Tag: curtea de arges

  • CFR Călători va suplimenta numărul vagoanelor în funcţie de aglomeraţia de Paşte

    Pentru pasagerii care vor călători de la Piteşti către Mănăstirea Curtea de Argeş, în data de 8 aprilie, trenurile vor circula după un nou program, respectiv trenulrile Regio 13231 Piteşti (08.30) – Curtea de Argeş (09.19), Regio 13232 Curtea de Argeş (13.30) – Piteşti (14.19). Acestea vor opri în: Piteşti Nord, C.I.L. h., Bascov Hm, Merişani h. şi Băiculeşti h.

    „Recomandăm tuturor pasagerilor planificarea din timp a călătoriei cu trenul. Biletele de tren pot fi achiziţionate cu anticipaţie online pe site-ul CFR Călători, de la automatele XsellKiosk din gări, de la automatele ZebraPay, direct de la casele de bilete din gări şi agenţii de voiaj CFR sau de la distribuitori autorizaţi (agenţii de turism)”, se menţionează în comunicat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Medlife continuă achiziţiile, preluând 80% din acţiunile grupului de clinici Solomed

    Grupul Solomed a fost înfiinţat în 1997 şi are în componenţă cinci clinici – trei în Piteşti, celelalte două în Costeşti şi Curtea de Argeş – şi un laborator (Piteşti). Solomed a înregistrat în 2017 o cifră de afaceri de aproximativ 5,2 milioane de lei.

    Achiziţionarea pachetului majoritar Solomed reprezintă cea de-a 19-a achiziţie derulată până în prezent de grupul MedLife, ultima fiind anunţată în luna februarie – Ghencea Medical Center din Bucureşti.

    MedLife a raportat pentru 2017 o cifră de afaceri consolidată pro-forma de 638 milioane de lei, în creştere cu 27% faţă de 2016 şi o EBITDA pro-forma ajustată de 82,3 milioane de lei. Pentru anul acesta compania vizează o creştere de peste 20%.

  • Program Kaufland sărbători. În ce zile lucrează magazinul

    Program Kaufland sărbători. Cu prilejul Sărbătorilor de iarnă, magazinele Kaufland vor avea un program de funcţionare special, astfel:
    •    Duminică, 24.12.2017, şi duminică, 31.12.2017, ora deschiderii va varia în funcţie de magazin în intervalul orar 7:00-7:30, iar ora închiderii va varia de asemenea în intervalul orar 16:00- 18:00.
    •    Luni, 25.12.2017, şi luni, 01.01.2018, magazinele Kaufland vor fi închise.
    •    Marţi, 26.12.2017 şi marţi, 02.01.2018, majoritatea magazinelor Kaufland vor avea program scurt: ora deschiderii va varia în funcţie de magazin în intervalul orar 9:00-9:30, iar ora închiderii va varia de asemenea, în intervalul 14:00 – 15:00.
    Magazine închise şi pe 26.12.2017 şi pe 02.01.2018: Curtea de Argeş, Gherla, Mediaş, Câmpulung, Codlea, Reghin, Orăştie, Mioveni, Sighetu Marmaţiei.

    Program Kaufland sărbători. Magazine închise pe 02.01.2018: Sfântu Gheorghe, Sighişoara, Făgăraş, Comăneşti, Fălticeni, Târgu Secuiesc, Gheorghieni.

    Program Kaufland sărbători. Pentru informaţii cât mai precise referitoare la programul de sărbători al fiecăruia dintre magazinele Kaufland, clienţii sunt rugaţi să acceseze site-ul www.kaufland.ro şi să selecteze magazinul Kaufland în care urmează să vină la cumpărături.

  • Moştenirea ultimului suveran al româniei, Regele Mihai I

    Guvernul a decretat trei zile de doliu naţional pentru regele Mihai.

    Suveran al României în perioadele 1927-1930 şi 1940-1947, regele Mihai s-a născut la 25 octombrie 1921, fiul lui Carol al II-lea şi al principesei Elena a Greciei. La numai 6 ani a fost proclamat rege, ca Mihai I, fiind instituită o regenţă de trei persoane, formată din patriarhul Miron Cristea, principele Nicolae, fratele lui Carol, şi George Buzdugan.

