Realizată sub semnul ideilor Revoluţiei paşoptiste, Unirea Moldovei şi a Ţării Româneşti a reprezentat un obiectiv comun îndeplinit al elitei de pe ambele maluri ale Milcovului. Debutul anului 1859 avea să aducă împlinirea idealului românilor de la sud şi est de Carpaţi.
Tag: Cuza
-
Cum să ne înţelegem mai bine istoria
Iată o perspectivă care poate converti un dicţionar de personalităţi istorice într-o carte de lectură pasionantă. Mai ales când acestea sunt, ca în cazul “Enciclopediei şefilor de stat şi de guvern ai României”, deţinătorii puterii supreme, responsabilii de decizii prin care – sau poate, uneori, împotriva cărora – s-a construit România modernă, de la Cuza şi Kogălniceanu până astăzi.
Biografiile lor, prezentate cu imparţialitatea istoricului experimentat, ne pot ajuta să le înţelegem mecanismele şi mobilurile, ştiind de la început că niciunul nu are o singură cauză, că au fost oameni şi au fost “sub vremi”, cum zicea cronicarul, în anumite condiţii sociale, politice, geopolitice.
Toate acestea sunt prezentate sintetic în lucrare, astfel că, prin cele 72 biografii, avem sinteza celor 150 de ani de istorie a României de astăzi. Avem la îndemână un instrument de evaluare ce nu poate fi contestat în cazul unui om de stat: măsura în care, în contextul dat, a servit interesul ţării sale.
Nu de puţine ori, aceasta s-a făcut prin pierderea de popularitate sau de sprijin, împotriva presiunilor externe sau interne, atrăgând şi suportând, în numele unei idei, blamuri de tot felul. Să amintim aici secularizarea, în 1863, a averilor mănăstireşti de către Cuza şi Kogălniceanu, atribuită de lumea preoţească nefastelor idei revoluţionare franceze, care a adus însă în circuitul economiei naţionale 25% din suprafaţa ţării. Sau introducerea de către Carol I a principiului rotativei guvernamentale, cu rezultate benefice pentru ţară, prin implicarea celor două forţe politice într-un program continuu, acela al modernizării.
Într-un cuvânt, un dicţionar ce nu ar trebui doar consultat, la nevoie, ci citit, privit în el, ca într-o oglindă. O oglindă utilă şi pentru cei ce alegem, la fiecare patru sau cinci ani, pe liderii care iau decizii în numele nostru, dar şi pentru ei. Să nu uităm nici noi, nici ei, că, aşa cum spunea Richard Nixon, “politicianul urmează poporul, dar poporul îl urmează pe omul de stat”.
Nicolae C. Nicolescu, “Enciclopedia şefilor de stat şi de guvern ai României (1862-2011)”, Editura Meronia, Bucureşti, 2011
-
Care criza? Primaria Capitalei da peste un milion de euro pe statuile lui Catargiu si Cuza
Bucurestenii vor avea, pana la sfarsitul toamnei, doua statui
din bronz de peste un milion de euro. Potrivit site-ului
guvernamental de licitatii, Administratia Monumentelor si
Patrimoniului Turistic, institutie subordonata Primariei Capitalei,
va investi 4,45 milioane de lei fara TVA pentru realizarea in bronz
a statuilor care-i reprezinta pe Lascar Catargiu si Alexandru Ioan
Cuza. Cele doua licitatii s-au desfasurat prin negociere fara anunt
de participare, cu un singur sculptor, pe motiv ca “lucrarile pot
fi furnizate numai de un anumit ofertant, din motive
artistice”.Cititi mai multe pe www.gandul.info
-
Vitrina cu monstrii sacri ai politicii
Cel mai pertinent criteriu in evaluarea unor astfel de oameni pare a fi masura in care au stiut sa se identifice cu statul si sa ii serveasca interesele.
Pe langa acest criteriu intervin altele: in ce masura au acordat prioritate eficacitatii practice pe termen scurt sau, dimpotriva, riscand oprobriul, si-au asumat riscul de a avea dreptate mai tarziu, spre binele natiei.
Utila pentru a furniza cititorilor elementele unei astfel de evaluari este recenta „Enciclopedie a sefilor de stat ai Romaniei”, care ii prezinta pe detinatorii puterii supreme in Romania, de la intemeierea statului modern pana astazi, de la A. I. Cuza la Traian Basescu.
In rastimpul de un secol si jumatate scurs de la constituirea statului national, in varful piramidei puterii s-au succedat 15 personalitati, care au purtat nu mai putin de 10 titulaturi: domnitor, rege, presedinte al Prezidiului Marii Adunari Nationale, presedinte al Consiliului de Stat, presedinte al Republicii Socialiste Romania, presedinte al Consiliului Frontului Apararii Nationale, presedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Nationala, presedinte sau presedinte interimar al Romaniei.
Formula enciclopedica se dovedeste inspirata, fiind esentiala pentru sistematizarea unei informatii bogate. Toti actorii cartii sunt masurati cu acelasi, necesar pentru comparatie, „pat al lui Procust”: familie, studii, cariera profesionala si politica, impliniri si esecuri.
Un instrument auxiliar oferit cititorilor pentru a-si putea contura propria evaluare il constituie „Cuvantul inainte” al autorului, in fapt o schita a evolutiei constitutionale a tarii, de la monarhia constitutionala pana la perioada tranzitiei post-comuniste.
Nicolae C. Nicolescu, „Enciclopedia sefilor de stat ai Romaniei”, Editura Meronia, Bucuresti, 2008