BusinessMagazin

Tag: Dăbuleni

  • Cel mai mare producător de energie al României pregăteşte un proiect gigant în valoare de 1,2 mld. euro. Ar pute fi şi cel mai mare proiect de acest gen din Europa

    Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie, ar putea realiza un parc solar de cel mult 1.500 MW, pe un teren concesionat direct de către Administraţia Domeniilor Statului (ADS) în zona Piscul Sadovei-Dăbuleni (Dolj), potrivit unor informaţii necon­firmate de companie.

    ♦ Dacă se va realiza, acesta va fi cel mai mare proiect de energie solară din Europa ♦ În România, în acest moment, la Arad este în plină dezvotare un proiect solar de circa 1.000 MW, investiţie care va ajunge la circa 800 de milioane de euro.

    Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie, ar putea realiza un parc solar de cel mult 1.500 MW, pe un teren concesionat direct de către Administraţia Domeniilor Statului (ADS) în zona Piscul Sadovei-Dăbuleni (Dolj), potrivit unor informaţii necon­firmate de companie. Capacitatea proiectului este fără precedent, cel mai mare parc solar în dezvoltare în acet moment în România fiind de 1.000 MW la Arad, o investiţie care s-ar ridica la 800 de milioane de euro, dezvoltată de Monsson şi finanţată fondul britanic de investiţii Actis prin inter­mediul companiei Rezolv Energy.

    În cazul proiectului Hidroelectrica, investiţia ar putea depăşi 1,2 mi­liarde de euro, ţinta fiind ca aceasta să fie finanţată cu fonduri europene.

    Potrivit unui prezentări a ADS proiectul se va realiza pe o suprafaţă de 3.000 de hectare, fiind realizat în urma unui parteneriat între Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Ministerul Energiei şi Hidroelectrica. Practic, ADS concesionează direct acest teren către Hidroelectrica, urmând să primească în schimb anumite plăţi.

    Mai departe, chiar la finalul anului trecut, 10 investiţii ale Hidroelectrica, printre care şi acest parc solar, au fost declarate ca fiind de interes naţional de către CSAT (Consiliul Suprem de Apărare a Ţării), decizie urmată imediat de includerea acestora într-o ordo­nanţă de urgenţă, pu­blicată pe 14 decembrie, 175/2022. Practic, prin caracterul special al acestor proiecte, procesul de avizare ar trebui să meargă mult mai rapid.

    Decizia includerii acestor investiţii în categoria proiectelor de interes naţional este justificată prin faptul că pentru a accesa banii europeni, toate aceste investiţii trebuie finalizate până în 2026. Mai mult, România se confruntă de 3 ani de zile cu un deficit de producţie, fiind nevoită să importe. „În contextul crizei energetice generate, la nivelul Uniunii Europene, de războiul ruso-ucrainean, Comisia Europeană a lansat, în luna mai 2022, planul de măsuri REPowerEU, având ca scop asigurarea independenţei Europei faţă de importurile de combustibili fosili din Rusia, cu mult înainte de orizontul de timp 2030. În acest context, România trebuie răspundă unei provocări şi totodată unei oportunităţi: aceea de a-şi creşte în ritm alert capacitatea de producţie în domeniul energiei, cu accent deosebit pe sectorul energiei regenerabile, astfel încât să răspundă atât noilor realităţi, cât şi politicilor strategice ale Uniunii Europene“, se arată în nota de fundamentare a ordonanţei de urgenţă.

    Dincolo de cele 10 investiţii ale Hidroelectrica, tot în textul OUG 175/2022 este inclusă şi finalizarea termicentralei Iernut, un proiect care trebuia finalizat în 2019, care nu este gata nici acum, ultimul termen anunţat pentru această investiţie, derulată de Romgaz, fiind anul viitor. Lucrările la termocentrala Iernut au început în 2016.

    Revenind la Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, compania a terminat primele nouă luni ale anului trecut cu un profit net 3,5 mld. lei, cu 37% mai mare faţă de cel din perioada similară din 2021, la venituri de 6,8 miliarde de lei, cu 47% mai mari, arată datele publicate într-un raport al Fondului Proprietatea, acţionar minoritar cu 20%. Compania se confruntă cu un an hidrologic slab, cu impact direct în producţia de energie, care a scăzut cu 26% faţă de primele nouă luni 2021. Pe de altă parte, preţul mediu de vânzare a energiei pentru primele nouă luni din 2022 a fost de 590,5 lei/MWh, cu 93,3% mai mare decât cel din anul anterior, astfel că a compensat din plin reducerea producţiei.

    Ca dezvoltare, Hidroelectrica intenţionează să investească în mai multe proiecte de producere a energiei verzi. Astfel, compania a anunţat că are în derulare proiecte de energie solară de peste 400 MW, toate în stadiul de avizare, portofoliu care ar necesita investiţii de 00 de milioane de euro pentru a fi pus în funcţiune. Hidroelectrica a ajuns după primele nouă luni din anul trecut la o cotă de piaţă pe segmentul concurenţial al furnizării de energie de 8,58% după o creştere agresivă în ultimul an. Astfel, producătorul de energie a trecut în faţa Tinmar Energy, care a terminat primele nouă luni ale anului trecut cu o cotă de piaţă de 6,21%. Cu cota de 8,58%, Hidroelectrica le suflă în ceafă germanilor de la E.ON Energie România, care au terminat primele nouă luni cu 8,98% pe piaţa furnizării de energie.

    În 2021, Hidroelectrica aproape nu exista pe piaţa de furnizare locală, având o cotă de numai 1,69% pe piaţa concurenţială, după cum arată rapoartele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Acum a depăşit furnizori tradiţionali precum CEZ Vânzare. Potrivit celor mai recente informaţii, Hidroelectrica a ajuns la un portofoliu de peste 400.000 de clienţi, o bună parte din cota de piaţă fiind generată de intrarea în portofoliu a companiilor de talie medie. Compania se pregăteşte de listare la Bursa de la Bucureşti în 2023, prin vânzarea unei deţineri din partea Fondului Proprietatea, în ceea ce va fi cea mai mare ofertă publică iniţială (IPO) din România.

     

     

     

  • Gustul dulce-amar al pepenilor româneşti

    Într-o piaţă aparent dulce, cum este cea a pepenilor, situaţia din România îţi lasă, mai degrabă, un gust amar. Valoarea importurilor de pepeni este de 24 de ori mai mare decât valoarea exporturilor, deşi la nivel naţional a fost de nenumărate ori vehiculată sitagma „pepenele de Dăbuleni – brand de ţară”. În ultimii ani, în rândul populaţiei din România s-a remarcat o creştere a consumului mediu anual de pepeni, însă în alte ţări producţia românească este absentă nemotivat. Acum, un grup de producători speră să schimbe macazul.

     

    Pe plan local sunt două bazine mari în care se produc pepeni, celebrul bazin Dăbuleni (jud. Dolj), urmat de Gheorghe Doja (jud. Ialomiţa), şi care deţin o treime din suprafaţa cultivată cu pepeni a ţării. Recent, în Gheorghe Doja a apărut prima cooperativă agricolă formată din producători de pepeni – Bostănăria. Care este povestea oamenilor din spatele noului proiect şi ce planuri au pentru viitor? „Cooperativa a luat fiinţă în 2021, iar acesta este primul an în care producem şi desfacem pepeni în această formulă. Avem 65 de hectare cultivate cu pepeni şi nouă soiuri, iar pe 10% din suprafaţă avem pepene galben. Încercăm să reintroducem în consum pepenele verde cu miez galben. (…) Am început desfacerea producţiei în Mega Image şi în Carrefour, iar pentru Carrefour facem şi marca privată a retailerului”, a spus Adrian Racoviţă, director general al companiei Microfruits, unul dintre membrii cooperativei agricole Bostănăria.  Cooperativa agricolă Bostănăria este formată din persoanele fizice şi juridice Boitoş Andrei Iulian Întreprindere Individuală, Boitoş Vasile, Microfruits, Radu Nicoleta Întreprindere Individuală şi Radu Viorel Întreprindere Individuală, potrivit Confidas.ro, platformă de analiză finaciară a companiilor.

    „Cred că este un model naţional şi sper să se adune producătorii de pepeni în cooperativă. În Grecia, de exemplu, producători individuali sunt arondaţi unor centre de sortare, ambalare şi desfacere. Odată cu asocierea avem beneficiul accesării fondurilor europene. Ne propunem pe termen mediu şi lung să accesăm fonduri europene, deoarece cooperativele sunt puternic susţinute în viitoarea perioadă prin noul Plan Naţional Strategic.”

    Andrei Boitoş, preşedintele cooperativei agricole Bostănăria

     

    Cooperativa agricolă Bostănăria din Gheorghe Doja (jud. Ialomiţa), formată din patru producători de pepeni şi un comerciant de fructe şi legume, vrea să desfacă majoritatea producţiei exclusiv în retail, dar ia în calcul şi piaţa externă, pentru 10% din marfa din acest an. Compania îşi propune să producă 4.000 de tone, din care 3.400 de tone de pepene verde, 300 de tone de pepene negru, 270 de tone de pepene fără seminţe şi 40 de tone de pepene galben. „Focusul nostru este pe piaţa internă, dar nu numai. Vrem să ajungem în majoritatea magazinelor retailerilor, dar şi pe piaţa internaţională. De anul acesta încercăm să ajungem pe pieţe internaţionale, concentrându-ne pe pieţele din vestul Europei”, a spus Andrei Boitoş, preşedintele cooperativei agricole Bostănăria. Racoviţă a completat că au solicitări de la o parte din partenerii externi pentru a exporta pepeni. De asemenea, retailerii străini vor trimite marfa în alte ţări în care are prezenţă grupul mamă. În vizorul fermierilor din Ialomiţa ca pieţe de desfacere pentru acest an sunt Olanda, Marea Britanie, ţările nordice, Austria, Germania şi Polonia.

    „Anul acesta ne propunem să exportăm 10% din producţie”, a precizat Adrian Racoviţă. Fermierii din Gheorghe Doja din cooperativa Bostănăria au peste 20 de ani de experienţă în cultivarea pepenilor verzi şi a altor legume, care au în total 230 de hectare de teren arabil în vecinătatea lacului Fundata din judeţul Ialomiţa. Dintre acestea, în prezent 65 de hectare sunt cultivate cu pepeni. La nivelul întregului bazin Gheorghe Doja, sunt circa 1.000 de hectare cultivate cu pepeni, fiind a doua zonă în care se produc pepeni după suprfaţa cultivată. Cei mai mulţi pepeni sunt produşi la Dăbuleni, unde suprafaţa este în jur de 2.000 de hectare, iar producţia este de 60 de tone/hectar, potrivit lui Petre Stoica, un fermier din Dăbuleni care cultivă 20 de hectare cu legume, iar pe aproape jumătate din suprafaţă are pepeni. Astfel, dacă la nivel de România în acest an a fost cultivată o suprafaţă de aproximativ 10.000 de hectare cu pepeni, cele două bazine deţin 30% din aceasta, potrivit calculelor Business Magazin pe baza datelor din piaţă. Din suprafaţa totală, 4.000 de hectare sunt reprezentate de gospodăriile individuale, astfel că producţia nu intră în circuitul economic. 

    „Scăderea suprafeţelor a avut loc pentru că forţa de muncă este din ce în ce mai puţină, avem o foarte slabă organizare şi promovare, iar în sezon preţurile nu acoperă nici costurile de producţie. Costurile noastre cu producţia de pepeni sunt peste costurile de producţie şi transport din Grecia în România. Investiţia este de 35.000- 37.000 lei/hectar.”

    Adrian Racoviţă, director general al companiei Microfruits, unul dintre membrii cooperativei agricole Bostănăria

     

    În ultimii doi ani a scăzut suprafaţa cultivată cu pepeni din România, iar în 2021 ajunsese la 13.000 de hectare, faţă de 22.000 de hectare în 2019, arată datele de la INS. „Scăderea suprafeţelor a avut loc pentru că forţa de muncă este din ce în ce mai puţină, avem o foarte slabă organizare şi promovare, iar în sezon preţurile nu acoperă nici costurile de producţie. Costurile noastre cu producţia de pepeni sunt peste costurile de producţie şi transport din Grecia în România. Investiţia este de 35.000- 37.000 lei/hectar”, a explicat Adrian Racoviţă.

    Totuşi, antreprenorul a subliniat că este un trend ascendent pe piaţa de pepeni fără sămânţă, atât la nivel de consum, cât şi la nivelul suprafeţei cultivate.Astfel, producţia realizată anul trecut a fost de 382.000 de tone, faţă de 519.000 de tone în 2019, fiind diminuată cu 35%, conform datelor de la INS. În acelaşi timp, importurile de pepeni (inclusiv pepeni verzi) şi papaya au crescut cu 55% în 2021 faţă de 2019 şi cu 14% faţă de anul precedent, ajungând la 24 de milioane de euro. Exporturile de pepeni au fost insignifiante în comparaţie cu importurile, de doar 1 milion de euro în 2021, potrivit sursei citate anterior. Consumul de pepeni este de 23 kg/cap de locuitor, ceea ce înseamnă circa 440.000 tone la nivel de ţară, iar reprezentanţii cooperativei Bostănăria cred că România va produce în acest an circa 320.000 de tone. În plus, o parte din producţia de sezon este aruncată la gunoi, pentru că este perisabilă şi consumatorii români nu pot absorbi în trei luni cât într-un an, astfel că iarna ne confruntăm cu importuri mari de pepeni. „În următorii 3-5 ani ne propunem să cultivăm 150 de hectare de pepeni, să creştem exportul anul viitor spre 20%, să mărim sezonul pepenilor la raft, astfel încât să livrăm din luna mai până în luna septembrie.

    Există cerere la nivel european şi global pentru pepeni”, a mai spus Racoviţă. Construirea unor sere este următorul obiectiv pentru a putea produce tot anul. „Dorim să realizăm acest lucru într-un mod în care aportul de energie să se bazeze pe soluţii verzi şi deşeurile să poată fi reutilizate.” Anul acesta, compania a iniţiat construirea unui depozit, care până la finalul anului ar trebui să fie complet utilat. Valoarea investiţiei este de 150.000 euro, din surse proprii, a mai spus Racoviţă. Pentru primul an de activitate, cooperativa agricolă Bostănăria şi-a propus să realizeze o cifră de afaceri de 4 milioane de lei, din care 40-45% să fie profit, şi să devină lideri în zonă. În România sunt circa 4.000 de cooperative, însă asocierea exclusivă a producătorilor de pepeni nu exista până în prezent. „Cred că este un model naţional şi sper să se adune producătorii de pepeni în cooperativă. În Grecia, de exemplu, producători individuali sunt arondaţi unor centre de sortare, ambalare şi desfacere. Odată cu asocierea avem beneficiul accesării fondurilor europene. Ne propunem pe termen mediu şi lung să accesăm fonduri europene, deoarece cooperativele sunt puternic susţinute în viitaorea perioadă prin noul Plan Naţional Strategic”, a completat Andrei Boitoş. La nivel mondial, China este cel mai mare producător de pepene verde din lume, cu o producţie anuală de 60 mil. tone. România se află pe locul 27 în lume şi pe locul 4 în Europa. Pe categoria „pepene galben”, tot China deţine prima poziţie, cu o producţie de 13,8 mil. tone. România se află pe locul 34 în lume şi pe locul 7 în Europa. La nivelul anului 2020, Europa a avut o producţie totală de 7,4 milioane de tone de pepene, din care 5,6 mil. tone au fost pepene verde şi 1,8 milioane, pepene galben.

  • Căile întortocheate ale vieţii: de la consultant financiar la cultivator de cartofi dulci

    Maria Mihăilescu, de profesie consultant financiar, a descoperit în urmă cu doi ani cartofii dulci, o cultură adaptată de Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni la condiţiile din România, şi a plantat o suprafaţă experimentală în Dăbuleni, iar anul trecut a trecut la o suprafaţă de 2 hectare, pentru comerţ. Planul său este să ajungă la câteva hectare şi să vândă în supermarketuri şi în străinătate.

    „Mi-a plăcut mult această cultură, pentru că este o cultură uşoară pentru începători, cum sunt eu, şi pentru cei care nu au studii în horticultură-agricultură. Eu, de exemplu, am numai studii în domeniul financiar. Am ales cartoful dulce pentru potenţialul randament pe care îl poate atinge la hectar şi pentru că se adaptează bine în zona nisipurilor din sudul României comparativ cu alte culturi“, a povestit Maria Mihăilescu în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Profi.

    Investiţia la hectar a fost de până în 10.000 de euro şi Mihăilescu îşi aminteşte că prima dată a descoperit cartoful dulce, în calitate de consumator, acum foarte mulţi ani, fără să se aştepte ca odată cu pandemia de COVID-19 să devină „fermier amator“, cum se defineşte ea.

    Cartoful dulce este de trei feluri, iar în funcţie de soi are interiorul portocaliu, mov sau alb. Maria Mihăilescu a ales soiul cu interiorul alb, puţin diferit de soiul cu interior portocaliu, cel mai cerut de pe piaţă.

    Astfel, a avut o provocare mare să-şi valorifice producţia.