    Patriarhul şi Buzdugan îşi datorau locurile din cadrul regenţei lui Ionel Brătianu, personalitatea care domina scena politică începând cu 1914, în timp ce Nicolae era dezinteresat de politică. Ca urmare, această instituţie politică nouă şi provizorie care era regenţa s-a aflat la început sub dominaţia premierului liberal.

    Dar Brătianu a murit la 24 noiembrie 1927, după ce emisese instrucţiuni referitoare la împiedicarea oricărei reveniri a lui Carol în ţară, avînd în vedere desele sale renunţări la tron. Deşi, conform Constituţiei, îl suplinea pe şeful statului, instituţia regenţei a devenit din ce în ce mai lipsită de autoritate, fapt speculat sistematic de presa favorabilă lui Carol, agreat şi de PNŢ-ul aflat la guvernare din noiembrie 1928. Prin urmare, prima domnie a lui Mihai s-a încheiat la întoarcerea în ţară a tatălui său, la 8 iunie 1930, Mihai devenind apoi Mare Voievod de Alba-Iulia.

    La 6 septembrie 1940 noul rege, Mihai I, depune jurământul de credinţă, după domnia lui Carol al II-lea. În perioada dictaturii militare exercitate de Ion Antonescu (5 septembrie 1940 – 23 august 1944), regele Mihai I joacă un rol secundar în viaţa politică. Pe 24 ianuarie 1945, regele Mihai adresează preşedintelui SUA, Franklin Delano Roosevelt, o scrisoare în care se declară îngrijorat pentru soarta ţării, dată fiind atitudinea reprezentanţilor sovietici, şi solicită o acţiune americană. Pe 6 martie 1945, regele acceptă guvernul Groza. În prezenţa regelui, a primului-ministru şi a altor miniştri se sărbătoreşte la Cluj, pe Câmpia Libertăţii, reîntregirea României. În 1945 regele este decorat cu ordinul Victoria, cea mai înaltă decoraţie de război sovietică. A mai fost decorat cu Legiunea de merit de către SUA.

    În 30 decembrie 1947, regele Mihai I este forţat să abdice; în aceeaşi zi, Adunarea Deputaţilor abrogă constituţiile din 1866 şi 1923 şi proclamă România republică, sub denumirea de Republica Populară Română.

    Plecat din ţară, în iunie 1948 se căsătoreşte cu regina Ana a României, principesă de Bourbon-Parma, cu care are cinci fiice. Se stabileşte la Lausanne în 1949 şi apoi, între 1950 şi 1956 în Marea Britanie, unde înfiinţează o fermă şi un atelier de tâmplărie. Familia se întoarce în Elveţia, la Versoix, unde locuieşte peste 45 de ani. Regele înfiinţează o companie de electronice şi automatizări, pe care o vinde în 1964, şi urmează cursuri de broker pe Wall Street. După revoluţia din decembrie 1989, Mihai I încearcă să intre în ţară, dar autorităţile nu îi permit acest lucru. Revine în 1992, de Paşti. I se interzice accesul pentru următorii cinci ani, un episod fiind cel „al vizelor” din octombrie 1994, de pe aeroport. După instalarea guvernului Ciorbea, primeşte viză şi un buletin de identitate românesc, la 21 februarie 1997.

    Este împuternicit de preşedintele României, Emil Constantinescu, să devină avocatul ţării pentru NATO: în martie 1997, ţine un discurs în favoarea intrării României în NATO, la Institutul Regal de Studii Strategice din Londra. Urmează o perioadă firească, cu regele şi membrii familiei regale prezenţi în viaţa publică şi culturală a ţării. Un punct culminant este discursul regelui din Parlament, din 25 octombrie 2011, când a enumerat câteva valori fundamentale pe care niciun popor nu trebuie să le uite: libertatea, identitatea şi demnitatea.

    Regele Mihai I şi Regina Ana au avut împreună cinci fiice: principesa moştenitoare Margareta, principesa Elena, Irina Walker, principesa Sofia şi principesa Maria. Principesa Ana de Bourbon-Parma, soţia regelui Mihai, a decedat pe 1 august 2016, la vârsta de 92 de ani, la Spitalul din Morges, în Elveţia, însă din pricina stării de sănătate regele nu a putut participa la ceremoniile de la Curtea de Argeş. Tot din cauza problemelor de sănătate, regele Mihai a fost nevoit să se retragă din viaţa publică anul trecut.

  • O afacere românească de succes. Cum reuşesc doi fraţi din Piteşti să facă 50 mil. lei

    „Anul acesta am mai deschis o staţie, pe drumul spre Curtea de Argeş, şi suntem în continuare în dezvoltare“, spune Dan Ungureanu, unul dintre acţionarii companiei. El spune că GPL-ul, care se găseşte în staţiile adminis­trate de companie, este un combustibil tot mai căutat, ţinând cont că are preţuri la jumătate faţă de carburanţii clasici.

    Un litru de GPL costă circa 2,4 lei, în condiţiile în care unul de benzină este 5,15 lei/litru, iar unul de motorină costă 5,21 lei/litru, potrivit datelor Rompetrol aferente staţiei Mihai Bravu. Anul trecut, Pro Speranţa a vândut aproape şapte milioane de litri de GPL, în vreme ce vânzările de benzină şi motorină sunt de 7,2 milioane de litri anual. Astfel, GPL-ul generează vânzări anuale de 16,8 milioane de lei, iar benzina şi motorina aduc în medie 37 de milioane de lei, potrivit calculelor ZF pe baza datelor oferite de companie.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • O afacere românească de succes. Cum reuşesc doi fraţi din Piteşti să facă 50 mil. lei

    „Anul acesta am mai deschis o staţie, pe drumul spre Curtea de Argeş, şi suntem în continuare în dezvoltare“, spune Dan Ungureanu, unul dintre acţionarii companiei. El spune că GPL-ul, care se găseşte în staţiile adminis­trate de companie, este un combustibil tot mai căutat, ţinând cont că are preţuri la jumătate faţă de carburanţii clasici.

    Un litru de GPL costă circa 2,4 lei, în condiţiile în care unul de benzină este 5,15 lei/litru, iar unul de motorină costă 5,21 lei/litru, potrivit datelor Rompetrol aferente staţiei Mihai Bravu. Anul trecut, Pro Speranţa a vândut aproape şapte milioane de litri de GPL, în vreme ce vânzările de benzină şi motorină sunt de 7,2 milioane de litri anual. Astfel, GPL-ul generează vânzări anuale de 16,8 milioane de lei, iar benzina şi motorina aduc în medie 37 de milioane de lei, potrivit calculelor ZF pe baza datelor oferite de companie.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Traseul celei mai aşteptate autostrăzi din România a fost pus pe masă. Pe unde va trece şi cine sunt câştigătorii

    Traseul pentru ultimele secţiuni ale autostrazii Sibiu-Piteşti a fost avizat luni, în cadrul CTE-CNAIR, potrivit unui anunţ al CNAIR.

    Potrivit Companiei de Autostrăzi, Sectiunea 2  a autostrăzii va fi între Boiţa – Racoviţă, de la km 15+000 la km 43+000, iar secţiunea 3 va fi  între Racoviţă – Văleni, de la km 43+000 la km 72+000.

    Astfel, traseul întreg al Autostrăzii Sibiu – Piteşti, în lungime de aproximativ 123 km, este:

      Secţiunea 1, Sibiu-Boiţa, de la km 0 la km 15+000, asigura legatura intre DN 7 (Defileul Vaii Oltului) prin continuarea autostrazii existente;

      Secţiunea 2, Boiţa-Racoviţă de la km 15+000 la km 43+000, leagă localitatea Boiţa cu localitatea Racoviţă;

      Secţiunea 3, Racoviţă-Văleni de la km 43+000 la km 72+000, asigura continuitatea     autostrazii prin Valea Baiasului făcând conexiunea dintre Defileul Oltului şi Defileul Văii Topologului;

      Secţiunea 4, Văleni-Curtea de Argeş, de la km 72+000 la km 90+000 traversează Valea Topologului, face conexiunea cu localitatea Curtea de Argeş;

      Secţiunea 5, Curtea de Argeş – Piteşti, de la km 90+000 to km 123+037, leagă localitatea Curtea de Argeş cu oraşul Piteşti şi autostrada existentă prin valea Argeşului;

      Secţiunea 6, aceasta secţiune constă în reabilitarea a 14 km de Drum Naţional, respectiv DN 73C fiind drum de legătura între Nodul Rutier Tigveni şi Râmnicu Vâlcea, precum şi construcţia a 2,5 km de drum nou. 

  • Cel mai spectaculos drum din România, numit şi „Drumul din nori” – GALERIE FOTO

    42 de ani de Transfăgărăşan. 42 de ani în care un număr inestimabil de turişti au vizitat cel mai înalt şi spectaculos drum din România.

    Sunt momente în viaţa fiecăruia când vrei să vezi ceva ce nu ai mai văzut, când spiritul de aventură te învinge şi porneşti la drum, gândind că merită să încerci. Nu sunt multe locuri care pot să răspundă dorinţei tale de autodepăşire şi de a trăi emoţii nebănuite. Transfăgărăşanul poate fi o destinaţie de acest gen, iar noi vrem să te convingem că nu trebuie să ratezi o asemenea provocare. Situat pe Drumul Naţional 7C, traversează Munţii Făgăraş, leagă Transilvania de Muntenia, urcând până la altitudinea 2042m şi fiind al doilea drum din Romania ca altitudine, după Transalpina. Are o lungime de 92 de kilometri, 27 de viaducte şi poduri şi un tunel de 887 metri, fiind cel mai lung din tara.

    Transfăgărăşanul  începe în comuna Bascov, judeţul Argeş, de lângă oraşul Piteşti, în direcţia oraşului Curtea de Argeş, şi se termină la intersecţia cu drumul DN1 între Sibiu şi Braşov, în apropierea comunei Cârţişoara, cu o lungime de 151 km. Printre obiectivele turistice se numără Lacul şi Cascada Bâlea, Lacul şi Barajul Vidraru, Cascada Capra, Masivul şi Lacul Capra, Cetatea Poenari. La acestea se adăuga Hotelul de Gheaţă de la Bâlea Lac, deschis doar pe timpul iernii, masivele şi traseele montane din jurul Transfăgărăşanului.

    Dacă te hotărăşti să pleci într-o călătorie care  să-ţi pună la încercare toate simţurile, este bine să te înarmezi cu răbdare, dar şi cu o atenţie distributivă pentru că ai foarte multe de văzut. Pornind dinspre Curtea de Argeş, drumul te poartă, mai întâi la Barajul Vidraru şi  pe malul lacului cu acelaşi nume.

    Cititi mai multe pe www.radioresita.ro

  • Cel mai spectaculos drum din România, numit şi „Drumul din nori” – GALERIE FOTO

    42 de ani de Transfăgărăşan. 42 de ani în care un număr inestimabil de turişti au vizitat cel mai înalt şi spectaculos drum din România.

    Sunt momente în viaţa fiecăruia când vrei să vezi ceva ce nu ai mai văzut, când spiritul de aventură te învinge şi porneşti la drum, gândind că merită să încerci. Nu sunt multe locuri care pot să răspundă dorinţei tale de autodepăşire şi de a trăi emoţii nebănuite. Transfăgărăşanul poate fi o destinaţie de acest gen, iar noi vrem să te convingem că nu trebuie să ratezi o asemenea provocare. Situat pe Drumul Naţional 7C, traversează Munţii Făgăraş, leagă Transilvania de Muntenia, urcând până la altitudinea 2042m şi fiind al doilea drum din Romania ca altitudine, după Transalpina. Are o lungime de 92 de kilometri, 27 de viaducte şi poduri şi un tunel de 887 metri, fiind cel mai lung din tara.

    Transfăgărăşanul  începe în comuna Bascov, judeţul Argeş, de lângă oraşul Piteşti, în direcţia oraşului Curtea de Argeş, şi se termină la intersecţia cu drumul DN1 între Sibiu şi Braşov, în apropierea comunei Cârţişoara, cu o lungime de 151 km. Printre obiectivele turistice se numără Lacul şi Cascada Bâlea, Lacul şi Barajul Vidraru, Cascada Capra, Masivul şi Lacul Capra, Cetatea Poenari. La acestea se adăuga Hotelul de Gheaţă de la Bâlea Lac, deschis doar pe timpul iernii, masivele şi traseele montane din jurul Transfăgărăşanului.

    Dacă te hotărăşti să pleci într-o călătorie care  să-ţi pună la încercare toate simţurile, este bine să te înarmezi cu răbdare, dar şi cu o atenţie distributivă pentru că ai foarte multe de văzut. Pornind dinspre Curtea de Argeş, drumul te poartă, mai întâi la Barajul Vidraru şi  pe malul lacului cu acelaşi nume.

    Cititi mai multe pe www.radioresita.ro

  • Timpul pentru Securitate: moartea întârzia 7 ani, promovarea la fotbal se obţinea după o etapă.

    În curtea unei case de munte din Curtea de Argeş, primăvara e cu trei săptămâni mai tânără decât la Bucureşti. Magnoliile violete sunt încă înflorite, în timp ce ciorchinii de liliac stau să se deschidă. Pe scaunul pliant, bărbatul între două vârste vorbeşte despre bunicul pe care nu l-a cunoscut niciodată. A citit întâmplător primele 3 episoade din serialul ProSport, Jivago mutilat, şi, descoperind numele tatălui mamei sale, s-a decis să vorbească despre drama familiei Costin. „Eu m-am născut în 1951, bunicul a fost omorât în 1949”, spune Doru Tănăsescu, nepotul lui Ion Costin, şeful de restaurant din gara Piatra Olt, decedat în mai 1949 în beciurile Securităţii din Craiova.

    Arestat pentru că aproviziona luptătorii anticomunişti din munţi, Costin a fost torturat de ofiţerii Fracase şi Nicolae Mihuţ. Soţia sa îl aştepta acasă, însă bărbatul de 43 de ani, tată a doi copii, nu s-a mai întors niciodată. Povestea sa este doar una dintre dramele descoperite de ProSport în timpul documentării pentru serialul Jivago mutilat. Personajul principal, ofiţerul de Securitate Nicolae Mihuţ, a curmat sau a schimbat pentru totdeauna vieţile a sute de români care se opuneau sistemului bestial importat din Uniunea Sovietică. Fost preşedinte de club la Dinamo Piteşti şi Dinamo Bucureşti, Mihuţ este tatăl vitreg al actriţei Mariana Mihuţ.

    Întâlnirea cu nepotul lui Ion Costin a schimbat firul naraţiunii din serialul Jivago mutilat. Discuţia de la Curtea de Argeş întoarce povestea la un eveniment descris pe larg în episodul 2, lichidarea grupului de rezistenţă anticomunistă de lângă mânăstirea Arnota. Povestea completă poate fi citită aici.

    Lichidarea grupului Arnota a avut loc în zilele de Paşte ale anului 1949, în 23-24 aprilie, iar Nicolae Mihuţ a participat activ la asaltul dat de trupele Securităţii şi, ulterior, la anchetarea şi torturarea membrilor capturaţi. Printre oamenii arestaţi în urma trădării s-a numărat şi Ion Costin, şeful restaurantului din gara Piatra Olt. „Bunicul meu nu a luptat activ. Îi aproviziona pe luptători cu alimente şi îi îndruma spre munte pe studenţii care veneau din ţară pentru a se alătura grupului de rezistenţă. Din ce am aflat, nu furniza arme grupului”, povesteşte Doru Tănăsescu.

    Intrat în sediul Securităţii din Craiova la finele lui aprilie, Ion Costin era mort după trei săptămâni de anchetă şi tortură. Oficial, decesul a survenit unei tentative de evadare. Scriitorul Cicerone Ioaniţoiu – omul care a documentat migălos crimele comunismului – îi indică, însă, pe ofiţerii Fracase şi Mihuţ drept responsabili pentru această crimă.

    Continuarea pe www.prosport.ro

    Citeşte din episodul 1: descrierea îngrozitoare făcută de Cornel Dinu fostului preşedinte de club de la Dinamo, Nicolae Mihuţ

    Din episodul 2: cum a ameninţat-o Nicolae Mihuţ pe soţia sa care refuza să semneze actele de divorţ

    Din episodul 3: întoarcerea tatălui Marianei Mihuţ după 9 ani de prizonierat în lagărele din URSS