Rudele victimelor au dat în judecată Olanda în 2007, argumentând că acest stat este parţial responsabil de uciderea a 300 de musulmani deoarece trupele olandeze i-au expulzat din baza ONU, ştiind că vor fi ucişi.
Aproximativ 8.000 de musulmani, majoritatea de sex masculin, inclusiv minori, au fost ucişi de sârbi bosniaci în cursul masacrului de la Srebreniţa din iulie 1995.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Jurnaliştii Wa Lone (33 de ani) şi Kyaw Soe Oo (29 de ani) se află de mai bine de 16 luni într-un centru de detenţie din localitatea Insein din Myanmar.
Cei doi jurnalişti de la Reuters au fost arestaţi în decembrie 2017 în timp ce lucrau la o investigaţie privind uciderea a 10 locuitori musulmani de etnie rohingya. Ei sunt acuzaţi de încălcarea Actului Secretelor Oficiale.
Senatorul Dianne Feinstein, liderul democrat al Comitetului Judiciar al Senatului, a declarat joi că a primit informaţii despre Kavanaugh de la o persoană pe care ea a refuzat să o identifice şi că a trimis această chestiune Biroului Federal de Investigaţii.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Raed Arafat afirmă că decizia invocată de Olivia Steer nu se referă la existenţa sau nu a virusului, ci la un pariu pus de un antivaccinist prin care a promis că persoana care îi prezintă un singur articol ştiinţific care deţine dovezile asupra existenţei virusului rujeolei primeşte 100.000 euro.
“Decizia Curţii Supreme Germane nu se referă la existenţa sau nu a virusului ci la un pariu pus de un antivaccinist prin care a promis că cine îi prezintă un singur articol ştiinţific care deţine dovezile asupra existenţei virsului rujeolei, acesta primeşte 100.000 Euro.
Este cazul Bardens vs. Lanka, prin care Bardens a solicitat acestuia plata sumei întrucât el a înaintat 6 articole ştiinţifice care probează existenţa virusului rujeolei! Prima instanţă a dat dreptate lui Bardens şi a ordonat executarea plăţii sumei de 100.000 euro de către Lanka care a constestat decizia la o curte superioară.
În cadrul curţii supreme s-a stabilit ca Lanka să nu plătească pentru că este dreptul lui să spună dacă probele înaintate de Bardens sunt satisfăcătoare exigenţelor sale, însă Curtea Supremă Germană nu a zis niciodată că virusul nu există. Mai mult în cadrul procesului s-au folosit şi argumente precum faptul că Bardens a prezentat 6 articole care în mod coroborat conţin probele necesare asupra existenţei virusului rujeolei iar Lanka a explicat că el a cerut un singur articol care să conţină toate dovezile, acesta fiind un joc de cuvinte cu dublu înţeles în limba Germană”, a scris, pe Facebook, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Raed Arafat.
Secretarul de stat a reiterat ideea potrivit căreia astfel de manipulări şi dezinformări pot “costa vieţi inocente, inducând părinţii în eroare”.
“În 2010, Curtea de Conturi a făcut verificări de fond, a spus că totul e în regula. După aceea, un cetăţean a cărui identitate, spune DNA, nu a fost găsită, a făcut o sesuzare in dos cu finantarea echipei de fotbal Alro Slatina şi au început cercetările. DNA Craiova a avut un expert, au verificat dacă există prejudiciu, DNA Craiova a zis că nu exista prejudiciu şi în baza constatărilor au dat neînceperea urmăririi penale. Pe 17 ianuarie 2018 DNA cere redeschiderea din nou a acestui dosar. Nu ştiu care e cauza. Mai sunt de la Curtea de Conturi trei auditori citaţi în acest dosar şi s-a amânat. În momentul în care voi deveni inculpat în acest dosar, eu, Paul Stănescu, îmi voi pune imediat demisia pe masa primului ministru. (..) Eu cred ca totul a fost legal”, a declarat, pe 25 ianuarie, Paul Stănescu la instanţa supremă.
Instanţa supremă a amânat, joi, cererea DNA de redeschidere a unui dosar pe numele vicepremierului Paul Stănescu, care vizează fapte din 2010, cauza fiind anchetată anterior de DNA Craiova şi închisă în 2013.
Cauza a fost înregistrată la instanţa supremă în 17 ianuarie 2018.
În dosar mai sunt vizate şi alte trei persoane: Marian Belu Briceag, Florin Cotoşman (fost şef în cadrul Gărzii de Mediu ) şi Remulus Manolache.
Noel Francisco, reprezentant al Departamentului de Justiţie, a precizat în faţa Curţii că “timpul este esenţial”, cerând o decizie înainte de luna iunie.
Potrivit experţilor juridici, luarea unei decizii în acest caz ar putea să dureze şi un an, dacă instanţa va refuza să analizeze cauza în regim de urgenţă.
La 10 ianuarie, un judecător din San Francisco a blocat iniţiativa administraţiei Donald Trump privind anularea programului DACA pentru imigranţi. Judecătorul William Alsup a decis că programul trebuie să rămână în vigoare până când litigiul va fi soluţionat.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
”Dacă vor cere asta, vom coopera cu justiţia spaniolă şi cu cea belgiană”, a deckarat Paul Bekaert, avocatul lui Puigdemont.
Joi, mai mulţi membri ai fostului Guvern catalan s-au prezentat la instanţa din Madrid, unde vor fi judecaţi pentru rebeliune, răzvrătire şi deturnarea fondurilor publice. Cu toate acestea, Carles Puigdemont, a anunţat că nu se va întoarce în Spania în următoarele săptămâni, adăugând că autorităţile spaniole au iniţiat un ”proces politic”.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a emis pe 6 martie o nouă ordonanţă executivă antiimigraţie, impunând restricţii temporare de călătorie cetăţenilor din şase ţări situate în Africa şi în Orientul Mijlociu, Irakul fiind eliminat de pe listă. Noua ordonanţă a fost emisă după ce o măsură similară, adoptată în ianuarie, a fost blocată de o instanţă federală, în contextul în care generase confuzie pe aeroporturile din Statele Unite. Noua ordonanţă prezidenţială vizează cetăţenii din Siria, Iran, Libia, Somalia, Sudan şi Yemen, cărora le pot fi impuse interdicţii de călătorie cel mult 90 de zile. Irakul, care figura pe prima listă, a fost eliminat, la solicitarea Pentagonului, care a evocat colaborarea eficientă cu Bagdadul în combaterea terorismului.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro