BusinessMagazin

Tag: Curtea de Apel

  • Sebastian Ghiţă rămâne cu mandatul de arest preventiv. Decizia Curţii de Apel Ploieşti este defintivă

    Decizia Curţii de Apel Ploieşti este definitivă.

    Săptămîna trecută, magistraţii Tribunalului Prahova au respins ca neîntemeiată cererea fostului deputat Sebastian Ghiţă de revocare a măsurii arestului preventiv, însă decizia instanţei a putut fi contestată în 48 de ore de la comunicarea minutei.

    „Prin încheierea pronunţată de Secţia Penală a Tribunalului Prahova, la data de 28.08.2018, în dosarul nr. 3913/105/2018, instanţa a respins, în baza dispoziţiilor art. 242 Cod procedură penală, cererea de revocare a măsurii arestării preventive, formulată de inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian, ca fiind neîntemeiată. Împotriva încheierii de mai sus-menţionate, pronunţate în camera de consiliu, se poate face contestaţie în termen de 48 de ore de la comunicare”, se arăta în decizia instanţei Tribunalului Prahova.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sebastian Ghiţă rămâne cu mandatul de arest preventiv. Decizia Curţii de Apel Ploieşti este defintivă

    Decizia Curţii de Apel Ploieşti este definitivă.

    Săptămîna trecută, magistraţii Tribunalului Prahova au respins ca neîntemeiată cererea fostului deputat Sebastian Ghiţă de revocare a măsurii arestului preventiv, însă decizia instanţei a putut fi contestată în 48 de ore de la comunicarea minutei.

    „Prin încheierea pronunţată de Secţia Penală a Tribunalului Prahova, la data de 28.08.2018, în dosarul nr. 3913/105/2018, instanţa a respins, în baza dispoziţiilor art. 242 Cod procedură penală, cererea de revocare a măsurii arestării preventive, formulată de inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian, ca fiind neîntemeiată. Împotriva încheierii de mai sus-menţionate, pronunţate în camera de consiliu, se poate face contestaţie în termen de 48 de ore de la comunicare”, se arăta în decizia instanţei Tribunalului Prahova.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Hidroelectrica, obligată să stopeze proiectul de pe Defileul Jiului

    O amplă dezbatere desfăşurată la Târgu-Jiu, cu participarea conducerii Hidroelectrica şi a autorităţilor locale din judeţele Gorj şi Hunedoara, a avut ca scop găsirea urgentă a unor soluţii concrete pentru punerea în siguranţă a lucrărilor la amenajarea hidroenergetică a râului Jiu, pe sectorul Bumbeşti-Livezeni (Defileul Jiului). „Urgenţa discuţiilor vine pe fondul îngrijorării autorităţilor cu privire la riscurile majore create de sistarea proiectului Hidroelectrica, urmare a deciziei Curţii de Apel pronunţate în data de 14 decembrie 2017, prin care au fost anulate autorizaţiile de construcţie”, se arată în comunicatul Hidroelectrica.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fostul preşedinte al CJ Botoşani, Florin Ţurcanu, a fost plasat în arest la domiciliu

    Curtea de Apel Suceava a admis, miercuri, contestaţia formulată de fostul preşedinte al CJ Botoşani, Florin Ţurcanu, faţă de măsura prelungirii arestului decisă, vineri, de Tribunalul Botoşani şi a dispus ca acesta să fie cercetat în arest la domiciliu, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Purtătorul de cuvânt al Curţii de Apel Suceava, Rodica Neagu Dumitrescu, a declarat, pentru MEDIAFAX, că instanţa suceveană a admis contestaţia formulată de Ţurcanu faţă de măsura arestării preventive şi a decis ca acesta să fie cercetat în arest la domiciliu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mircea Băsescu a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare cu executare

    Mircea Băsescu a fost condamnat, joi, la patru ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, în dosarul în care a fost acuzat că ar fi primit 600.000 de euro mită de la familia lui Sandu Anghel, decizia Curţii de Apel Constanţa fiind definitivă, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Magistraţii Curţii de Apel Constanţa l-au condamnat pe Mircea Băsescu, fratele fostului preşedinte al României Traian Băsescu, la patru ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, în dosarul în care acesta a fost acuzat că ar fi primit 600.000 de euro mită de la familia lui Sandu Anghel.

