Tag: Dan Ostahie

Cum poţi construi cu 10.000 de dolari, bani luaţi cu împrumut de la bancă, pentru care ai pus gaj casa părintească, un „imperiu” de peste 1 miliard de euro ca vânzări anuale? Pare o întrebare desprinsă dintr-un basm, însă răspunsul real îl poate oferi Dan Ostahie, protagonistul poveştii de astăzi. Şi nu orice poveste, ci una de nonficţiune, cât se poate de reală, începută în 1991 – când România făcea primii paşi în capitalism – şi care continuă să se scrie şi astăzi.

Pentru cine nu îl cunoaşte – deşi sunt slabe şanse să fie prea mulţi – Dan Ostahie este unul dintre cei mai puternici antreprenori locali, fondatorul retailerului de electro-IT Altex – liderul detaşat al industriei de profil, proprietarul dezvoltatorului imobiliar Cometex şi al IFN-ului Credex. Numele său este însă, cel mai probabil, asociat cu cel al Altex, a doua cea mai mare companie antreprenorială autohtonă după rezultatele din 2021, cele mai recente date publice. În al doilea an de pandemie, retailerul ce avea atunci un total de 125 de magazine a raportat vânzări în valoare de 5,9 mld. lei (1,2 mld. euro), valoare ce a poziţionat compania pe secunda treaptă a podiumului, după Dedeman şi înainte de Fildas Trading, distribuitorul de medicamente al Ancăi Vlad. Într-un deceniu, businessul Altex a crescut de cinci ori.

Dar drumul nu a fost întotdeauna unul lin. „Altex a trecut prin câteva crize în această economie românească. Practic, expresia de astăzi a companiei este o urmare a evoluţiei pe care a avut-o, adaptându-se realităţilor din piaţă. Am traversat criza din 1997, pe cea din 2008, am trecut şi prin pandemie. Şi ne-am adaptat de fiecare dată situaţiilor existente”, spune Dan Ostahie. Povestea antreprenorului, devenit astăzi unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri români, începe cu 10.000 de dolari împrumutaţi de la bancă, pentru care a pus gaj casa părinţilor. Era anul 1991, când oferta era limitată şi comerţul era îngheţat. Dan Ostahie a plecat atunci într-o călătorie în Elveţia, unde a semnat un parteneriat cu o firmă specializată în buy-back de televizoare. Astfel, el a început să importe produse second-hand pe care să le vândă în consignaţiile de la acea vreme, care aveau în ofertă şi haine şi bunuri de uz casnic. După un an de astfel de business, antreprenorul a deschis primul magazin doar de electro-IT. Pe o piaţă care imediat după căderea comunismului ducea acut lipsă de electronice şi electrocasnice, Dan Ostahie a pornit la drum cu un business care, circa 30 de ani mai târziu, este liderul incontestabil al retailerului electro-IT românesc. „Cel mai bun an pentru Altex, istoric vorbind, rămâne 2003. Cifra de afaceri a crescut atunci de la 20 la 100 mil. de euro. Rata de creştere a fost cea mai mare din istoria noastră. Ne-am transformat dintr-o companie locală într-una naţională”, adaugă antreprenorul. Astăzi, retailerul controlat de omul de afaceri Dan Ostahie deţine circa 125 de magazine fizice, plus operaţiuni online sub cele două branduri ale grupului – Altex şi Media Galaxy. Iar planurile sunt de dezvoltare – atât prin deschiderea de noi unităţi, cât şi prin relocarea unora deja existente în spaţii mai mari.

Nu întotdeauna însă lucrurile au fost la fel de favorabile dezvoltării. „L-am cunoscut pe Dan Ostahie acum vreo 20 de ani, în perioada în care lucram la Banca Ţiriac. Altex avea atunci 62 de magazine şi o cifră de afaceri de 115 milioane de euro. Ne-am regăsit după nişte ani, după criza din 2008, când eram deja în Deloitte. Ca şi alte businessuri, Altex se confrunta concomitent cu efectele crizei şi cu schimbarea atitudinii băncilor finanţatoare, care voiau toţi banii înapoi, pe loc, dacă se putea. În 2009, cu 33 de magazine mai puţin faţă de 2007, cifra de afaceri scăzuse aproape la jumătate faţă de 2008, la 179 de milioane de euro”, povesteşte George Mucibabici, preşedintele Deloitte România.

Pentru industria de electro-IT locală, criza de acum aproape 15 ani a fost o lovitură „în plex”. În doar doi ani (din 2008 în 2010), vânzările s-au înjumătăţit, de la 2,5 la 1,2 mld. euro, după ce consumatorii au renunţat rapid să mai cumpere produse cu valoare mai mare, considerate şi văzute drept investiţii. Un alt factor care a contribuit la acest declin accelerat a fost faptul că băncile au înăsprit creditarea, mult promovatele anterior credite cu buletinul devenind istorie. În acest context, vânzările companiei Altex au scăzut şi ele cu 40%, de la 1,26 mld. lei în 2008, la 760 mil. lei în 2009. În euro, declinul a fost şi mai puternic dată fiind deprecierea rapidă a leului faţă de moneda europeană. Pentru retailerul de electro-IT a cântărit greu şi faptul că acumulase pierderi ce au culminat în 2008. Doi ani mai târziu, când piaţa era în cel mai de jos punct al său, afacerile reveneau pe creştere, iar businessul ajungea din nou pe profit. Cum a fost posibil?

„Am devenit consultanţii Altex şi, beneficiind de experienţa bancară personală şi de credibilitatea profesională a firmei (Deloitte – n.red.), am pregătit împreună cu colegii mei şi cu Dan (Ostahie – n.red.) o strategie de negociere, restructurare şi rescadenţare a creditelor cu principalii finanţatori. Procesul a fost complicat, laborios şi de durată. Negocierile au fost corelate cu un program de eficientizare coerent şi ferm, proiectat şi implementat împreună”, îşi aminteşte George Mucibabici. De atunci şi până la rezultatul remarcabil din 2022, de vânzări de aproape 1,3 miliarde de euro prin 125 de magazine, cu 4.000 de angajaţi, au mai trecut ani de perseverenţă asiduă, diversitate prin creşterea permanentă a gamei de produse, inovaţie în digitalizare, plăţi şi finanţare şi, nu în ultimul rând, un marketing excepţional, adaugă preşedintele Deloitte România. „Dacă ne uităm la performanţele ultimilor ani, trebuie să recunoaştem că ne-am adaptat foarte bine. Când a venit lockdownul, am diversificat gama de produse online, am investit în mediul virtual şi am beneficiat de situaţie (de faptul că românii au stat acasă şi au cheltuit bani în a-şi face şederea confortabilă – n.red.)”, confirmă şi Dan Ostahie. Acest lucru s-a reflectat pozitiv în cifra de afaceri. Totuşi, antreprenorul spune că acesta este doar un indicator al unei companii. „Cel mai important indicator al unui business este nivelul de impozit pe profit pe care îl plăteşte statului român.” Grupul de companii Altex a plătit peste 16 mil. euro impozit pe profit în ultimii trei ani, spune el. În 2021, ultimul an pentru care există date publice, compania Altex – cea mai mare din grup – a înregistrat un profit istoric de 129 mil. lei (26 mil. euro). „Rolul social al unei companii este acela de a face profit şi de a plăti impozit pe el. Practic, TVA-ul, impozitul pe salarii, toate celelalte taxe, pe astea le plăteşte toată lumea. Impozitul pe profit este diferenţiatorul între diverse companii care fac acelaşi lucru sau care fac lucruri similare. El reprezintă modul în care o firmă contribuie la dezvoltarea socială.” George Mucibabici afirmă că sunt patru lecţii ce pot fi extrase din povestea lui Dan Ostahie, pe care le sumarizează astfel – viziune asupra viitorului businessului, pune totul la bătaie, investeşte cu curaj în viziunea sa şi leadership, transformare şi progres. „Dan Ostahie a ştiut tot timpul ce vrea. A studiat cu atenţie best practices din domeniul său şi a adaptat permanent businessul lui ca să rămână competitiv chiar în faţa unor mari multinaţionale concurente. Nu a scăpat nicio oportunitate de business în up-stream şi în down-stream”, spune executivul de la Deloitte apropo de „viziunea asupra viitorului businessului”. Pe piaţa locală de electro-IT, evaluată la circa 5 mld. euro anual, Altex se luptă atât cu celălalt mare jucător specializat – Flanco (o altă afacere antreprenorială, controlată de Iulian Stanciu) – cât şi cu jucătorii online (precum eMAG), cu lanţurile de hipermarketuri care au şi astfel de produse în ofertă şi cu independenţii, aceştia din urmă tot mai puţini. „Ne dorim să ne extindem pe alte pieţe, dar suntem într-o competiţie internă destul de dură, avem lucruri de îmbunătăţit local şi lucrăm la zona de digitalizare. Atunci când marea majoritate a proceselor vor fi integral automatizate, digitalizate, atunci când vom avea o experienţă completă pe care să o oferim, atunci vom putea face pasul către exterior. Cred însă că fără un control bine stabilit şi fără procese bine puse la punct, expansiunea externă poate să aducă riscuri majore unei organizaţii”, explică Ostahie. Florin Ilie, head of wholesale banking la ING Bank România, care a lucrat cu Ostahie, spune că afirmaţiile antreprenorului confirmă o gândire sustenabilă. „Nu scalezi ceva decât dacă e bine construit, astfel rişti. Trebuie să fi nimerit modelul de business ca să poată suporta scalarea.” Pe piaţa locală de electro-IT, Altex este liderul detaşat, având un model omnichannel. Această industrie este una dintre puţinele din economie unde străinii nu au intrat în offline şi unde jocurile sunt făcute în continuare de afaceri antreprenoriale. Românii au cheltuit anul trecut aproape 5 mld. euro pe electronice, electrocasnice, telefoane mobile şi produse IT, un nivel record pentru piaţa din România care în 2010 era la doar un sfert din valoarea actuală, arată calculele Business Magazin pe baza informaţiilor din sector. Acela a fost punctul de jos al acestei industrii, care de atunci a fost întotdeauna pe trend ascendent.

Şi anul trecut, în valoare, vânzările au crescut cu circa 8,6%, dar asta în condiţiile în care inflaţia a fost de aproape două ori mai mare, spun sursele BM din piaţa de electro-IT. Deci, în realitate, avansul a fost susţinut doar de creşterile de preţ, în volum piaţa fiind pe minus. În 2022, nici în ceea ce priveşte Altex businessul nu a mai crescut la fel de alert ca în anii anteriori. Ba chiar, la o inflaţie de 15%, rezultă că businessul a scăzut în volum. Anul 2023 însă vine cu veşti mai bune. „Din punctul nostru de vedere, 2023 se vede neaşteptat de bine. Efectul inflaţiei este mai puţin vizibil. Numărul de produse vândute a scăzut puţin, dar valoarea acestora a crescut puţin. Faţă de prognoze, suntem peste plan”, explică Ostahie. El adaugă că inflaţia este principala preocupare în 2023. Este o preocupare mai degrabă decât o îngrijorare. „Realitatea trebuie să o luăm aşa cum este. Trebuie să cauţi soluţii. Atunci când costul banilor creşte, trebuie să îţi reduci datoriile, trebuie să te uiţi mai atent la cash flow, trebuie să strângi cureaua în anumite zone. Inflaţia e un element de care trebuie să se ţină cont.”George Mucibabici, când vorbeşte despre cea de-a doua lecţie învăţată de la Dan Ostahie, spune că antreprenorul „pune totul la bătaie”. „În momentele grele de restructurare a datoriei, a acceptat sacrificii în forma compensării unor credite cu active imobiliare, adăugând în compensare şi garanţie, şi active, şi contribuţii personale, în scopul salvării afacerii principale. Jos pălăria, mai rar aşa ceva!” De altfel, pe lângă Altex, omul de afaceri Dan Ostahie controlează şi dezvoltatorul imobiliar Cometex, cu care plănuieşte investiţii de 200 mil. euro în următorii 3-4 ani. „Compania e mai puţin cunoscută în media, dar dacă ne uităm la investiţiile din ultimii trei ani, sunt tot în jur de 150 mil. euro. Ce urmează să facem nu este o explozie, ci un curs firesc. Investiţiile cresc.”

Investiţiile pe care Cometex le face sunt în primul rând în spaţii ale magazinelor Altex, care trec printr-un nou proces de transformare. Altex se îndreaptă către o suprafaţă medie de retail offline de 2.500-3.000 mp. Actualele spaţii care sunt în anumite centre comerciale au în jur de 1.000 mp. „Vom migra astfel către aceste noi centre, care sunt şi o oportunitate de dezvoltare imobiliară. Costurile de operare rămân la nivelul grupului şi astfel putem să facem mai bine faţă competiţiei din online.” Online-ul vine cu o structură de costuri mult mai mică tocmai din absenţa magazinelor fizice. „Dacă luăm un magazin fizic şi îl operăm în acelaşi spaţiu timp de 30-40 de ani, atunci structura de cost se diminuează semnificativ.” Un alt business dezvoltat de omul de afaceri român este IFN-ul Credex. Pentru un business din electro-IT, creditarea rămâne importantă, fie că e vorba de un card de credit, fie de un împrumut de consum.„Aceste metode de vânzare sunt o verticală ce se numeşte retail banking. Ele ajută clientul să îşi achite facturile, fie către Altex, fie în altă parte. Şi cardul de credit e tot credit, doar că pe termen mai scurt. Dacă este depăşit termenul, sunt nişte dobânzi destul de mari acolo. După cardul de credit, avem cardul de credit cu rate, adesea fără dobândă, dar şi tot felul de scheme de finanţare pe o perioadă mai lungă. Avem şi credit de consum pe care noi îl vindem prin Credex”, explică antreprenorul. La total vânzări, astăzi, toate aceste metode contribuie cu circa 60% – cea mai mare pondere (50%) având-o cardul de credit, iar restul contribuind cu 10%. Diferenţa de 40% e dată de cash şi de cardurile de debit. Aceste forme de creditare au revenit treptat în prim-plan, după o scădere bruscă în 2009-2010. Economia este astăzi în alt loc faţă de atunci. „Sunt astăzi nişte efecte pozitive în întreaga economie, apărute ca urmare a unor măsuri macroeconomice luate de autorităţi. Aş porni de la decizia foarte bună de a se compensa preţul curentului electric. A fost o decizie necesară pentru a susţine efortul economic al tuturor companiilor în această perioadă.”

