Cursul de schimb leu/dolar a depăşit ieri pragul psihologic de 5 lei/dolar, atingând un maxim istoric, în condiţiile în care pe pieţele externe moneda europeană a continuat tendinţa de depreciere, coborând la cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani în raport cu dolarul american.
Turbulenţele pe piaţa valutară s-au amplificat după anunţul preşedintelui rus Vladimir Putin privind mobilizarea militară parţială, în contextul invaziei din Ucraina. Întărirea dolarului pe pieţele externe a fost influenţată şi de aşteptările investitorilor privind perpectivele unor majorări agresive ale dobânzilor în SUA, în lupta cu inflaţia, Rezerva Federală majorând ieri dobânda cu 75 de puncte procentuale.
Creşterea dolarului peste pragul de 5 lei aduce un câştig nesperat celor care şi-au păstrat economiile în dolari, precum şi compniilor cu exporturi în SUA sau în alte ţări unde multe tranzacţii sunt exprimate în dolari.
Pe de altă parte, creşterea cursului leu/dolar scumpeşte importurile României în dolari, adâncind deficitul comercial şi deficitul de cont curent şi aducând inflaţie importată.
Şi firmele cu credite în dolari sunt afectate de creşterea cursului.
Efecte nefavorabile apar şi la nivelul datoriei publice, guvernul plătind mai mult pentru împrumuturile în dolari.
La finalul primelor şapte luni din 2022 valoarea creditelor noi ale companiilor în dolari era de circa 400 mil. dolari, în timp ce volumul depozitelor noi la termen în dolari trecea de 1,5 mld. dolari.
Importurile României din SUA au ajuns la 500 mil. euro la final de S1/2022, în timp ce exporturi de bunuri ale României în SUA erau de circa 1 mld. euro la final de S1, adică doar 2,5% din exporturile totale.
Pe palierul sectorului guvernamental, vedem că datoria guvernamentală a României denominată în dolari era la final de iulie 2022 de 57,5 mld. lei (11,5 mld. dolari), de peste 4 ori mai mică decât datoria statului în euro. Ponderea datoriei publice externe în dolari în datoria publică totală era de circa 8%.