Tag: dan vîlceanu

  • Ministerul Finanţelor calculează cât ar câştiga din eliminarea unor facilităţi fiscale. Statul pierde 600 mil. euro pe an din facilităţile acordate IT-iştilor şi constructorilor

    Aproape 680.000 de angajaţi din construcţii, IT şi cercetare ar putea rămâne fără scutirea de impozit pe venit, ceea ce ar aduce un surplus de 600 mil. euro la bugetul de stat doar din impozitul pe venit, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.

    „Măsurile de reducere a sti­mulentelor fiscale ex­ce­sive, în principal pen­tru impozitul pe ve­nit, impozitul pe profit, con­tribuţiile sociale, se vor implementa eta­pizat, iar la acest moment se află în analiză“, au transmis, la solicitarea ZF, reprezentanţii biroului de presă al Ministerului de Finanţe. ZF a trimis o solicitare Finanţelor pe 29 sep­tem­brie 2021, în contextul afirmaţiilor mi­nis­trului finanţelor Dan Vîlceanu privind posi­bi­litatea eliminării scutirilor de impozit pe ve­nit pentru angajaţii din IT, cercetare şi cons­trucţii, discutate în PNRR.

    Datele Finanţelor arată că în luna august a acestui an, peste 570.000 de angajaţi din construcţii, aproape 97.000 de angajaţi din IT şi 8.200 de angajaţi din cercetare figurau ca fiind scutiţi de impozitul pe venit (de 10%). Eliminarea acestor facilităţi ar aduce bugetului de stat un surplus de 600 de milioane de euro pe an.

    „Pentru piaţă eliminarea facilităţilor va fi un impact major negativ: salariaţii – vor pier­de şi îşi vor căuta alternative (emigrare în vestul Europei, mutare în piaţă neagră sau în alte domenii mai uşoare); angajatorii – vor avea o capacitate mai mică de producţie şi vor fi în incapacitate tehnică, umană şi fi­nanciară de a continua proiectele sau de a începe altele noi; statul român va pierde din capacitatea de realizare a investiţiilor şi în final va pierde mult mai mult la încasările de la buget. Statul va pierde cel mai mult“, a spus Cristian Erbaşu, proprietarul celei mai mari companii de construcţii locale, Construcţii Erbaşu.

    Pe de altă parte, facilităţile fiscale acor­date unor anumite categorii de angajaţi creează minusuri la buget şi discriminare în rândul angajaţilor, spun economiştii.

    „Impactul bugetar al acestor facilităţi este mai mult decât semnificativ, mai ales că vorbim de sectoare în care sunt venituri mari (cele mai mari din economie), aşa cum este sectorul de IT, sau de un număr mare de salariaţi scutiţi în cazul sectorului de construcţii. Astfel de facilităţi, care în teorie ar trebui să se aplice doar temporar, creează, pe lângă impactul bugetar negativ deloc de neglijat, şi o discriminare în rândul categoriilor sociale“, a explicat Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.

  • Ministrul Finanţelor, Dan Vîlceanu, după falimentul City Insurance: Nu cred că din banii noştri ar trebui să plătim fraude

    „Vreau să vă spun că în momentul de faţă din Fondul de Garantare a Asiguraţilor încă se plătesc şi alte falimente, nu s-au terminat plăţile către toţi asiguraţii din falimentele anterioare. Până în acest moment nu am informaţii să vă spun că fondul va fi depăşit. Rămâne de văzut, câţi asiguraţi se vor înscrie, ritmul în care se vor înscrie şi modul în care va fi consumat acest fond”, a spus Dan Vîlceanu.

    Întrebat dacă are o soluţie în cazul în care Fondul de Garantare nu poae acoperi toate cheltuielile după falimentul City Insurance, ministrul Finanţelor a spus: „Eu în principiu nu sunt de acord, mai ales în condiţiile în care se dovedeşte că aici a fost o fraudă, cu acoperirea fraudelor din banii dumneavoastă şi ai noştri, adică de la bugetul de stat. Cred că sumele trebuie recuperate de la cei care au săvârşit frauda şi dacă va exista o situaţie în care e nevoie să vină bani în plus în acest fond eu cred că nu poţi să acorzi aceşti bani decât cu titlu de împrumut”.

    Falimentul City Insurance în­seam­­nă că FGA va avea de pla­tă cel puţin 500 de milioane de euro, dublul va­lorii din cazul celor două com­pa­nii falimentare Astra Asigu­rări şi Carpatica Asig, care s-au prăbuşit în 2015-2016, conform calculelor ZF.