Iren Arsene, coproprietara editurii Curtea Veche, a inceput anul cu mari sperante in Jamie, bucatarul britanic care a adunat cu zambetul lui cuceritor o avere de 25 de milioane de lire. Iren Arsene l-a adus pe britanicul Jamie Oliver in Romania din 2006, i-a lansat trei titluri, iar vanzarile cartilor lui de bucate, impreuna cu alte titluri, precum cele ale lui Orhan Pamuk, castigatorul premiului Nobel pentru literatura de anul trecut, au adus editurii un salt al afacerilor de 50% in 2007.
Aceeasi crestere o asteapta Iren Arsene si pentru acest an, desi considera ca Jamie, Pamuk sau cartea cu dieta South Beach mai au inca un potential de crestere imens: „In tarile vestice, o editura face avere doar din copyright-ul pentru dieta South Beach, nemaiavand nevoie sa mai scoata si alte titluri, iar in Marea Britanie din cartile lui Jamie se vand intr-o saptamana mult mai multe decat in Romania intr-un an“ (in 2007, cartile scrise de Jamie Oliver s-au vandut in Romania in 25.000 exemplare). E mult, e putin? Iren Arsene exemplifica prin faptul ca tirajul considerat mediu de statisticile Ministerului Culturii este de 2.000 de exemplare si ca, practic, orice e peste acest prag poate fi considerat bestseller. „Este mult daca luam in calcul faptul ca e vorba de o carte destul de scumpa (pretul de lista este de 90 de lei – n.red.), ceea ce imi confirma teoria ca vanzarile de carte nu sunt mici pentru ca oamenii nu au bani, ci pentru ca acestea nu sunt pe lista lor de prioritati“, spune Iren Arsene. Iar cartile bucatarului britanic nu sunt scumpe pentru ca asa a vrut editura, ci pentru ca acestea au fost conditiile agentului: „Noi am fi vrut sa scoatem si o varianta mai ieftina, sa atragem cat mai multi cumparatori, dar conditiile copyright-ului sunt foarte dure si nu te lasa sa te abati deloc de la politica lor de marketing“.
Tocmai potentialul de crestere rezultat din drepturile de autor pe care le detine editura a fost si motivul pentru care un fond de investitii a intrat in negocieri cu familia Arsene, la sfarsitul anului trecut, pentru a cumpara Curtea Veche. Iren Arsene spune ca negocierile cu fondul de investitii, al carui nume prefera sa nu il spuna, s-au si incheiat, deoarece ea si sotul ei, Grigore Arsene, au preferat sa refuze oferta. „Au fost doua variante – achizitia unui pachet minoritar sau a intregii edituri -, insa nu am ajuns la o varianta avantajoasa pentru ambele parti“, spune coproprietara editurii, care nu exclude insa o vanzare a editurii, daca vor fi oferte avantajoase pentru a da un impuls de crestere afacerii. Editura Curtea Veche, ca si majoritatea celorlalte edituri din Romania, sunt afaceri mici (cifra medie de afaceri in acest domeniu fiind de 3-4 milioane de euro, in conditiile in care intreaga piata este evaluata la 60 de milioane de euro). „Sunt cateva edituri care au o crestere destul de interesanta, insa in general sunt afaceri mici si care au nevoie de investitii mici, ceea ce face ca foarte putine astfel de companii sa intre in atentia fondurilor de investitii“, spune Dragos Rosca, CEO al fondului de investitii Gemisa Investments, care spune ca nu a fost interesat pana acum de editurile romanesti. Infiintat in 2004, Gemisa vizeaza start-up-urile si afacerile de mici dimensiuni si este in prezent singurul fond de investitii ce detine in prezent o companie cu activitati de editare (este vorba despre Press Pro International, care editeaza zece publicatii medicale).
Cu toate ca nu a intrat inca in segmentul editurilor de carte, Dragos Rosca nu exclude aceasta posibilitate in viitor: „Depinde de companie, de managementul ei si de posibilitatile de dezvoltare pe piata pe care activeaza“. Oferte de achizitie au mers si spre editurile mai mari: in 2006 Gabriel Liiceanu a facut public faptul ca nu intentioneaza sa vanda editura Humanitas dupa ce avusese mai multe oferte, iar editura Polirom a primit de asemenea oferte de achizitie. Adrian Butuca a preferat insa sa consolideze afacerea, preluand editura Cartea Romaneasca, iar discutiile despre vanzare au fost deocamdata refuzate.
Posibilitatile de dezvoltare sunt de fapt principalul „activ“ pe care se bazeaza acum editurile: „Piata este foarte jos si va creste cu doua sau poate chiar trei cifre multi ani de acum inainte, bazandu-se pe o cerere din ce in ce mai mare, pe vanzarile online (internetul a ajuns acum la 15% din vanzarile totale si estimam ca vor creste din ce in ce mai mult), dar si pe vanzarile din hipermarketuri, care de asemenea au avut o crestere importanta in ultimii doi ani“, considera coproprietara de la Curtea Veche. In aceste conditii, ce valoare are o editura? Iren Arsene spune ca valoarea este egala cu cifra de afaceri plus depozitul de carte, evaluat la jumatate din cifra de afaceri. „Cifrele finale ale valorii pot fi ajustate ulterior cu elemente ce tin cont de ritmul de crestere a afacerii, atractivitatea sectorului in ansamblu, tipul de clienti pe care ii vizeaza si natura veniturilor generate“, mai spune Dragos Rosca.
Iren Arsene spune insa ca si cresterea organica este o optiune la fel de buna, dat fiind ca numai aceasta a fost modalitatea de crestere de pana acum. Este drept, editura a ajuns la acest nivel in zece ani (a fost infiintata in 1998), intr-un moment cand Iren Arsene, care avea pe atunci o firma de tehnoredactare si lucra cu alte edituri, a citit o carte a lui Dale Carnegie („Secretele succesului“) si a decis sa o aduca in Romania pe cont propriu. „Acum e multumita de doua lucruri: ca prima carte pe care a decis sa o aduca in Romania se indreapta spre 200.000 de exemplare vandute, dar si ca activeaza intr-o piata unde fiecare isi vede de treaba lui: „Piata este evaluata grosso modo la 50-60 mil. euro, dar de fapt nu se stie dimensiunea exacta, si asta imi da un confort incredibil“.
Viata la curte
