BusinessMagazin

Tag: Cushman&Wakefield

  • Cushman&Wakefield a fost implicată în tranzacţii imobiliare de peste 300 mil. de euro în 2017, reprezentând 30% din volumul investiţional

    „Nivelul de lichiditate a pieţei s-a îmbunătăţit gradual în ultimii ani, după ce în 2009 sectorul imobiliar s-a confruntat cu o scădere accentuată a capitalului investit. Activitatea tranzacţională din 2017 reprezintă o fundaţie puternică pentru 2018, an în care ne aşteptăm să vedem o creştere semnificativă a fluxului de capital străin nou în piaţa imobiliară locală. Fondurile noi aflate în căutare de oportunităţi pe piaţa imobiliară locală sunt în prezent la un nivel destul de constant, comparativ cu viteza de intrare a capitalului din perioada 2004 – 2008”, spune Tim Wilkinson, partner, capital markets al companiei Cushman&Wakefield.

    Volumul investiţional din 2017 s-a ridicat la aproximativ 989 mil. euro, potrivit calculelor şi estimărilor Cushman & Wakefield Echinox, în creştere cu 15,5% faţă de anul precedent, cel mai mai activ sector fiind cel de retail, cu o pondere de circa 43% în total.

    Piaţa imobiliară locală a fost atractiva pentru o paleta largă de investitori, atrăgând fonduri din 14 ţări diferite, incluzând aici tranzacţiile realizate de companii din China (China Investment Corporation), S.U.A., (Cerberus), Africa de Sud (Atterbury, Prime Kapital), Franţa (Immochan), Belgia (Mitiska-REIM), Austria (Immofinanz) sau Republica Ceha (CTP).

    Totuşi, la nivelul Europei Centrale şi de Est, piaţa imobiliară locală a atras doar 6% din volumul total tranzacţionat (16,2 miliarde de euro), cele mai active pieţe fiind Polonia (cu o pondere de 30%), Rusia (25%) şi Republica Ceha (20%).

    „În 2018 ne aşteptăm să stabilim un nou record în ceea ce priveşte volumul tranzacţionat pentru echipa noastră de capital markets. Ne aşteptăm ca sectorul de birouri să genereze în acest an cea mai mare parte a volumului tranzacţional, urmat îndeaproape de sectorul de retail. Totodată, anticipăm că sectorul industrial va beneficia de cea mai importantă scădere a randamentului investiţional, în timp ce activitatea tranzacţională din sectorul hotelier va continua şi se va extinde şi înspre oraşe secundare”, adaugă Tim Wilkinson.

  • Bucurestiul ocupa locul 39 din 63 de orase dupa costul spatiilor de birouri

    Costul anual de ocupare a spatiilor de birouri din centrul
    Bucurestiului, incluzand chiria si cheltuieli cu diverse servicii,
    este de 339 de euro, nivel similar cu cel din Tel Aviv (Israel) si
    Lisabona (Portugalia), se arata in studiul Office Space Across the
    World 2010 realizat de Cushman&Wakefield.

    Cititi mai multe www.mediafax.ro

  • Bucuresti, tinta numarul 3 pentru extindere a multinationalelor

    Bucurestiul este al treilea oras din Europa in care cele mai importante 500 de companii multinationale europene intentioneaza sa isi extinda afacerile. Capitala Romaniei a fost depasita in aceasta privinta de Moscova si Praga, dar se situeaza la egalitate cu Varsovia, devansand Budapesta, care se situeaza pe locul imediat urmator.

     

    Cele 500 de companii considera ca Bucurestiul face mai multe eforturi pentru a-si imbunatati conditiile pe care le ofera derularii afacerilor decat Moscova, dar mai putine decat Praga, Budapesta sau Varsovia. Companiile considera insa ca orasele spaniole fac cele mai multe eforturi: Barcelona pe primul loc, urmata de Madrid.

     

    Tot in privinta imbunatirilor, companiile considera ca Bucurestiul s-a imbunatatit transportul intern fata de anul trecut, urcand in clasament de pe locul 30 pe locul 26. Astfel stam mai bine in aceasta privinta decat vecinii din Budapesta (locul 31) sau decat polonezii din Varsovia (locul 30) si la egalitate cu praghezii. Dar in privinta legaturilor de transport externe, Bucurestiul se situeaza chiar pe ultimul loc dintre cele 34 de orase considerate importante pe afacerile in Europa, in timp ce Budapesta a avut un salt similar cu cel pe care l-a avut Bucurestiul in privinta transportului intern: de pe locul 33 pe locul 26.

     

    In schimb accesul Bucurestiului catre piete a urcat 8 locuri fata de anul trecut pana pe pozitia 24, fiind pe picior de egalitate cu Stockolm si Istanbul si devansand in acelasi timp orase precum Roma, Viena sau Atena. Totusi celelalte orase central si est europene se claseaza mai sus: Budapesta locul 22, Praga locul 21 si Varsovia locul 15. Pe primele pozitii se claseaza Londra, Paris, Frankfurt, Bruxelles si Barcelona.

     

    “Bucurestiul este un oras extrem de dinamic, din toate punctele de vedere. Se fac eforturi atat din partea companiilor care doresc implementarea/demararea proiectelor (developeri, in cazul sectorului de real estate) in aceleasi conditii de calitate ca si in celelalte orase din Europa, in special ca in cele Vestice" a declarat directorul general al Cushman & Wakefield Activ Consulting, Razvan Gheorghe.

     

    Bucurestiul sta foarte bine in privinta costurilor pe care companiile le au cu forta de munca., sitandu-se pe locul doi in raportul ECM, dupa Varsovia. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul ca Bucurestiul a ocupat anul trecut prima treapta in ceea ce priveste acest criteriu. In plus, noteaza raportul Cushman & Wakefield, exista si un aspect mai putin favorabil, si anume faptul ca multinationalele nu apreaciaza foarte mult calificarea pe care angajatii bucuresteni o au: Bucurestiul ocupa locul 32, in timp ce Budapesta se situeaza pe 21, Praga pe 24 si Varsovia pe 25. De asemenea ele sunt de parere ca nu stam atat de bine la capitolul limbi straine precum vecinii nostri din Budapesta, Varsovia sau Praga: Bucurestiul ocupa locul 28, Budapesta 21, Varsovia, 20 si Praga 21.

     

    Un alt aspect mai putin imbucurator pentru bucuresteni este calitatea vietii angajatilor din Europa Centrala si de Est. Companiile chestionate au plasat bucurestenii pe ultimele locuri in clasament in functie de calitatea vietii acestora: Bucuresti – locul 31, Varsovia locul 32, Budapesta – 30 si Praga 29. Companiile considera ca angajatii din Barcelona (locul 1), Munchen ( locul 2) si Stockolm (locul 3) au cea mai inalta calitate a vietii. Totusi acesta este un aspect care are un rol mai putin important in influentarea deciziilor de a localiza afacerile intr-un oras sau altul, potrivit consultantilor Cushman & Wakefield.

     

    Un alt aspect usor imbunatatit de Bucuresti este gradul de poluare, acesta a urcat de pe locul 32 pe locul 30, situandu-se insa inca printre cele mai poluate orase europene. In acelasi timp companiile considera Varsovia mai poluata decat Capitala Romaniei, in timp ce in Praga si Budapesta putem respira un aer mai curat (locul 22 si locul 20). Cele mai putin poluate orase europene sunt considerate cele nordice: Oslo (pe primul loc), Stockolm (locul 2) si Helsinki (locul 3).

     

    Telecomunicatiile sunt un alt aspect imbunatatit de Bucuresti, a urcat de pe 32 pe 29 si a devansat Budapesta, Varsovia si Praga (situate la egalitate pe locul 31). Totusi aceste tari inca se situeaza in coada clasamentului european in aceasta privinta.

     

    In privinta eforturilor financiare pe care le fac autoritatile pentru a incuraja afacerile (cum ar fi reducerile de taxe si alte stimulente finaciare), Bucurestiul este la mijlocul clasamentului, pe locul 11, pozitia fiind relativ constanta fata de anul trecut: locul 11 – 2008, locul 10 – 2007. Aceasta perceptie este similara cu perceptia asupra autoritatilor din Praga (locul 9), in timp ce Budapesta si Varsovia sunt vazute ca facand mai multe eforturi (locul 4, respectiv 2). Orasele care neglijeaza cel mai mult aceste aspecte sunt Roma si Milan – locurile 34, respectiv 33..