    Decizia este definitivă astfel că Mircea Băsescu trebuie să se predea de îndată pentru încarcerare.

    Judecătorii au menţinut, în acelaşi dosar, decizia Tribunalului Constanţa în cazul lui Marian Căpăţână şi l-au condamnat pe acesta la trei ani de închisoare cu executare, pentru complicitate la trafic de influenţă.

    Instanţa a mai dispus confiscarea sumei de 265.000 de euro de la Marian Căpăţână, dar şi ridicarea sechestrului instituit pe bunurile lui Mircea Băsescu.

    Magistraţii Tribunalului Constanţa i-au condamnat, în primă instanţă, pe 8 ianuarie 2016, pe Mircea Băsescu la patru ani de închisoare cu executare, pentru trafic de influenţă, iar pe Marian Căpăţână la trei ani de închisoare cu executare, pentru complicitate la trafic de influenţă.

    Cei doi au fost arestaţi preventiv şi la domiciliu din 19 iulie 2014 până în 24 iunie 2015.

    Magistraţii au mai dispus în cazul celor doi pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi aleşi în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi a dreptului de a ocupa funcţii care implică exerciţiul autorităţii de stat.

    Pe de altă parte, instanţa a respins ca nefondată cererea formulată de Florin Anghel de restituire a sumei de 600.000 de euro pe care membrii familiei acestuia susţineau că i-ar fi dat-o drept mită lui Mircea Băsescu pentru a interveni pentru obţinerea unei decizii favorabile într-un dosar al lui Bercea Mondial.

    Mircea Băsescu a fost judecat, alături de Marian Căpăţână, în dosarul privind mita pe care ar fi primit-o de la familia lui Sandu Anghel, zis Bercea Mondial. Cei doi au fost arestaţi preventiv după ce familia lui Bercea Mondial a făcut publice înregistrări realizate pe ascuns de fiul acestuia, care ar proba traficul de influenţă de care este acuzat fratele fostului preşedinte al ţării.

  • Proprietarii unei case umbrite de un bloc au primit despăgubiri de 65.000 de euro. Cum s-a ajuns la această decizie

    Într-un caz clasic de bloc construit lângă o casă, proprietarii acesteia au primit prin decizia Curţii de Apel Cluj despăgubiri de peste 283.000 lei (circa 65.000 de euro) pentru că valoarea casei s-a diminuat cu 40% din cauza execuţiei blocului, dovedindu-se prin expertiză că blocul ridicat în baza autorizaţiei de construire din 2008 nu permite însorirea minima de o oră şi jumătate zilnic pentru imobilul reclamanţilor. Motivarea deciziei, în această situaţie, ar putea fi un precedent pentru multe cazuri în care s-a construit haotic în Cluj-Napoca.

    Decizia priveşte un exemplu de urbanism după ureche intens mediatizat în 2009, scrie Vocea Transilvaniei. Este vorba despre un bloc lung cu trei etaje şi mansardă din capătul străzii Câmpului, pe locul căruia trebuia să fie locuinţe unifamiliale înşiruite. Autorizaţia de construire a fost emisă de Primăria Cluj-Napoca pe numele unei persoane fizice, Ioan Şeulean, beneficiarul imobilului. Lângă bloc se află casa soţilor Roşca, care au început demersurile în justiţie acum şase ani! În paralel, şi Primăria Cluj-Napoca s-a judecat cu constructorul şi a câştigat”desfiinţarea lucrărilor executate”, dar blocul e tot ”în picioare” şi locuiesc oameni în el. Aşadar, soţilor Roşca le-a rămas să se judece pentru repararea prejudiciului suferit. Mai întâi, dosarul s-a plimbat de la la Judecătorie la Tribunalul Specializat pentru stabilirea competenţei. În 2012, Tribunalul Specializat (Comercial) le-a respins acţiunea.

    Citiţi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Dosarul Lukoil, trimis în instanţă de către procurorii Parchetului Curţii de Apel Ploieşti

    Procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti au trimis în judecată dosarul în care compania Lukoil şi reprezentanţi ai acesteia sunt suspectaţi de spălare de bani şi folosirea cu rea-credinţă a creditului societăţii, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Printre inculpaţi se numără SC Petrotel Lukoil SA Ploieşti, Lukoil Europe Holdings Bvatrium Olanda, dar şi mai mulţi cetăţeni ruşi, români şi moldoveni cu funcţii de conducere în cadrul rafinăriei din Ploieşti.

    Potrivit unui comunicat dat publicităţii, luni, de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, procurorii acestei structuri au finalizat cercetările şi au dispus trimiterea în judecată a opt inculpaţi, între care două persoane juridice şi şase persoane fizice în dosarul Lukoil. Astfel, conform sursei citate, anchetatorii l-au trimis în judecată pe Andrey Iurevici Bogdanov, cetăţean rus, director general şi membru în Consiliul de Administraţie al S.C.Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti, acesta fiind acuzat de infracţiunile de folosire cu rea-credinţă a capitalului societăţii şi spălare de bani.

    De asemenea, în acelaşi dosar au fost trimise în judecată două companii din grupul rusesc, respectiv SC Petrotel Lukoil SA Ploieşti, pentru spălare de bani şi Lukoil Europe Holdings Bvatrium Olanda pentru complicitate la folosirea cu rea-credinţă a creditului societăţii şi complicitate la spălare de bani.

    Totodată, în acelaşi dosar procurorii au dispus trimiterea în judecată a altor cinci persoane, cetăţeni români, ruşi şi moldoveni cu funcţii de conducere în cadrul Petrotel Lukoil PLoieşti.

    Printre inculpaţi se numără Andrei Raţă, cetăţean moldovean, membru în Consiliul de Administraţie al S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti, acuzat de folosirea cu rea-credinţă a creditului societăţii şi spălare de bani, Dan Dănulescu, director general adjunct în cadrul S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti, suspect de complicitate la folosirea cu rea-credinţă a creditului societăţii şi complicitate la spălare de bani, Dorel Duţu, contabil şef în cadrul S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti, suspectat de complicitate la folosirea cu rea-credinţă a creditului societăţii şi complicitate la spălare de bani, Alexey Voinstev şi Olga Kuzina, ambii cetăţeni ruşi care deţin funcţii de director general adjunct în cadrul S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti, pentru complicitate la folosirea cu rea-credinţă a creditului societăţii, Olga Kuzina fiind, de asemenea, suspectată de complicitate la spălare de bani.

    Potrivit procurorilor Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, în perioada 2011-2014, inculpaţii din acest dosar “în calitate de administratori şi directori generali ai S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti, cu ştiinţă au folosit cu rea-credinţă bunurile şi creditul de care se bucură societatea într-un scop contrar intereselor acesteia, pentru a favoriza alte societăţi comerciale în care aveau interes direct sau indirect, prin încheierea în numele şi pe seama S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti a unor contracte de achiziţie de materie primă (ţiţei), precum şi prin încheierea unor contracte de livrare de produse finite în condiţii de preţ dezavantajoase societăţii comerciale, având ca rezultat generarea de pierderi determinate de practicarea unor preţuri de livrare situate sub costurile de producţie”.

    Anchetatorii susţin, de asemenea, că în aceeaşi perioadă inculpaţii “cu ştiinţă” au folosit cu rea-credinţă creditul de care se bucura societatea pe care o administrau, într-un scop contrar intereselor acesteia, pentru a favoriza Lukoil Europe Holdings BV Olanda, membră a grupului Lukoil, în care aveau un interes direct sau indirect.

    Concret, şefii din cadrul rafinăriei ploieştene sunt acuzaţi că au dispus, autorizat şi încuviinţat efectuarea de plăţi cu titlul de restituire de împrumut în virtutea unor contracte de creditare în cadrul cărora S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti avea calitatea de împrumutat-debitor, “sume achitate pentru stingerea unui debit fictiv, sume împrumutate cărora, cu ştiinţă şi în detrimentul societăţii, le-au schimbat destinaţia prin stingerea unui împrumut în curs, favorabil ca şi condiţii de creditare cu un împrumut defavorabil ca şi condiţii de creditare destinat investiţiilor şi care nu s-au regăsit în investiţiile societăţii precum şi sume restituite cu titlu de rambursare împrumut şi provenite dintr-un aport de capital simulat”.