    „Pentru noi, procesul de producţie a fost relativ uşor, dar am avut probleme logistice, deoarece a fost prima dată când am avut o cultură mare, comercială, iar provocarea cea mai mare a fost vânzare. Piaţa de aici este legată de ce se întâmplă la nivel european şi cine sunt marii producătorii ce vând pe o scară largă. Până acum câţiva ani, cartofii dulci în Europa veneau din Statele Unite sau erau produşi în Spania şi Portugalia, însă, recent, au apărut cartofii dulci din Egipt iar anul trecut, efectiv, au inundat supermarketurile din ţară şi asta a avut efect negativ asupra cultivatorilor de cartof dulce  convenţional din România, căci preţul a scăzut foarte mult şi asta a însemnat ca noi să îi păstrăm în iarnă. Neavând spaţii de depozitare corespunzătoare, o parte din producţie a fost pierdută şi o parte am vândut-o la preţuri mici către ferme de animale“, a explicat Mihăilescu.

    Cu toate acestea, ea spune că, cel puţin în zona de sud a ţării, cartoful dulce are un potenţial mare şi crede ca autorităţile ar trebui să sprijine cultivatorii de cartof dulce din România să investească în spaţii de depozitare, care au o importanţă mult mai mare decât procesul de producţie în sine.

    „Rămân loială cartofului dulce. Este o cultură pe care vreau să o dezvoltăm pe o suprafaţă mai mare, să producem mai multe soiuri şi nu numai pentru supermarketuri“, a conchis ea.

     

  • Celebrii pepeni de Dăbuleni, pe cale de dispariţie. Care este motivul

    80% din culturile de pepeni verzi de la Dăbuleni sunt distruse din cauza grindinei. Primii pepeni de Dăbuleni vor ajunge pe piaţă abia peste o lună şi vor fi mai scumpi.

    Grindina de acum două zile a distrus 80% din culturile de pepeni verzi de Dăbuleni.

    Fermierii speră ca plantele care au mai rămas să se regenereze, însă primii pepeni vor ajunge pe piaţă abia peste o lună. Şi ar putea fi mult mai scumpi.

    Florina Popa are 57 de ani. De o viaţă cultivă pepeni verzi. Anul acesta a plantat lubeniţă pe 4 hectare şi spera să recolteze peste 150 de tone. Grindina i-a distrus aproape în întregime plantaţia.

    „Totul aruncăm. Deci, vor fi de ordinul… cum se zice… a tonelor, poate zecilor… Aici, anul trecut am scos 160 de tone pe toată plantaţia asta”, spune Florina Popa.

    În Dăbuleni sunt cultivate peste 2.000 de hectare cu pepeni, iar la începutul lunii iunie ar fi trebuit să fie pe tarabe.În loc de profit, fermierii îşi numără acum pagubele.

    „Aproximativ 15.000 de lei pe hectar. Acum, dacă ne-a luat peste 10-12.000, vă daţi seama unde vom ajunge cu investiţia pe un hectar”, declară Dorin Glăvan, fermier.

    Fermierii spun că un sistem anti-grindină le-ar fi salvat culturile. Autorităţile le promit ajutor de acum înainte.

    „La Drănic a fost pusă în funcţiune această staţie anti-grindină. S-au tras, am înţeles, 20 de rachete. Oamenii acolo nu au fost afectaţi”, a afirmat Vetuţa Păsculete, director ANIF Dolj.

    În Dolj sunt cinci staţii anti-grindină. Directorul ANIF Dolj susţine că şi la Dăbuleni va fi instalată anul acesta o astfel de staţie.

  • Soluţii de criză în pieţele ieşene: Producătorii de pepeni din Dăbuleni acceptă şi bonuri de masă

    În câteva pieţe ieşene, producătorii de pepeni din Dăbuleni, judeţul Dolj, acceptă să vândă marfa primind în schimb bonuri de masă.

    “Este o soluţie de criză, trebuie să ne adaptăm. Vin de aproape zece ani la Iaşi să vând pepeni, iar lumea nu mai are bani. Acceptăm şi bonuri de masă. În acest fel, noi vindem mai repede marfa, iar toată lumea e mulţumită”, a declarat Marin B., unul dintre producătorii de pepeni, venit să-şi vândă marfa într-o piaţă din Iaşi.

    Un alt producător, tot din Dăbuleni, susţine că vânzările merg mai bine din momentul în care a apelat la această soluţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro