BusinessMagazin

Tag: Curiosity

  • S-a votat: acesta este CEL MAI ENERVANT cuvânt din limba engleză

    Mai exact, institutul dezvăluie care sunt cele mai enervante fraze şi cuvinte din vocabular. Anul acesta, marele câştigător a fost cuvântul “whatever”, care îşi păstrează astfel titlul obţinut în 2015, scriu cei de la curiosity.com.

    38% din cele peste 1.000 de persoane intervievate au ales “whatever”, definit de dicţionarul Oxford astfel: “Folosit ca un răspuns ce indică o anumită reţinere în a aborda un anume subiect, implicând adesea indiferenţa.”

    Ceilalţi “câştigători” sunt expresiile “no offence, but” (20%), “i can’t even” (14%) şi “you know, right?” (14%).

  • NASA a realizat un tip de anvelope revoluţionare, inspirate din modelul armurilor cavalerilor

    Bazându-se pe principiul armurii din inele de metal, anvelopele ”superelastice” pot rezista mult mai bine deformării spre deosebire de orice alt tip de anvelope nepneumatice. Coform Engadget, acestea ar putea rezista mediului de pe alte planete şi ar putea avea o tracţiune mult mai bună.

    Anvelopele roverului Curiosity au suferit o degradare majoră deoarece nu se pot adapta rocilor de pe Marte. Noul tip de material al NASA,  inspirat de armurile cavalerilor, este foarte flexibil, deşi nu poate fi penetrat cu uşurinţă.  

    Citeşte continuarea pe www.descopera.ro

  • S-a votat: acesta este CEL MAI ENERVANT cuvânt din limba engleză

    Mai exact, institutul dezvăluie care sunt cele mai enervante fraze şi cuvinte din vocabular. Anul acesta, marele câştigător a fost cuvântul “whatever”, care îşi păstrează astfel titlul obţinut în 2015, scriu cei de la curiosity.com.

    38% din cele peste 1.000 de persoane intervievate au ales “whatever”, definit de dicţionarul Oxford astfel: “Folosit ca un răspuns ce indică o anumită reţinere în a aborda un anume subiect, implicând adesea indiferenţa.”

    Ceilalţi “câştigători” sunt expresiile “no offence, but” (20%), “i can’t even” (14%) şi “you know, right?” (14%).

  • S-a votat: acesta este CEL MAI ENERVANT cuvânt din limba engleză

    Mai exact, institutul dezvăluie care sunt cele mai enervante fraze şi cuvinte din vocabular. Anul acesta, marele câştigător a fost cuvântul “whatever”, care îşi păstrează astfel titlul obţinut în 2015, scriu cei de la curiosity.com.

    38% din cele peste 1.000 de persoane intervievate au ales “whatever”, definit de dicţionarul Oxford astfel: “Folosit ca un răspuns ce indică o anumită reţinere în a aborda un anume subiect, implicând adesea indiferenţa.”

    Ceilalţi “câştigători” sunt expresiile “no offence, but” (20%), “i can’t even” (14%) şi “you know, right?” (14%).

  • S-a votat: acesta este CEL MAI ENERVANT cuvânt din limba engleză

    Mai exact, institutul dezvăluie care sunt cele mai enervante fraze şi cuvinte din vocabular. Anul acesta, marele câştigător a fost cuvântul “whatever”, care îşi păstrează astfel titlul obţinut în 2015, scriu cei de la curiosity.com.

    38% din cele peste 1.000 de persoane intervievate au ales “whatever”, definit de dicţionarul Oxford astfel: “Folosit ca un răspuns ce indică o anumită reţinere în a aborda un anume subiect, implicând adesea indiferenţa.”

    Ceilalţi “câştigători” sunt expresiile “no offence, but” (20%), “i can’t even” (14%) şi “you know, right?” (14%).

  • Cum arată nişte cauciucuri după 16 km pe Marte şi 560 mil. km prin spaţiu?

    Arată semne de bătrâneţe. Nu pentru că a mers foarte mult, ci  pentru că e exploatat la temperaturi între 20 şi -125 de grade (iarna). Şi mai are o problemă, că solul este foarte dur şi fiecare pietricică şi stâncă alterează cauciucul. Rover-ul Curiosity s-a mişcat doar 16 km de când a călătorit 560 de mil. km distanţa Pământ – Marte (260 zile a durat călătoria).

    IATĂ AICI CÂT DE UZATE SUNT ROŢILE ROBOTULUI DE PE MARTE DUPĂ 16 KM PE MARTE

  • Academia de Vară Atlantykron a devenit cea mai longevivă manifestare pentru tineret din România

    Între 29 iulie şi 7 august, la Capidava, judeţul Constanţa, s-a desfăşurat Academia de Vară pentru Tineret, Ştiinţă, Viitorologie şi Science Fiction ATLANTYKRON – ediţia 27

    Atlantykron 2016 a însemnat 18 invitaţi speciali, români şi străini, 35 de lectori şi instructori, o echipă de organizare formată din circa 60 de membri şi peste 350 de participanţi, marea majoritate cu vârste cuprinse între 16 şi 29 de ani. Curent electric, reţea wireless, patru bacuri ponton, restaurant şi servicii de catering, echipă medicală, pază asigurată de Poliţia de frontieră şi de Civitas.

    Organizatorii actualei ediţii a Academiei Atlantykron au fost  Centrul Pentru Studii Complexe şi Fundaţia World Genesis din SUA în colaborare cu Societatea CYGNUS din Suceava şi cu Institutul Naţional de Cercetare pentru Sport.

    În cadrul unei teleconferinţe-record, cu durata de peste o oră, Erisa K Hines (Jet Propulsion Laboratory), membră a misiunii Curiosity de cercetare a planetei Marte, a prezentat proiectul următoarei misiuni, care este programată pentru 2020. Astfel, noul Rover va avea roţi mai eficiente, cu o tracţiune mai bună şi formă modificată, va colecta mostre de roci, va produce oxigen din atmosfera dominată de dioxid de carbon a planetei şi va înregistra sunetele planetei Marte. De asemenea, noul Rover va putea realiza fotografii în timpul amartizării. Amintim că, la o zi de la amartizarea roverului Curiosity, în 2012, participanţii la Academia Atlantykron au putut dialoga, în cadrul unei videoconferinţe, cu un alt membru al misiunii Curiosity, Ravi Prakash.

    O altă teleconferinţă l-a avut ca invitat pe Jacque Fresco, futurolog şi inginer social, care a împlinit recent 100 de ani şi este cunoscut prin lansarea „Proiectului Venus”. Deşi acesta s-a declarat optimist în privinţa dezvoltării unei societăţi a cunoaşterii, consideră că între oameni nu vor înceta conflictele, atât timp cât vor exista naţiuni, graniţe şi interese locale.

    Purtând genericul „Amintiri despre viitor”, Atlantykron este singurul eveniment de acest gen din România cu o tradiţie de 27 de ani şi, potrivit multor invitaţi speciali din străinătate, un eveniment de profil unic în lume. Inedita Academie, organizată în natură şi departe de civilizaţia urbană, are ca scop accesul la cunoaştere al tinerilor şi reuneşte experţi de talie mondială (din care unii au primit premiul Nobel şi predau gratuit cursuri tinerilor interesaţi) şi tehnologie de ultimă generaţie, pe o insulă care are mai puţin de 1 km2. Aici se desfăşoară demonstraţii ştiinţifice şi cursuri de artă sau de comunicare aşa cum în nicio şcoală nu se predau, stând pe iarbă, sub cerul liber, sub stele.

  • O nouă fotografie din spaţiu dată publicităţii de NASA aprinde imaginaţia internauţilor – FOTO, VIDEO

    Roverul Curiosity, care a asolizat pe Marte în 2012, transmite spre Pământ la sfârşitul fiecărei zile marţiene datele pe care le-a adunat în ultimele 24 de ore şi 39 de minute (durata unei zile marţiene). Printre aceste date se numără şi fotografii de înaltă rezoluţie, realizate cu ajutorul camerei Mastcam.

    Imaginea INEXPLICABILĂ de pe Marte: „Sunt şanse să fie o FIINŢĂ VIE” – FOTO

  • O imagine publicată de NASA stârneşte controverse: “Este incredibil” – FOTO, VIDEO

    O imagine publicată de NASA pe o reţea socială stârneşte controverse în rândul internauţilor.

    Imaginea a fost surprinsă de roverul Curiosity în luna iulie a acestui an şi înfăţişează o formaţiune stâncoasă.

    Nu formaţiunea stâncoasă e, însă, elementul care a aprins imaginaţia internauţilor, ci creatura care pare să stea în faţa acesteia.

    “Un crab uriaş pe Marte! E incredibil!”, au scris utilizatorii unui grup de pe Facebook al cărui slogan e “Ei nu ne vor spune niciodată adevărul despre Marte”.

    Alţi internauţi l-au denumit “gardianul peşterii”.

    Now this one is AWESOME !!!.. . . . ..”CAVE GUARD” Original photo is here : http://mars.jpl.nasa.gov/msl-raw-images/msss/00710/mcam/0710MR0030150070402501E01_DXXX.jpg

    Posted by Journey to the Surface of the MARS on Saturday, August 1, 2015

    Seth Shostak, astronom şi director al Centrului SETI pentru Cercetare, a declarat pentru HuffingtonPost că vede imagini asemănătoare în fiecare săptămână. “Cei care mi le trimit sunt, în general, destul de încântaţi şi susţin frecvent că în imagini apare CEVA ce nu te-ai aştepta să găseşti pe suprafaţa Planetei Roşii. De obicei – cred ei – e vorba de vreun fel de animal, dar ocazional oamenii văd în acele imagini şi obiecte mai ciudate, cum ar fi părţi de automobile. Poate ei cred că pe Marte există maşini”, a scris Shostak.

    Shostak a completat că e vorba, de fapt, despre pareidolia, un fenomen psihologic definit ca o iluzie sau o intepretare greşită, care constă în perceperea unor stimului externi ca fiind semnificativi şi interpretaţi drept obiecte familiare, cunoscute. De cele mai multe ori stimuluii percepuţi sunt vagi, aleatorii şi obscuri, dar observatorul extern îi percepe ca fiind clari, distincţi şi precişi.

    “E ca atunci când vezi iepuri în forma norilor. Departe de a fi un defect de observaţie, pareidolia e valoroasă când vine vorba de supravieţuire, când e nevoie să depistezi rapid prădători într-o junglă, de exemplu. Să vezi un crab pe o suprafaţă precum cea de pe Marte nu e nici mai surprinzător şi nici mai semnificativ decât momentul în care vezi o faţă care face cu ochiul într-un emoticon format dintr-un punct, o virgulă şi o paranteză”, a conchis Shostak.

  • Robotul explorator marţian Curiosity a ajuns la baza muntelui unde trebuie să caute urme de viaţă

    Curiosity, cântărind o tonă, a ajuns pe Marte în august 2012, prima regiune explorată fiind un bazin format la suprafaţa planetei în urma unui impact, acum multe milioane de ani, numit craterul Gale. Robotul a descoperit în scurt timp că, din punct de vedere chimic şi geologic, craterul este propice dezvoltării speciilor de microbi ce se hrănesc cu roci şi care trăiesc în mod obişnuit pe Terra.

    Scopul principal al misiunii lui Curiosity a fost atins, iar oamenii de ştiinţă i-au dat acum sarcina identificării unor regiuni nişă din punct de vedere al mediului, care nu numai că ar fi putut susţine viaţa, dar ar fi putut să fi şi păstrat semne ale existenţei ei, o misiune dificilă ţinând cont că procesele chimice de formare a rocilor tind să distrugă carbonul organic.

    Experţii cred că şansele cele mai mari de a avea succes în această misiune sunt de a cerceta rocile din regiunea Muntelui Sharp, un vârf muntos de 5.000 de metri, care se ridică în mijlocul craterului Gale.

    Curiosity a trebuit să călătorească 18 luni pentru a ajunge la baza muntelui, dar oamenii de ştiinţă au anunţat, joi, că a ajuns mai devreme, graţie unei decizii norocoase de a urma un alt drum, care a purtat robotul printr-o zonă mult mai uşor de traversat, având în vedere defecţiunile roţilor sale.

    Peste două săptămâni, Curiosity va ajunge la o formaţiune stâncoasă numită Pahrump Hills, unde va începe să foreze pentru a preleva primele mostre din Muntele Sharp, potrivit geologului John Grotzinger, de la California Institute of Technology.

    Echipa care lucrează cu Curiosity intenţiona să treacă graniţa dintre câmpiile bolovănoase şi pline depresiuni din craterul Gale şi regiunea mai lină a Muntelui Sharp, într-o zonă numită Murray Buttes.

    “În mod ciudat, din cauza problemelor cu roţile lui Curiosity, robotul a ajuns pe un drum situat mai la sud, pentru a proteja roţile, iar, când am ajuns la destinaţie, ne-am dat seama că a fost o decizie mult mai bună decât dacă am fi mers spre Murray Buttes”, a spus Grotzinger.

    Decizia de a începe rapid forarea ar trebui să fie pe placul unei comisii a NASA, care a criticat la începutul acestei luni echipa ce lucrează cu Curiosity pentru schimbarea din scurt a scopurilor ştiinţifice ale misiunii de pe Marte.

    Ajuns în craterul Gale din regiunea ecuatorială marţiană, pe 6 august 2012, Curiosity, cel mai sofisticat robot explorator trimis vreodată de oameni pe o altă planetă, a demonstrat deja faptul că “planeta roşie” a fost propice vieţii microbiene în trecutul ei îndepărtat, acesta fiind de altfel principalul obiectiv al misiunii sale de doi ani.

    Robotul Curiosity, realizat cu un cost total de 2,5 miliarde de dolari, este operat de inginerii de la NASA din Laboratorul Pasadena din California.

    Coborârea spectaculoasă a robotului american cu şase roţi în craterul Gale, la 10 kilometri de Muntele Sharp în noaptea de 5 spre 6 august 2012, ţinând cont de greutatea sa de aproape o tonă, a necesitat o nouă tehnică, foarte complexă, de plasare pe sol. Această operaţiune a arătat că NASA poate să transporte în condiţii de siguranţă încărcături mari pe Marte.