bancilor”, sustine
Danila, intr-o prezentare pentru Zilele portilor deschise pentru
studentii economisti, care au avut loc in aceasta perioada la Sibiu
si Alba Iulia.
“Prin rata dobanzii de politica monetara, BNR stabileste pretul
creditului, dar numai atunci cand semnalul ei este preluat la
nivelul bancilor comerciale”, adauga Danila, precizand ca rata
dobanzii de politica monetara este singurul instrument al bancii
centrale de a lupta cu inflatia, in conditiile in care stabilitatea
preturilor, prin tintirea inflatiei, reprezinta obiectivul
BNR.
In privinta ratarii din 2005 incoace a tintei de inflatie (inclusiv
anul acesta, cand majorarea TVA a dat peste cap estimarile, fata de
tinta initiala de 3,5% plus/minus 1% ajungandu-se la o estimare de
7,8% pentru sfarsitul lui 2010), Danila apreciaza ca “esential nu
este sa se atinga tinta fixata, ci sa se fixeze asteptarile
populatiei cu privire la nivelul viitor al preturilor”. Iar aceasta
nu depinde numai de politica monetara: “atunci cand o cincime din
rata inflatiei este rezultanta deciziilor cu privire la unele
preturi administrate, este dificil sa ancorezi asteptarile cu
privire la nivelul generalizat al preturilor”.
Celalalt obiectiv al BNR, despre care Danila spera ca va fi inclus
in viitorul apropiat in statutul bancilor centrale, este
stabilitatea financiara, atat prin impiedicarea contagiunii in
cazul aparitiei unor riscuri la o institutie de credit, cat si prin
masuri luate din timp atunci cand apar posibile surse de risc de
contagiune, legate de modul de alocare a resurselor financiare
intre sectoarele economice. “Aceasta nu este o abandonare a
obiectivului preturilor, ci largirea definitiei stabilitatii
financiare inspre includerea de elemente precum crearea de locuri
de munca.”
CURS DE SCHIMB CONTRA SOMAJ
Nu ne putem permite luxul persistentei unor astfel de riscuri fara
sa realizam necesitatea unei atitudini proactive din partea
guvernului si a bancii centrale, afirma Nicolae Danila. “Trebuie sa
evitam situatia cand banca centrala subestimeaza posibilitatea
cresterii economice rapide fara ca acest lucru sa conduca neaparat
la cresterea inflatiei, sau situatia cand nu se tine cont de
somajul in continua crestere, fara programe de sprijinire a
reducerii acestuia, avand consecinte imediate in adancirea
recesiunii si deflatie”, afirma Nicolae Danila.
In ce priveste situatia actuala a Romaniei, aceasta este departe
de cea recomandata de apartenenta la zona euro, constata Danila.
“Mai mult, ne apropiem cu pasi repezi de o decuplare a Romaniei de
grupul tarilor membre UE din Europa Centrala si de Est, majoritatea
acestora avand realizari ce probeaza un trend in directia
dezideratelor UE, pe cind noi inca ne zbatem la nivel neadecvat,
dind semnalele unui trend in sens periculos.”
Totusi, o modificare a tintei initiale de aderare la zona euro in
2015 nu ar aduce niciun avantaj, considera bancherul, pentru ca de
fapt fixarea acestui obiectiv reprezinta un reper dupa care se pot
ghida deciziile pe termen scurt: “Nu trebuie sa asteptam revenirea
economiei mondiale ca solutie pentru iesirea tarii din criza si
aderarea la zona euro, mai ales in contextul mondial actual cind
fiecare tara cauta sa-si apere interesul national si sa-si
consolideze suveranitatea”.
Romania indeplinea anul trecut un singur criteriu de convergenta
nominala cu zona euro, dintre cele cinci fixate prin Tratatul de la
Maastricht:
– Inflatia era de 5,6% (fata de obiectivul de cel mult 1,5% peste
media celor mai performanti membri ai UE, adica 1,6%)
– Ratele dobanzilor pe termen lung erau de 9,7% (fata de obiectivul
de cel mult 1,5% peste media celor mai performanti membri ai UE,
adica 5,3%)
– Cursul de schimb leu/euro fluctuase cu 15,1% (fata de marja
permisa de 15%)
– Deficitul bugetului consolidat era de 8,3% din PIB, fata de
limita admisa de 3%
– Datoria publica era de 23,7% din PIB, fata de plafonul permis de
60%.
La toti cei cinci indicatori, cu exceptia datoriei publice si
fluctuatiei cursului de schimb, Romania statea mai prost sau mult
mai prost decat vecinii din Est – Bulgaria, Ungaria, Cehia, Ungaria
si Polonia.
In context, din punctul de vedere al BNR, independenta politicii
monetare reprezinta un mare atu in momente in care este necesara
ajustarea economica, asa cum a fost de la inceputul crizei. “Daca
ajustarea nu s-ar face prin curs, alternativa ar fi cea a locurilor
de munca”, sustine Danila.