Antreprenorul adaugă că sunt şi alte măsuri al căror impact se vede în piaţă, fiind evident că s-au băgat bani în economie şi asta a ajutat consumul şi businessul să nu cadă în pandemie şi în 2022, un an marcat de războiul de la graniţă şi de inflaţia record. „Surpriza plăcută a începutului de an 2023 este că nu asistăm la o scădere a consumului precum ne-am fi gândit. Este un semn bun pentru economie.” Bugetul Altex e construit pe creştere în acest an, avans susţinut atât de deschiderile de unităţi offline, cât şi de dezvoltarea de noi categorii de produse. Nu în ultimul rând, marketplace-ul a pornit deja, cu paşi micuţi, dar va contribui la venituri, adaugă fondatorul Altex. „Cel mai important indicator la care mă uit apropo de desenarea viitorului este rata de angajare a oamenilor în economie. O creştere a ratei şomajului ar trebui să ne îngrijoreze. Vestea cea mai bună pentru România este că suntem în continuare într-o criză de personal, o criză de resursă umană.” Există joburi, iar competiţia companiilor pentru a atrage specialişti va duce la creşterea salariilor. Atâta timp cât o economie are lipsă de forţă de forţă de muncă, are un şomaj scăzut, ne putem aştepta la un consum în creştere, explică Ostahie. Alţi indicatori importanţi, dar care influenţează situaţia pe termen mai lung, sunt deficitul de cont curent, deficitul bugetar şi nivelul de îndatorare a ţării. „E vorba de situaţia macro. Ipotetic, dacă am analiza compania Altex România, din România, şi Altex Franţa, din Franţa, care sunt deosebirile dintre cele două? Mediul economic. Dacă mediul economic are nişte probleme structurale, aceste probleme vor influenţa toate companiile din acea ţară.” Un alt factor care contează sunt crizele politice, dacă acestea apar. Dar deocamdată elementele sunt liniştitoare. „Ne uităm cu încredere la viitor. Cred că dacă avem un management atent atât la nivel companiilor, cât şi la nivelul politic, putem traversa această perioadă dificilă, marcată de inflaţie.” Apropo de management, George Mucibabici spune la lecţia „Leadership, transformare şi progres” că în ultimii ani a asistat la propriu un proces amplu de tranziţie a Altex de la single owner leadership către o structură modernă corporativă cu eşaloane dedicate şi cointeresate, cu responsabilităţi clare delegate în cascadă către oameni noi, tineri şi competenţi. „Procesul se desfăşoară precis, după un calendar bine stabilit, în baza unui master plan bine definit, adoptat de toate eşaloanele de leadership şi executat exemplar. La orizont, se prefigurează un grup integrat de retail şi servicii financiare condus de un management profesionist, eficient, modern şi diligent, în scopul dezvoltării în continuare a afacerii şi a listării acesteia pe piaţa de capital locală sau regională.”

„Dan Ostahie a ştiut tot timpul ce vrea. A studiat cu atenţie best practices din domeniul său şi a adaptat permanent businessul lui ca să rămână competitiv chiar în faţa unor mari multinaţionale concurente. Nu a scăpat nicio oportunitate de business în up-stream şi în down-stream.”

George Mucibabici, preşedintele, Deloitte România

Ostahie confirmă şi el că viitorul e omnichannel. Clientul va fi permanent în contact şi cu online-ul, şi cu offline-ul. El îşi poate face informarea în mediul virtual, dar poate veni în magazine pentru a lua contact cu produsul şi pentru a interacţiona cu forţa de vânzări. Apoi, închiderea tranzacţiei poate fi oriunde, în oricare mediu. „Clienţii vor pendula permanent între online şi offline. Conceptul omnichannel care înglobează această experienţă are nevoie de o componentă digitală. Aplicaţia Altex e menită să ajute experienţa clientului în magazin, pentru ca acesta să îşi completeze informaţiile necesare pentru a lua o decizie de cumpărare.” Într-un magazin, oamenii văd un produs, îi scanează QR codul, intră online, compară cu produse similare, compară cu produse similare de la alţi jucători, iar apoi pot să ia o decizie în cunoştinţă de cauză. „Clientul devine tot mai sofisticat, iar retailerii trebuie să pună la dispoziţie o experienţă completă online, offline, aplicaţie, servicii şi nu în ultimul rând serviciul de consultanţă faţă în faţă cu clientul, acesta din urmă adesea făcând diferenţa.” Omul de afaceri îşi aminteşte de perioada de lockdown, când magazinele fizice au fost închise temporar. El consideră că a fost o măsură extrem de bună a guvernului de a susţine financiar angajaţii care au stat acasă. „Astfel, când lucrurile au repornit, am avut specialiştii necesari cu care astăzi să creştem vânzările. Am valorificat reţeaua de magazine, iar în prezent, rata de creştere e mai mare în offline decât în online.” Pentru a dezvolta însă un model omnichannel e nevoie de investiţii permanente. Şi de viziune. „Profitul este permanent reinvestit în afacere. Dan este tot timpul mânat de o dorinţă curată, dar puternică, de expansiune. Grupul Altex are un IFN, o firmă de plăţi electronice şi, mai nou, o bancă (în curs de achiziţie) şi multe alte firme conexe. Inovaţia, tehnologia în electronică, software, dar şi în finanţe este în continuare principala pasiune a lui Dan. Abia în ultimii ani a început să investească într-un portofoliu personal, o parte din dividende, în România, sprijinind indirect alte businessuri locale”, spune George Mucibabici despre lecţia „Investeşte cu curaj în viziunea ta”.

Dar în ceea ce priveşte aceste noi pariuri, antreprenorul Dan Ostahie încă nu dezvăluie detalii. Aşa că, va urma… 

Cum poţi construi cu 10.000 de dolari, bani luaţi cu împrumut de la bancă, pentru care ai pus gaj casa părintească, un „imperiu” de peste 1 miliard de euro ca vânzări anuale? Pare o întrebare desprinsă dintr-un basm, însă răspunsul real îl poate oferi Dan Ostahie, protagonistul poveştii de astăzi. Şi nu orice poveste, ci una de nonficţiune, cât se poate de reală, începută în 1991 – când România făcea primii paşi în capitalism – şi care continuă să se scrie şi astăzi.

Pentru cine nu îl cunoaşte – deşi sunt slabe şanse să fie prea mulţi – Dan Ostahie este unul dintre cei mai puternici antreprenori locali, fondatorul retailerului de electro-IT Altex – liderul detaşat al industriei de profil, proprietarul dezvoltatorului imobiliar Cometex şi al IFN-ului Credex. Numele său este însă, cel mai probabil, asociat cu cel al Altex, a doua cea mai mare companie antreprenorială autohtonă după rezultatele din 2021, cele mai recente date publice. În al doilea an de pandemie, retailerul ce avea atunci un total de 125 de magazine a raportat vânzări în valoare de 5,9 mld. lei (1,2 mld. euro), valoare ce a poziţionat compania pe secunda treaptă a podiumului, după Dedeman şi înainte de Fildas Trading, distribuitorul de medicamente al Ancăi Vlad. Într-un deceniu, businessul Altex a crescut de cinci ori.

Dar drumul nu a fost întotdeauna unul lin. „Altex a trecut prin câteva crize în această economie românească. Practic, expresia de astăzi a companiei este o urmare a evoluţiei pe care a avut-o, adaptându-se realităţilor din piaţă. Am traversat criza din 1997, pe cea din 2008, am trecut şi prin pandemie. Şi ne-am adaptat de fiecare dată situaţiilor existente”, spune Dan Ostahie. Povestea antreprenorului, devenit astăzi unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri români, începe cu 10.000 de dolari împrumutaţi de la bancă, pentru care a pus gaj casa părinţilor. Era anul 1991, când oferta era limitată şi comerţul era îngheţat. Dan Ostahie a plecat atunci într-o călătorie în Elveţia, unde a semnat un parteneriat cu o firmă specializată în buy-back de televizoare. Astfel, el a început să importe produse second-hand pe care să le vândă în consignaţiile de la acea vreme, care aveau în ofertă şi haine şi bunuri de uz casnic. După un an de astfel de business, antreprenorul a deschis primul magazin doar de electro-IT. Pe o piaţă care imediat după căderea comunismului ducea acut lipsă de electronice şi electrocasnice, Dan Ostahie a pornit la drum cu un business care, circa 30 de ani mai târziu, este liderul incontestabil al retailerului electro-IT românesc. „Cel mai bun an pentru Altex, istoric vorbind, rămâne 2003. Cifra de afaceri a crescut atunci de la 20 la 100 mil. de euro. Rata de creştere a fost cea mai mare din istoria noastră. Ne-am transformat dintr-o companie locală într-una naţională”, adaugă antreprenorul. Astăzi, retailerul controlat de omul de afaceri Dan Ostahie deţine circa 125 de magazine fizice, plus operaţiuni online sub cele două branduri ale grupului – Altex şi Media Galaxy. Iar planurile sunt de dezvoltare – atât prin deschiderea de noi unităţi, cât şi prin relocarea unora deja existente în spaţii mai mari.

Nu întotdeauna însă lucrurile au fost la fel de favorabile dezvoltării. „L-am cunoscut pe Dan Ostahie acum vreo 20 de ani, în perioada în care lucram la Banca Ţiriac. Altex avea atunci 62 de magazine şi o cifră de afaceri de 115 milioane de euro. Ne-am regăsit după nişte ani, după criza din 2008, când eram deja în Deloitte. Ca şi alte businessuri, Altex se confrunta concomitent cu efectele crizei şi cu schimbarea atitudinii băncilor finanţatoare, care voiau toţi banii înapoi, pe loc, dacă se putea. În 2009, cu 33 de magazine mai puţin faţă de 2007, cifra de afaceri scăzuse aproape la jumătate faţă de 2008, la 179 de milioane de euro”, povesteşte George Mucibabici, preşedintele Deloitte România.

Pentru industria de electro-IT locală, criza de acum aproape 15 ani a fost o lovitură „în plex”. În doar doi ani (din 2008 în 2010), vânzările s-au înjumătăţit, de la 2,5 la 1,2 mld. euro, după ce consumatorii au renunţat rapid să mai cumpere produse cu valoare mai mare, considerate şi văzute drept investiţii. Un alt factor care a contribuit la acest declin accelerat a fost faptul că băncile au înăsprit creditarea, mult promovatele anterior credite cu buletinul devenind istorie. În acest context, vânzările companiei Altex au scăzut şi ele cu 40%, de la 1,26 mld. lei în 2008, la 760 mil. lei în 2009. În euro, declinul a fost şi mai puternic dată fiind deprecierea rapidă a leului faţă de moneda europeană. Pentru retailerul de electro-IT a cântărit greu şi faptul că acumulase pierderi ce au culminat în 2008. Doi ani mai târziu, când piaţa era în cel mai de jos punct al său, afacerile reveneau pe creştere, iar businessul ajungea din nou pe profit. Cum a fost posibil?

„Am devenit consultanţii Altex şi, beneficiind de experienţa bancară personală şi de credibilitatea profesională a firmei (Deloitte – n.red.), am pregătit împreună cu colegii mei şi cu Dan (Ostahie – n.red.) o strategie de negociere, restructurare şi rescadenţare a creditelor cu principalii finanţatori. Procesul a fost complicat, laborios şi de durată. Negocierile au fost corelate cu un program de eficientizare coerent şi ferm, proiectat şi implementat împreună”, îşi aminteşte George Mucibabici. De atunci şi până la rezultatul remarcabil din 2022, de vânzări de aproape 1,3 miliarde de euro prin 125 de magazine, cu 4.000 de angajaţi, au mai trecut ani de perseverenţă asiduă, diversitate prin creşterea permanentă a gamei de produse, inovaţie în digitalizare, plăţi şi finanţare şi, nu în ultimul rând, un marketing excepţional, adaugă preşedintele Deloitte România. „Dacă ne uităm la performanţele ultimilor ani, trebuie să recunoaştem că ne-am adaptat foarte bine. Când a venit lockdownul, am diversificat gama de produse online, am investit în mediul virtual şi am beneficiat de situaţie (de faptul că românii au stat acasă şi au cheltuit bani în a-şi face şederea confortabilă – n.red.)”, confirmă şi Dan Ostahie. Acest lucru s-a reflectat pozitiv în cifra de afaceri. Totuşi, antreprenorul spune că acesta este doar un indicator al unei companii. „Cel mai important indicator al unui business este nivelul de impozit pe profit pe care îl plăteşte statului român.” Grupul de companii Altex a plătit peste 16 mil. euro impozit pe profit în ultimii trei ani, spune el. În 2021, ultimul an pentru care există date publice, compania Altex – cea mai mare din grup – a înregistrat un profit istoric de 129 mil. lei (26 mil. euro). „Rolul social al unei companii este acela de a face profit şi de a plăti impozit pe el. Practic, TVA-ul, impozitul pe salarii, toate celelalte taxe, pe astea le plăteşte toată lumea. Impozitul pe profit este diferenţiatorul între diverse companii care fac acelaşi lucru sau care fac lucruri similare. El reprezintă modul în care o firmă contribuie la dezvoltarea socială.” George Mucibabici afirmă că sunt patru lecţii ce pot fi extrase din povestea lui Dan Ostahie, pe care le sumarizează astfel – viziune asupra viitorului businessului, pune totul la bătaie, investeşte cu curaj în viziunea sa şi leadership, transformare şi progres. „Dan Ostahie a ştiut tot timpul ce vrea. A studiat cu atenţie best practices din domeniul său şi a adaptat permanent businessul lui ca să rămână competitiv chiar în faţa unor mari multinaţionale concurente. Nu a scăpat nicio oportunitate de business în up-stream şi în down-stream”, spune executivul de la Deloitte apropo de „viziunea asupra viitorului businessului”. Pe piaţa locală de electro-IT, evaluată la circa 5 mld. euro anual, Altex se luptă atât cu celălalt mare jucător specializat – Flanco (o altă afacere antreprenorială, controlată de Iulian Stanciu) – cât şi cu jucătorii online (precum eMAG), cu lanţurile de hipermarketuri care au şi astfel de produse în ofertă şi cu independenţii, aceştia din urmă tot mai puţini. „Ne dorim să ne extindem pe alte pieţe, dar suntem într-o competiţie internă destul de dură, avem lucruri de îmbunătăţit local şi lucrăm la zona de digitalizare. Atunci când marea majoritate a proceselor vor fi integral automatizate, digitalizate, atunci când vom avea o experienţă completă pe care să o oferim, atunci vom putea face pasul către exterior. Cred însă că fără un control bine stabilit şi fără procese bine puse la punct, expansiunea externă poate să aducă riscuri majore unei organizaţii”, explică Ostahie. Florin Ilie, head of wholesale banking la ING Bank România, care a lucrat cu Ostahie, spune că afirmaţiile antreprenorului confirmă o gândire sustenabilă. „Nu scalezi ceva decât dacă e bine construit, astfel rişti. Trebuie să fi nimerit modelul de business ca să poată suporta scalarea.” Pe piaţa locală de electro-IT, Altex este liderul detaşat, având un model omnichannel. Această industrie este una dintre puţinele din economie unde străinii nu au intrat în offline şi unde jocurile sunt făcute în continuare de afaceri antreprenoriale. Românii au cheltuit anul trecut aproape 5 mld. euro pe electronice, electrocasnice, telefoane mobile şi produse IT, un nivel record pentru piaţa din România care în 2010 era la doar un sfert din valoarea actuală, arată calculele Business Magazin pe baza informaţiilor din sector. Acela a fost punctul de jos al acestei industrii, care de atunci a fost întotdeauna pe trend ascendent.

Şi anul trecut, în valoare, vânzările au crescut cu circa 8,6%, dar asta în condiţiile în care inflaţia a fost de aproape două ori mai mare, spun sursele BM din piaţa de electro-IT. Deci, în realitate, avansul a fost susţinut doar de creşterile de preţ, în volum piaţa fiind pe minus. În 2022, nici în ceea ce priveşte Altex businessul nu a mai crescut la fel de alert ca în anii anteriori. Ba chiar, la o inflaţie de 15%, rezultă că businessul a scăzut în volum. Anul 2023 însă vine cu veşti mai bune. „Din punctul nostru de vedere, 2023 se vede neaşteptat de bine. Efectul inflaţiei este mai puţin vizibil. Numărul de produse vândute a scăzut puţin, dar valoarea acestora a crescut puţin. Faţă de prognoze, suntem peste plan”, explică Ostahie. El adaugă că inflaţia este principala preocupare în 2023. Este o preocupare mai degrabă decât o îngrijorare. „Realitatea trebuie să o luăm aşa cum este. Trebuie să cauţi soluţii. Atunci când costul banilor creşte, trebuie să îţi reduci datoriile, trebuie să te uiţi mai atent la cash flow, trebuie să strângi cureaua în anumite zone. Inflaţia e un element de care trebuie să se ţină cont.”George Mucibabici, când vorbeşte despre cea de-a doua lecţie învăţată de la Dan Ostahie, spune că antreprenorul „pune totul la bătaie”. „În momentele grele de restructurare a datoriei, a acceptat sacrificii în forma compensării unor credite cu active imobiliare, adăugând în compensare şi garanţie, şi active, şi contribuţii personale, în scopul salvării afacerii principale. Jos pălăria, mai rar aşa ceva!” De altfel, pe lângă Altex, omul de afaceri Dan Ostahie controlează şi dezvoltatorul imobiliar Cometex, cu care plănuieşte investiţii de 200 mil. euro în următorii 3-4 ani. „Compania e mai puţin cunoscută în media, dar dacă ne uităm la investiţiile din ultimii trei ani, sunt tot în jur de 150 mil. euro. Ce urmează să facem nu este o explozie, ci un curs firesc. Investiţiile cresc.”

Investiţiile pe care Cometex le face sunt în primul rând în spaţii ale magazinelor Altex, care trec printr-un nou proces de transformare. Altex se îndreaptă către o suprafaţă medie de retail offline de 2.500-3.000 mp. Actualele spaţii care sunt în anumite centre comerciale au în jur de 1.000 mp. „Vom migra astfel către aceste noi centre, care sunt şi o oportunitate de dezvoltare imobiliară. Costurile de operare rămân la nivelul grupului şi astfel putem să facem mai bine faţă competiţiei din online.” Online-ul vine cu o structură de costuri mult mai mică tocmai din absenţa magazinelor fizice. „Dacă luăm un magazin fizic şi îl operăm în acelaşi spaţiu timp de 30-40 de ani, atunci structura de cost se diminuează semnificativ.” Un alt business dezvoltat de omul de afaceri român este IFN-ul Credex. Pentru un business din electro-IT, creditarea rămâne importantă, fie că e vorba de un card de credit, fie de un împrumut de consum.„Aceste metode de vânzare sunt o verticală ce se numeşte retail banking. Ele ajută clientul să îşi achite facturile, fie către Altex, fie în altă parte. Şi cardul de credit e tot credit, doar că pe termen mai scurt. Dacă este depăşit termenul, sunt nişte dobânzi destul de mari acolo. După cardul de credit, avem cardul de credit cu rate, adesea fără dobândă, dar şi tot felul de scheme de finanţare pe o perioadă mai lungă. Avem şi credit de consum pe care noi îl vindem prin Credex”, explică antreprenorul. La total vânzări, astăzi, toate aceste metode contribuie cu circa 60% – cea mai mare pondere (50%) având-o cardul de credit, iar restul contribuind cu 10%. Diferenţa de 40% e dată de cash şi de cardurile de debit. Aceste forme de creditare au revenit treptat în prim-plan, după o scădere bruscă în 2009-2010. Economia este astăzi în alt loc faţă de atunci. „Sunt astăzi nişte efecte pozitive în întreaga economie, apărute ca urmare a unor măsuri macroeconomice luate de autorităţi. Aş porni de la decizia foarte bună de a se compensa preţul curentului electric. A fost o decizie necesară pentru a susţine efortul economic al tuturor companiilor în această perioadă.”

Antreprenorul adaugă că sunt şi alte măsuri al căror impact se vede în piaţă, fiind evident că s-au băgat bani în economie şi asta a ajutat consumul şi businessul să nu cadă în pandemie şi în 2022, un an marcat de războiul de la graniţă şi de inflaţia record. „Surpriza plăcută a începutului de an 2023 este că nu asistăm la o scădere a consumului precum ne-am fi gândit. Este un semn bun pentru economie.” Bugetul Altex e construit pe creştere în acest an, avans susţinut atât de deschiderile de unităţi offline, cât şi de dezvoltarea de noi categorii de produse. Nu în ultimul rând, marketplace-ul a pornit deja, cu paşi micuţi, dar va contribui la venituri, adaugă fondatorul Altex. „Cel mai important indicator la care mă uit apropo de desenarea viitorului este rata de angajare a oamenilor în economie. O creştere a ratei şomajului ar trebui să ne îngrijoreze. Vestea cea mai bună pentru România este că suntem în continuare într-o criză de personal, o criză de resursă umană.” Există joburi, iar competiţia companiilor pentru a atrage specialişti va duce la creşterea salariilor. Atâta timp cât o economie are lipsă de forţă de forţă de muncă, are un şomaj scăzut, ne putem aştepta la un consum în creştere, explică Ostahie. Alţi indicatori importanţi, dar care influenţează situaţia pe termen mai lung, sunt deficitul de cont curent, deficitul bugetar şi nivelul de îndatorare a ţării. „E vorba de situaţia macro. Ipotetic, dacă am analiza compania Altex România, din România, şi Altex Franţa, din Franţa, care sunt deosebirile dintre cele două? Mediul economic. Dacă mediul economic are nişte probleme structurale, aceste probleme vor influenţa toate companiile din acea ţară.” Un alt factor care contează sunt crizele politice, dacă acestea apar. Dar deocamdată elementele sunt liniştitoare. „Ne uităm cu încredere la viitor. Cred că dacă avem un management atent atât la nivel companiilor, cât şi la nivelul politic, putem traversa această perioadă dificilă, marcată de inflaţie.” Apropo de management, George Mucibabici spune la lecţia „Leadership, transformare şi progres” că în ultimii ani a asistat la propriu un proces amplu de tranziţie a Altex de la single owner leadership către o structură modernă corporativă cu eşaloane dedicate şi cointeresate, cu responsabilităţi clare delegate în cascadă către oameni noi, tineri şi competenţi. „Procesul se desfăşoară precis, după un calendar bine stabilit, în baza unui master plan bine definit, adoptat de toate eşaloanele de leadership şi executat exemplar. La orizont, se prefigurează un grup integrat de retail şi servicii financiare condus de un management profesionist, eficient, modern şi diligent, în scopul dezvoltării în continuare a afacerii şi a listării acesteia pe piaţa de capital locală sau regională.”

„Dan Ostahie a ştiut tot timpul ce vrea. A studiat cu atenţie best practices din domeniul său şi a adaptat permanent businessul lui ca să rămână competitiv chiar în faţa unor mari multinaţionale concurente. Nu a scăpat nicio oportunitate de business în up-stream şi în down-stream.”

George Mucibabici, preşedintele, Deloitte România

Ostahie confirmă şi el că viitorul e omnichannel. Clientul va fi permanent în contact şi cu online-ul, şi cu offline-ul. El îşi poate face informarea în mediul virtual, dar poate veni în magazine pentru a lua contact cu produsul şi pentru a interacţiona cu forţa de vânzări. Apoi, închiderea tranzacţiei poate fi oriunde, în oricare mediu. „Clienţii vor pendula permanent între online şi offline. Conceptul omnichannel care înglobează această experienţă are nevoie de o componentă digitală. Aplicaţia Altex e menită să ajute experienţa clientului în magazin, pentru ca acesta să îşi completeze informaţiile necesare pentru a lua o decizie de cumpărare.” Într-un magazin, oamenii văd un produs, îi scanează QR codul, intră online, compară cu produse similare, compară cu produse similare de la alţi jucători, iar apoi pot să ia o decizie în cunoştinţă de cauză. „Clientul devine tot mai sofisticat, iar retailerii trebuie să pună la dispoziţie o experienţă completă online, offline, aplicaţie, servicii şi nu în ultimul rând serviciul de consultanţă faţă în faţă cu clientul, acesta din urmă adesea făcând diferenţa.” Omul de afaceri îşi aminteşte de perioada de lockdown, când magazinele fizice au fost închise temporar. El consideră că a fost o măsură extrem de bună a guvernului de a susţine financiar angajaţii care au stat acasă. „Astfel, când lucrurile au repornit, am avut specialiştii necesari cu care astăzi să creştem vânzările. Am valorificat reţeaua de magazine, iar în prezent, rata de creştere e mai mare în offline decât în online.” Pentru a dezvolta însă un model omnichannel e nevoie de investiţii permanente. Şi de viziune. „Profitul este permanent reinvestit în afacere. Dan este tot timpul mânat de o dorinţă curată, dar puternică, de expansiune. Grupul Altex are un IFN, o firmă de plăţi electronice şi, mai nou, o bancă (în curs de achiziţie) şi multe alte firme conexe. Inovaţia, tehnologia în electronică, software, dar şi în finanţe este în continuare principala pasiune a lui Dan. Abia în ultimii ani a început să investească într-un portofoliu personal, o parte din dividende, în România, sprijinind indirect alte businessuri locale”, spune George Mucibabici despre lecţia „Investeşte cu curaj în viziunea ta”.

Dar în ceea ce priveşte aceste noi pariuri, antreprenorul Dan Ostahie încă nu dezvăluie detalii. Aşa că, va urma…