     

    "Asistam la imbunatatiri importante de la an la an, iar un aspect deosebit de important pentru companii, asa cum arata raportul ECM sunt telecomunicatiile: Bucurestiul se afla in zona de acoperire a celor mai mari operatori de telefonie mobila pe plan european si mondial. In privinta real estate-ului acum sunt activi pe piata din Romania unii dintre cei mai de succes dezvoltatori din Europa. Ei isi vor implementa retetele de succes si in Bucuresti asa cum au facut-o si in alte orase importante din Europa. Chiar situatia dificila cu care ne confruntam pe plan economic, la nivel international este o sansa pentru Bucuresti pentru o planificare strategica si sustenabila in real estate,” a mai comentat Razvan Gheorghe.

     

    Daca anul trecut chiriile spatiilor de birouri erau considerate accesibile si plasau Bucurestiul chiar pe a doua pozitie intre orasele europene in aceasta privinta, anul acesta Bucurestiul a pierdut 11 locuri, situandu-se la jumatatea clasamentului, pe locul 13. Budapesta insa a urcat de pe locul 5 pe locul 3, Praga a urcat de pe 8 pe 6, iar Varsovia care ocupa prima pozitie anul trecut acum este pe locul 5. Acest aspect este strans legat de lipsa de astfel de spatii de calitate solicitate de companii, Bucurestiul fiind clasat anul acesta abia pe locul 28 in aceasta privinta, o cadere de 18 locuri fata de anul trecut. In comparatie Varsovia se situeaza pe locul 11, fiind si ea in cadere de pe locul 5, Praga se mentine ca si anul trecut pe locul 19, iar Budapesta isi imbunatateste pozitie de la locul 13 in 2007 la locul 9 anul acesta.
     

  • Romania, nr. 1 in regiune dupa valoarea tranzactiilor imobiliare din T2

    In Romania trimestrul al doilea a marcat o revenire a tranzactiilor majore pe piata imobiliara: s-au tranzactionat 696 milioane de euro, cu 18,6% mai mult decat in aceeasi perioada a lui 2007 si de aproape sase ori mai mult decat in primul trimestru al lui 2008 (119 milioane de euro). Aceasta face ca suma totala inregistrata de Romania in primul semestru al 2008 sa se ridice la 815 milioane de euro, potrivit calculelor efectuate de analistii Cushman&Wakefield.

     

    Ungaria a realizat doar 15 milioane de euro in trimestrul al doilea (T2) si un total de 135 mil euro in semestrul 1 (S1), Cehia are in T2 un volum de tranzactii imobiliare de 141 mil. euro, iar in S1 un total de 235 mil euro, Bulgaria are 251 mil. euro in T2 si un total de 746 in S1, in timp ce Polonia, desi are un total de 907 mil euro in S1 (703 mil euro in T1 si 204 mil euro in T2), in realitate a inregistrat valoari mult reduse fata de anul trecut – valoarea din T2 este cu 77,8% mai mica decat cea corespunzatoare aceluiasi semestru al anului trecut.

     

    "Tranzactiile importante realizate in cursul primelor sase luni ale acestui an au fost incepute inca de anul trecut", a declarat Costel Florea, directorul departamentului de Capital Markets din cadrul Cushman&Wakefield Activ Consulting (n.red. biroul local al companiei de consultanta). Acesta considera ca fondurile de investitii sunt totusi mult mai prudente in acest moment din pricina existentei unor oferte similare sau la preturi chiar mai mici pe pietele vestice ("exista oferte pentru cladiri de birouri in City – Londra la yielduri de 7%"), din pricina cresterii numarul de proiecte imobiliare, mai ales in domeniul de retail, care va duce in mod normal la o scadere a chiriilor pe termen mediu si implicit o majorare a perioadei de recuperare a investitiei si din pricina majorarii costurilor de finantare si a aportului propriu de capital care a dus la o a dus la diminuarea ratei de recuperare interna (IRR), principalul indicator de analiza a randamentului pentru investitori.

     

    "In momentul de fata in Romania putem discuta de yielduri de 6,25 – 6,5% pentru ‘prime office’, de 7-7,5% pentru ‘secondary office’, iar retailul ajunge la 6,25 – 6,5 pentru proprietati prime in Bucuresti si la 7,25-7,5 in afara Bucurestiului. Astfel yieldurile au crescut cu aprox 0,25-0,5% pentru proprietati ‘prime’ in Bucuresti, in timp ce cresterea yieldului pentru proprietati din afara Bucurestiului este de 0.5 – 1 % (50 pana la 100 de "base points")", a mai declarat Costel Florea.

     

    In acest context, analistii companiei considera ca este posibil ca preturile pentru proprietatile generatoare de venituri sa ramana in continuare la un nivel mai scazut comparativ cu anul trecut, iar investitorii sa fie interesati cu precadere de parteneriatele cu dezvoltatorii care au nevoie de infuzii de capital, randamentele fiind mai ridicate in cazul dezvoltarii.

     

    Click aici pentru a citi mai multe despre scaderile de peste 50% inregistrate pe unele piete vestice in T2 in ceea ce priveste valoarea tranzactiilor imobiliare.

     

    Cititi si Au ajuns preturile la maxim?
     

  • Cushman&Wakefield a semnat 3 contracte de administrare a mall-urilor

    Pentru cele trei centre comerciale, biroul din Romania al Cushman & Wakefield va oferi servicii de “set-up management” si servicii de administrare dupa deschidere. “Set-up management”-ul presupune contractarea prestatorilor de servicii pentru centrul comercial (curatenie, paza, intretinerea instalatiilor si a echipamentelor tehnice, montarea si intretinerea sistemelor de monitorizare video, a sistemelor de monitorizare trafic), mentinerea legaturii cu chiriasii pentru amenajarea spatiilor, consultanta pentru design, consultanta de marketing.

     

    Dupa deschidere serviciile oferite de Cushman & Wakefield Activ Consulting pentru aceste proprietati cuprind coordonarea prestatorilor de servicii, consultanta de marketing, facturarea obligatiilor de plata catre chiriasi, urmarirea incasarilor, efectuarea platilor catre prestatori, comunicarea cu chiriasii, inchirierea spatiilor publicitare.

     

    "Dezvoltarea de centre comerciale este unul dintre cele mai dinamice sectoare ale pietei imobiliare romanesti. Aceasta dinamica impune, pe masura ce proiectele anuntate sunt livrate, necesitatea serviciului de management al proprietatii in Romania. Practic o data realizate design-ul si mixul de chiriasi, iar spatiile comerciale inchiriate, managementului proprietatii incepe sa faca diferenta intre centre comerciale", spune Silviu Ionici, directorul departamentului de Property Management la Cushman & Wakefield Activ Consulting.

     

    Cele trei noi centre comerciale se vor alatura portofoliului deja existent de centre comerciale administrate de catre Cushman&Wakefield Activ Consulting, acestea avand o suprafata totala inchiriabila de peste 300.000 de metri patrati. Centrele deja existente in portofoliul companiei sunt Shopping City Sibiu, Shopping City Suceava, European Retail Park Targu Mures, European Retail Park Braila, European Retail Park Bacau si Magnolia Center din Brasov.
     

  • Cand va fi primul faliment de mall

    Final de martie, Arad, bulevardul Aurel Vlaicu. Intr-un decor cu baloane, circulatie partial oprita, sute de invitati, sampanie si frigarui, dezvoltatorul Atrium Centers inaugura constructia la mall-ul Atrium Center Arad, primul din cele patru pe care dezvoltatorul le va construi in tara.

    “Cred ca in Arad pot exista patru centre comerciale, la fel si in Cluj”, considera Michael Israeli, director general si actionar al Atrium Center, dezvoltator care va mai construi mall-uri si in Baia Mare, Satu Mare si Cluj.
    “Probabil vom avea un randament anual mai mic decat in alte zone, dar…” Directorul companiei se opreste putin, ridica privirea inspre un colt al santierului unde urmeaza sa inceapa constructia mallului si continua: “Probabil ca nu este cea mai fericita situatie, dar cred ca noi si cu AFI vom crea un pol comercial in oras”.

    Mai exact, in zona indicata de Michael Israeli, adica dupa ce iesi din santierul Atrium Center Arad, situat de-a lungul bulevardului, mergi pe bulevard maxim 500 de metri si treci de o intersectie, se afla un alt santier, unde compania Africa Israel construieste AFI Arad Palace.

    Peisajul cu cele doua viitoare mall-uri situate vizavi unul fata de celalalt este de altfel caracteristic pentru Arad, oras unde s-au anuntat spre dezvoltare cele mai multe centre comerciale raportat la populatie, dar si pentru tabloul general al celor peste 100 de mall-uri si parcuri de retail care ar trebui sa se deschida in tara pe termen mediu.

    O asemenea perspectiva ar trebui sa genereze optimism in randul dezvoltatorilor si al consultantilor, insa acestia considera ca nivelul veniturilor populatiei nu este atat de ridicat pentru a sustine toate proiectele de noi mall-uri, mai ales in orasele medii, unde sunt anuntate mai multe parcuri de retail, mall-uri clasice sau centre de tip outlet. Aradul este poate cel mai bun exemplu, cu cele patru mall-uri si doua parcuri de retail afl ate in constructie sau anuntate spre dezvoltare in urmatoarea perioada.

    In acest an se va finaliza parcul de retail Armonia Arad, dezvoltat de catre RED Management, iar pentru anul viitor ar urma sa fie inaugurate mall-urile Galleria Arad si Atrium Center Arad si parcul de retail West Gate al Meinl European Land. AFI Palace va fi inaugurat in 2010, in timp ce un alt proiect de mall apartine irlandezilor de la Mivan, care au pus Aradul pe lista celor zece orase unde ar urma sa deschida un Tiago Mall impreuna cu Moritz Group. In total, peste 200.000 de metri patrati inchiriabili in centre comerciale la o populatie de aproape 170.000 de locuitori, cat numara Aradul, adica o medie de peste 1,1 mp/locuitor.

    “Cred ca pana la o medie de un metru patrat pe locuitor, incluzand si mall-urile si parcurile de retail, poate fi in regula. Un maxim de 0,5 mp/locuitor pentru mall-uri si restul pentru parcuri de retail”, spune Razvan Gheorghe, directorul general al Cushman & Wakefield Activ Consulting, companie de consultanta imobiliara care este, alaturi de Jones Lang LaSalle, agent de inchiriere al AFI Arad Palace.

    Razvan Gheorghe spera, ca si Michael Israeli, ca cele doua mall-uri situate unul langa altul vor crea un pol comercial al orasului si ca nu vor ajunge sa se canibalizeze. “Cel putin pentru o vreme, in primii ani nu cred ca isi vor crea unul altuia probleme foarte mari.”

    Dezvoltarea rapida a centrelor comerciale din provincie, comparativ cu Bucuresti, unde ultimul mall a fost inaugurat in 2005, a dus de altfel la o situatie inedita: pentru prima data pe piata de retail, alt oras decat Bucurestiul atinge cea mai mare suprafata de centre comerciale pe cap de locuitor.

    Dupa ultimul raport intocmit de catre Colliers International, prin inaugurarile Iulius Mall si Polus Center, Clujul a ajuns la o medie de aproape 0,3 mp/locuitor, comparativ cu 0,05 mp/locuitor in Bucuresti. Cresterea acestui indicativ nu va ajunge insa la nivelul rezultat din adunarea tuturor proiectelor anuntate, situatia in care Aradul va avea 1,4 mp spatii comerciale/locuitor fiind putin probabila.

  • Chiriile spatiilor industriale din Bucuresti au scazut cu 6% anul trecut

    In raportul intocmit de catre companie, 89% dintre orase au inregistrat fie cresteri, fie niveluri stabilizate ale preturilor pentru ocuparea spatiilor industriale in 2007, in timp ce doar 11% dintre ele au raportat scaderi. Bucuresti este una dintre aceste locatii, de aceea operatorii de astfel de spatii devin din ce in ce mai interesati de Romania, potrivit consultantilor Cushman & Wakefield. La nivel global, chiriile au crescut cu o medie de doar 6% in 2007, cea mai mare crestere regionala fiind inregistrata in America de Sud: 25%.

    “Segmentul industrial/logistic in Romania este in plina dezvoltare, iar in urmatorii ani va cunoaste o expansiune deosebita. Zonele cele mai vizate sunt bineinteles cele situate in vecinatatea marilor centre urbane pe rutele principale de transport, de-a lungul autostrazilor existente precum si a celor aflate in stadiu de proiect. Exista proiecte pentru astfel de spatii la Cluj si in vestul tarii in jurul unor orase precum Timisoara, Oradea, Arad, Satu Mare", a precizat Gabriel Sfetcu, Head of Industrial la Cushman & Wakefield Activ Consulting Bucuresti a ocupat astfel locul 38 din 52, in scadere cu 11 locuri fata de 2006, cand ocupa pozitia a 27-a, nivelul chiriilor medii din Capitala pentru spatiile industriale fiind de patru euro pe metru patrat

    Potrivit acestuia, cele mai retanbile amplasamente pentru parcurile logistice din Bucuresti sunt cele situate in vecinatatea autostrazilor A1 si A2, in timp ce zona de nord, cu centre logistice de dimensiuni mici si medii, inregistreaza cele mai mari chirii. “Motivul scaderii chiriilor pe segmentul industrial/logistic in Romania in 2007 este unul simplu si anume: cresterea ofertei datorata cresterii numarului de proiecte anuntate de dezvoltatori consacrati, in conditiile in care cererea are o crestere constanta”, a adaugat Gabriel Sfetcu.

    La nivel global, zona din jurul aeroportului londonez Heathrow isi pastreaza renumele de cea mai scumpa locatie pentru segmentul industrial. Un metru patrat de spatiu industrial in Heathrow costa 211 de euro euro pe metru patrat pe an, cost total de ocupare care include chiria si serviciile. Londra este urmata de capitala Irlandei, Dublin, pe locul al doilea, care urca doua locuri si de Tokyo pe locul al treilea.

    Totusi, chiriile (cea mai importanta parte a costurilor de ocupare) a crescut doar cu 5% in moneda locala in Heathrow, in timp ce in Mumbai, India, s-a inregistrat o crestere de 94%, iar in Istanbul de 60%. Mumbai este de asemenea in varful clasamentului daca analizam cele 138 de locatii din perspectiva cresterii chiriilor in moneda locala, acesta inregistrand o crestere de 94% anul trecut.

    “Pietele emergente in sectorul industrial vor continua sa influentele tendinta globala de crestere a chiriilor si anul acesta. In pietele mai mature, totusi, cresterea va avea tendinta de a fi moderata sub influenta crizei creditelor”, a declarat Elaine Rossall, Head of Business Space Research & Consultancy pentru Cushman & Wakefield.

  • S-au blocat tranzactiile cu terenuri?

    Preturile ridicate ale terenurilor din Bucuresti erau mentionate de catre dezvoltatorii imobiliari, la inceputul anului trecut, ca fiind principala ingrijorare pentru viitor. Cu toate acestea, a urmat un an care a adus tranzactii record cu terenuri situate pe fostele platforme industriale si, desigur, noi majorari de preturi.

    Acestea din urma au fost amortizate de majorarea preturilor finale de livrare ale proiectelor, "cresterea pretului final cu 50% in ultima perioada depasind cresterea costurilor cu constructia si a preturilor la terenuri", dupa cum admite David Flusberg, presedintele si cofondatorul Adama Holding.

    Noutatea acestui inceput de an este, cel putin la nivel declarativ, retinerea unor dezvoltatori de a mai cumpara terenuri in acelasi ritm ca in anii trecuti. "Alte companii platesc preturi pentru terenuri pe care noi nu suntem dispusi sa le platim", declara Alejandro Solano, directorul general pentru Romania al dezvoltatorului spaniol Hercesa Imobiliare.

    Compania, care a achizitionat in 2005 si in 2006 terenurile fostelor fabrici de paine Titan si Spicul din Bucuresti, a anuntat proiecte rezidentiale care vor cuprinde 5.200 de apartamente, dintre care 3.000 in parteneriat cu fondul de investitii Bluehouse Capital.

    Solano spune ca nu si-a propus la venirea in Romania sa cumpere foste fabrici pentru terenuri, dar ca acestea au fost o oportunitate buna, comparativ cu perioada actuala. "Piata este plina de terenuri si multe dintre acestea au un pret care nu e cel corect", considera Solano, care adauga ca exista disponibilitate pentru noi investitii, "dar numai daca este o buna oportunitate. Nu vrem sa facem lucruri nebunesti".

    Aceeasi opinie o impartaseste si Reuven Havar, country manager al Africa Israel (AFI), dezvoltatorul proiectului Cotroceni Park, proiect care va necesita investitii estimate la 500 de milioane de euro. "Sunt preturi pe care eu nu le platesc, fiindca sunt exagerat de mari pentru Bucuresti", spune Havar despre preturile de 2.000 de euro pe metru patrat pentru unele terenuri din zone semicentrale ale Capitalei.

    Africa Israel a achizitionat in luna august a anului trecut terenul fostei fabrici Laromet pentru care a platit 77,5 milioane de euro, pretul pe metru patrat fiind de 500 de euro. Dezvoltatorul intentioneaza sa construiasca pe acest teren un ansamblu rezidential care poate cuprinde pana la 5.000 de apartamente, investitia estimata fiind de 500 de milioane de euro.

    Havar spune ca inca nu stie daca va obtine randamentul clasic de 30% din segmentul rezidential, insa mentioneaza ca majorarea preturilor la terenuri afecteaza rentabilitatea centrelor comerciale de tip mall. "Maximul de pret cu care poti sa faci shopping mall poate sa fie 350-400 euro pe metru patrat – si sa fie intr-o zona buna. Sunt preturi si mai mici, dar in afara din oras", spune seful AFI, adaugand ca astfel de zone din afara orasului nu sunt potrivite pentru un construirea unui mall.

    Cresterea preturilor pentru terenuri, precum si inmultirea numarului de proiecte de centre comerciale construite sau anuntate face ca dezvoltatorii sa fie mai putin interesati de proiectele de retail, orientarea fiind catre proiecte de alta natura, dupa cum remarca Atilla Peli, directorul departamentului de terenuri din cadrul Colliers International.

    "Am observat ca in general terenurile pentru mall-uri nu sunt interesante pentru dezvoltatori decat in anumite limite de pret, care in acest moment ar fi undeva intre 500 si 1.000 de euro pe metru patrat."

    Rentabilitatea unui proiect pentru un centru comercial difera insa de la caz la caz, caracteristicile proiectului si concurenta existenta fiind factori care pot face ca dezvoltarea unui mall sa fie rentabila si la un pret de peste 500 de euro pe metru patrat. "Sunt proiecte care suporta bine si un pret mare in centru,in timp ce altele suporta un pret mic la periferie. Unele ar fi rentabile la 400 de euro pe metru patrat, in timp ce altele nu", comenteaza Razvan Gheorghe, managing partner al companiei de consultanta imobiliara Cushman&Wakefield.

    Seful AFI spune insa ca pentru modelul companiei pe care o conduce nu ar fi rentabil un teren la un pret mai mare de 400 de euro si ca este decis sa astepte, chiar daca intre timp au fost anuntate proiecte pentru peste 100 de mall-uri si centre comerciale. Africa Israel are in dezvoltare, pe langa proiectul Cotroceni Park, un mall la Arad si inca unul la Ploiesti, unde a platit pentru teren un pret de aproximativ 350 euro/mp.

  • Bucuresti – locul 35 in lume la chiriile pentru birouri

    Capitala Romaniei a pierdut o treapta fata de anul trecut in clasamentul mondial al celor mai ridicate chirii pentru spatiile de birouri, clasandu-se pe pozitia a 35-a, potrivit raportului Office Space Across the World 2008, intocmit de catre compania de consultanta imobiliara Cushman&Wakefield. Clasamentul include 203 orase, Bucurestiul fiind in scadere un loc comparativ cu clasamentul realizat anul trecut.

    Fata de anul 2006, cresterea chiriilor a atins 5% anul trecut pentru zonele ultra centrale si 7% pentru cele centrale, ajungand astfel la 21 euro/mp, respectiv 15 euro/mp, in timp ce chiriile medii din Brasov si Timisoara s-au situat la un nivel de 15 euro/mp. Comparativ, chiriile din cele mai bune zone din Bucuresti sunt mai scazute comparativ cu cele din zonele centrale din Varsovia, unde chiria medie este de 30 euro/mp si la acelasi nivel cu cele din capitala Ungariei, Budapesta. Chiriile locale sunt insa mai mari decat cele din Sofia, unde cele mai mari chirii urca pana la 16 euro/mp, si chiar fata de cele din Praga, unde nivelul maxim este de 20 euro/mp.

    “In conditiile in care cererea de spatii de birouri este in continuare superioara ofertei, iar rata de neocupare pentru cladirile de clasa A este aproape zero, in 2008 asteptam noi cresteri ale nivelului chiriilor atat pentru spatii de birouri clasa A cat si pentru clasa B. Tendinta companiilor va fi si pentru anul 2008 de a preinchiria spatii de birouri aflate in diferite etape de executie. Prin urmare va continua tendinta din ultimii ani de crestere a suprafetelor destinate cladirilor de birouri prin finalizarea proiectelor deja incepute sau care vor incepe in trimestrul I al anului, stocul estimat pentru Bucuresti fiind de 350,000 mp de spatii noi de birouri”, a declarat Florin Sorea, Head of Office Agency Cushman & Wakefield Activ Consulting.

    Pe prima pozitie s-a clasat, ca si anul trecut, Londra, un metru patrat de categoria A in West End ajungand la 2.277 euro/an, cu 30% mai mult decat in 2006 – procent raportat la moneda locala. “In jur de 50% dintre cererile pentru Mayfair/St James au venit din partea sectorului financiar, atras de spatiu de calitate foarte buna al ofertei precum si de amplasamentul imbatabil. Inca inregistram un nivel sanatos al cererilor de acest tip, desi este clar ca procentele mari de crestere a chiriilor din ultimii ani s-au mai micsorat”, a precizat Guy Taylor, Head of West End Office Agency in biroul londonez al Cushman & Wakefield. Pe locul al doilea se afla Hong King, cu 1.745 euro, o crestere de 40% calculata in moneda locala.

    Dintre aceste 203 amplasamente incluse in raport, 79% au inregistrat cresteri ale chiriei in ultimul an, 20% au chirii stabile si numai 1% au inregistrat scaderi ale chiriei (in timp ce anul trecut 6% au inregistrat scaderi). Per ansamblu, chiriile au crescut la nivel global cu 14% in 2007, comparativ cu 10% in 2006.

    “Anul trecut s-a inregistrat cea mai accentuata crestere a costurilor pentru spatiile de birouri in multe dintre amplasamentele de top din lume dupa evenimentele din 2001 care au zguduit piata proprietatilor, cea mai mare cerere venind din sectorul financiar. In spatele acestei cresteri se afla o oferta limitata de produse de calitate intrucat developerii raman relativ precauti, in special in comparatie cu valorile mari inregistrate in 2001 si 2002.”, considera Elaine Rossall, Head of Business Space Research & Consultancy pentru regiunea EMEA in cadrul companiei de consultanta imobiliara.

    Moscova a urcat doua locuri si a intrat astfel pentru prima data in primele 5 cele mai scumpe amplasamente pentru spatiile de birouri, chiriile fiind acum mai ridicate aici decat in Paris, care a fost surclasat si de Mumbai. “Aceasta schimbare in clasament se datoreaza cresterii Moscovei si Mumbaiului, intrucat nivelul chiriilor in Paris pentru Central Business District (CBD) a crescut si el cu 12% anul trecut,” a spus Elaine Rossall, Head of Business Space Research & Consultancy pentru regiunea EMEA.

    Cea mai mare crestere in clasamentul global a inregistrat-o insa Oslo, care urca 14 locuri pana pe treapta a 11-a. Aceasta crestere este datorata boom-ul economic al exportului de petrol, impulsionat de majorarea preturilor pentru un baril si de dobanzile mici. Cele mai mari cresteri ale tariferlor de chirii au fost inregistrate insa de Istanbul si Izmir, cu 95% respectiv 90% (in monedat locala).

  • Cushman&Wakefield, consultantul pentru Westhill Mall

    Consultantul global de real estate va lucra la proiect prin intermediul biroului sau din Atena care va oferi Consutanta in Design si Management set up si prin biroul de la Bucuresti pentru serviciile de Property Management.

    Westhill Mall are o suprafata totala inchiriabila de 78 000 mp, investitia fiind grupului britanic fiind estimata la 100 de milioane de euro. Centrul comercial va dispune de trei nivele, primele doua fiind destinate retail-ului, iar cel de-a treilea petrecerii timpului liber. La ultimul nivel vor fi 9 sali de cinema, o sala de bowling, o zona de restaurante si fast fooduri precum si un club de fitness. Centrul comercial se va deschide in 2010.