    Şefii din cadrul rafinăriei din Ploieşti ce aparţine grupului Lukoil sunt, de asemenea, acuzaţi că în aceeaşi perioadă “cu intenţie au dispus şi ordonat transferuri de sume de bani cunoscând că acestea provin din săvârşirea infracţiunii de utilizare cu rea-credinţă a creditului societăţii, fapte care întrunescelementele constitutive ale infracţiunii de spălare de bani”.

    Prejudiciul cauzat prin săvârşirea de către inculpaţi a infracţiunilor reţinute în sarcina lor este in cuantum de 7.597.094.338,10 lei echivalent a 1.766.766.125,10 euro.

    Pentru recuperarea prejudiciului procurorii au pus sechestru pe un număr de 176.840.629 acţiuni la o valoare de 2,5 lei/acţiune, în valoare totală de 442.101.572,5 lei, pe primele de emisiune deţinute de Lukoil Europe Holdings Bvatrium Olanda, acţionar majoritar în cadrul SC Petrotel Lukoil SA Ploiesti, în valoare totală de 1.880.931.388 lei, pe conturile deţinute de Petrotel Lukoil SA Ploieşti la ABN AMRO BANK Olanda devenită, ulterior RBS BANK Olanda, precum şi pe sumele ce se vor vira ulterior, până la concurenţa sumei 2.007.103.675,74 euro, echivalent dolar SUA.

    Au fost, de asemenea, puse sub sechestru asigurător în acest dosar conturile deţinute de terţul acţionar majoritar al inc. SC Petrotel Lukoil SA Ploieşti, Europe Holdings Bvatrium Olanda la CITY BANK LONDRA, până la concurenţa sumei de 2.007.103.675,74 euro, echivalent dolar SUA.

    Dosarul va fi judecat la Tribunalul Prahova.

    În 2 octombrie 2014, procurorii au făcut percheziţii la sediile mai multor companii aparţinând Lukoil, inclusiv la rafinăria din Ploieşti, prejudiciul estimat fiind de 1,039 miliarde lei (230 de milioane de euro), din care 112 milioane de euro din evaziune fiscală şi restul din spălare de bani.

    Parchetul Curţii de Apel Ploieşti anunţa că au fost făcute 23 de percheziţii la sediile Petrotel-Lukoil Ploieşti, Lukoil Energy&Gas România, Lukoil Lubricants East Europe, Agenţia Lukom-A-România şi TP LOG Services, toate din Ploieşti.

    În 3 octombrie 2014, la o zi de la percheziţii, Lukoil a oprit producţia rafinăriei din Ploieşti.

    De asemenea, Parchetul Curţii de Apel Ploieşti a decis punerea sub sechestru asigurător a produselor rafinăriei Petrotel-Lukoil aflate în depozitele şi conductele Oil Terminal, până la concurenţa sumei de 1,039 miliarde lei. Informaţia a fost transmisă luni de Oil Terminal Bursei de Valori Bucureşti.

    În acest context, Lukoil a anunţat că rafinăria Petrotel-Lukoil şi-a încetat activitatea de producţie şi comercială, ca urmare a sechestrului aplicat pe materii prime şi ţiţei de către organele de urmărire penală, motiv care a şi provocat apariţia afirmaţiilor premierului.

    În 7 octombrie 2014, Lukoil a anunţat că sechestrul pe conturile bancare şi stocurile comerciale de produse ale Petrotel-Lukoil, dispuse ca măsuri asiguratorii zilele trecute, au fost ridicate, precizând că rafinăria va începe pornirea normală a instalaţiilor tehnologice.

    De asemenea, directorul general al SC Petrotel-Lukoil SA Ploieşti, Andrey Bogdanov, a fost pus sub control judiciar, fiind urmărit penal pentru evaziune fiscală şi spălare de bani.

    La mijlocul lunii iulie a acestui an, compania LukOil a contestat în justiţie, marţi, măsurile asiguratorii dispuse de autorităţile române, reiterând că acuzaţiile de spălare de bani şi evaziune fiscală formulate de procurorii din România sunt “absolut nefondate”.

    Ulterior, LukOil a cerut intervenţia Comisiei Europene în ancheta din România care vizează compania, argumentând că este vorba despre măsuri impuse de “o instanţă judiciară relativ mică” dar care au un “impact european”.

    Thomas Muller, vicepreşedintele LukOil, atrăgea atenţia asupra punerii sub sechestru a unor active în valoare de 2,2 miliarde de euro, inclusiv conturi bancare din Marea Britanie şi Olanda, el admiţând că “nu există o linie directă între Comisia Europeană şi o instanţă judiciară din România”, dar subliniind că acuzaţiile procurorilor români sunt “nejustificate”.

    Preşedintele Lukoil, Vagit Alekperov, i-a trimis o scrisoare lui Maroş Şefcovic, vicepreşedinte al Comisiei Europene responsabil de Energie, cerând “o investigaţie mai transparentă, dat fiind că activităţile constante ale rafinăriei (vizate de ancheta din România – n.red.) au impact asupra alimentării cu petrol în întreaga Uniune Europeană”.

    Comisia Europeană a confirmat primirea scrisorii din partea Lukoil, precizând că analizează situaţia.

  • DNA cere arestarea preventivă a lui Stavarache pentru că a luat legătura cu inculpaţii din dosar

     Potrivit reprezentanţilor DNA, primarul Romeo Stavarache se află, marţi, la Curtea de Apel Bacău, care ia în discuţie solicitarea procurorilor anticorupţie de arestare preventivă a acestuia.

    ”Există suspiciuni că inculpatul Romeo Stavarache a încălcat măsura obligativităţii de a nu lua legătura cu ceilalţi inculpaţi din dosar, iar în consecinţă procurorii au solicitat în instanţă înlocuirea măsurii de control judiciar dispusă de instanţă cu cea a arestului preventiv”, a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX purtătorul de cuvânt al DNA, Livia Săplăcan.

    Conform sursei citate, încălcarea măsurii a fost constatată de către procurorii DNA în urma unor verificări făcute din oficiu în acest caz.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fostul director al RATB Viorel Popescu, în arest la domiciliu

     Decizia Curţii de Apel este definitivă, Viorel Popescu fiind de vineri în arest la domiciliu.

    Instanţa a stabilit ca, în perioada măsurii preventive, Viorel Popescu să nu ia legătura cu martorii din dosar sau cu alte persoane angajate la Regia Autonomă de Transport Bucureşti sau la SC Urb Connet SRL, firma pe care fostul şef al RATB ar fi avantajat-o.

    Fostul director al RATB Viorel Popescu a fost arestat în 7 iunie, în dosarul în care este acuzat de procurorii anticorupţie de abuz în serviciu, pentru că a împuternicit o firmă, care nu avea drept de asistenţă juridică şi reprezentare în instanţă, să ofere regiei astfel de servicii, prejudiciul fiind estimat la 820.000 de euro.

    Hotărârea instanţei a fost contestată de Viorel Popescu la Curtea de Apel Bucureşti, care a dispus ca măsură preventivă arestul la domiciliu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Alba Iulia: Procurorii audiază mai mulţi martori în cazul accidentului aviatic din Apuseni

     Purtătorul de cuvânt al Parchetului Curţii de Apel Alba Iulia, Mihaela Chicea, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX, că procurorii care anchetează accidentul aviatic produs săptămâna trecută fac audieri în acest caz.

    Chicea a spus că procurorii vor audia, luni, mai multe persoane dintre cele care au ajuns primele la locul accidentului, localnici sau membri ai echipelor de salvare, care pot furniza informaţii. Chicea a adăugat că anchetatorii intenţionează să audieze şi persoanele rănite în urma accidentului, însă nu se ştie încă dacă acestea vor fi audiate luni sau în zilele următoare.

    Un avion de mici dimensiuni de tip BN2 la bordul căruia se afla un echipaj medical a aterizat forţat, în 20 ianuarie, în Munţii Apuseni, într-o zonă accidentată, la peste 1.400 de metri altitudine, la graniţa dintre judeţele Cluj şi Alba.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro