BusinessMagazin

Tag: curent

  • Probleme cauzate de POLEI şi viscol: Aproape 70.000 de consumatori din peste 100 de localităţi nu au în continuare energie electrică | STAREA DRUMURILOR

    UPDATE ORA 12.41: Numărul consumatorilor nealimentaţi cu energie electrică a scăzut la 70.000

    „Ministerul Energiei a solicitat încă de ieri operatorilor din sistem suplimentarea echipelor de lucru în teren. Astfel, astăzi, se acţionează cu un numar dublu de echipe, respectiv 215”, precizează un comunicat de presă transmis duminică de acest minister.

    Ialomiţa este cel mai afectat judeţ, confruntându-se în continuare cu un număr de 31.987 de consumatori fără curent electric, în scădere cu circa 20.000.

    Apoi, în Călăraşi numărul consumatorilor încă nealimentaţi cu energie electrica a scăzut de la circa 30.000 la 16.113.

    În plus, în Giurgiu, 12.190 de gospodării nu sunt încă nealimentate cu energie electrică, faţă de vârful de aproximativ 30.000.

    Alte judeţe afectate sunt: Ilfov (4.517), Brăila (2.602), Buzău (1.968) şi Dâmboviţa (1.118).

    123 localităţi din 13 judeţe, fără electricitate

    Duminică dimineaţă, la ora 07.00, erau nealimentate cu energie electrică 123 localităţi din 13 judeţe, fiind afectaţi 78.480 de consumatori finali, anunţă Ministerul Afacerilor Interne (MAI). 

    “Din punct de vedere al alimentării cu energie electrică, conform situaţiei distribuitorilor de electricitate, la ora 07.00 erau nealimentate cu energie electrică 123 localităţi din 13 judeţe (BR, BZ, CL, CS, DB, DJ, GJ, HD, IF, IL, GR, PH şi VL), fiind afectaţi 78.480 consumatori finali. Pentru remedierea avariilor se acţionează în teren cu 134 echipe electrica”, arată Ministerul Afacerilor Interne, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    În judeţul Ialomiţa rămân la dispoziţia oamenilor afectaţi de lipsa curentului electric cele 16 generatoare electrice de mare capacitate.

    18 judeţe, respectiv Arad, Argeş, Brăila, Buzău, Călăraşi, Constanţa, Dâmboviţa, Gorj, Giurgiu, Ilfov, Ialomiţa, Mehedinţi, Olt, Prahova, Tulcea, Teleorman, Vâlcea şi Vaslui, dar şi Capitala au fost afectate de ploi şi polei în ultimele 24 de ore. Astfel, pompierii au intervenit pentru evacuarea apei din 16 beciuri/curţi, deblocarea a 37 autovehicule cu 52 de persoane, degajarea a peste 1.800 copaci, 26 stâlpi de electricitate şi a 80 cabluri electrice, fiind avariate 221 autoturisme.

    Două persoane rănite de crengi desprinse din copaci au avut nevoie de îngrijiri medicale, iar pentru doi pacienţi a fost necesară intervenţia autospecialelor de deszăpezire pentru deblocarea căilor de acces.

    În prezent, nu sunt drumuri naţionale sau autostrăzi cu traficul blocat.

    Circulaţia rutieră pe DN 67C Novaci – Rânca, judeţul Gorj, este restricţionată pentru autovehiculele cu masa totală maximă autorizată mai mare de 7,5 tone, restricţie de tonaj ce va fi menţinută pe toată perioada sezonului rece.

    În prezent, se intervine în patru judeţe, Ilfov, Dâmboviţa, Prahova, Mehedinţi şi municipiul Bucureşti pentru degajarea zăpezii de pe carosabil, pentru împrăştierea de materiale antiderapante şi pentru degajarea copacilor/stâlpilor căzuţi.

  • CEZ vrea să taie curentul la Regia de Activităţi Nucleare

    Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare (RAAN) din Drobeta-Turnu-Severin a primit mai multe somaţii din partea CEZ privind întreruperea furnizării energiei electrice din cauza unei datorii de trei milioane de lei, iar luni s-a ajuns la un acord între părţi pentru plata eşalonată a datoriilor. Potrivit prim-vicepreşedintelui Blocului Naţional Sindical Ion Pisc Scrădean, RAAN are de achitat o datorie de 3.000.011 lei către CEZ, iar luni între conducerea unităţii şi furnizorul de energie electrică au avut loc negocieri la sediul RAAN pentru eşalonarea datoriilor. “CEZ a înţeles astăzi că nu poate întrerupe curentul, era vorba de 3.000.011 de lei datorie către CEZ şi practic s-a ajuns la o înţelegere privind eşalonarea la plată, astfel încât să se achite 50.000 de lei în fiecare etapă, urmând ca odată cu aprobarea finanţării cantităţii de apă grea produsă de Romag Prod în anul 2013 să se facă plata la zi”, a spus Pisc. Liderul BNS a mai explicat că întreruperea energiei electrice la RAAN “ar însemna o catastrofă”, dat fiind că aceasta este o unitate cu regim special, adăugând că datoriile acumulate de regie în ultima perioadă sunt cauzate de faptul că statul nu a plătit contravaloarea cantităţii de apă grea produsă în anul 2012.

    Mai multe pe zf.ro

  • CEZ vrea să taie curentul la Regia de Activităţi Nucleare

    Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare (RAAN) din Drobeta-Turnu-Severin a primit mai multe somaţii din partea CEZ privind întreruperea furnizării energiei electrice din cauza unei datorii de trei milioane de lei, iar luni s-a ajuns la un acord între părţi pentru plata eşalonată a datoriilor. Potrivit prim-vicepreşedintelui Blocului Naţional Sindical Ion Pisc Scrădean, RAAN are de achitat o datorie de 3.000.011 lei către CEZ, iar luni între conducerea unităţii şi furnizorul de energie electrică au avut loc negocieri la sediul RAAN pentru eşalonarea datoriilor. “CEZ a înţeles astăzi că nu poate întrerupe curentul, era vorba de 3.000.011 de lei datorie către CEZ şi practic s-a ajuns la o înţelegere privind eşalonarea la plată, astfel încât să se achite 50.000 de lei în fiecare etapă, urmând ca odată cu aprobarea finanţării cantităţii de apă grea produsă de Romag Prod în anul 2013 să se facă plata la zi”, a spus Pisc. Liderul BNS a mai explicat că întreruperea energiei electrice la RAAN “ar însemna o catastrofă”, dat fiind că aceasta este o unitate cu regim special, adăugând că datoriile acumulate de regie în ultima perioadă sunt cauzate de faptul că statul nu a plătit contravaloarea cantităţii de apă grea produsă în anul 2012.

    Mai multe pe zf.ro

  • Ce rol au capacele de canalizare în arta urbană (GALERIE FOTO)

    Atât picturile de tip 3D cât şi cele 2D sunt la mare modă. Iluziile găduite atât pe asfalt, cât şi pe garduri sau pereţi sunt menite să alunge monotonia urbană şi să aducă un plus de culoare în acest mediu. Fie că desenează gropi înşelătoare, peşti, animale, insecte, personaje sau vehicule care nu prea şi-ar găsi locul în peisajul urban, aceste imagini cu siguranţă că atrag atenţia pietonilor şi nu numai. Iată în cele ce urmează o suită de imagini alcătuită de Mind Junker, pe tema desenelor pe astfalt.

  • După Draconide vin Orionidele: dacă rataţi ploaia de stele de sâmbătă seara, mai urmează una (FOTO)

    Meteorii din acest curent apar atunci când Terra trece prin acelaşi loc prin care a trecut cometa 21 P/Giacobini-Zinner şi de obicei se văd doi, trei pe oră. Anul acesta însă s-ar putea să vedem mai mulţi, 60 pe oră, pentru că ne vom întâlni cu o parte densă în particule a locului prin care a trecut cometa între 1900 şi 1907, afirmă specialiştii Observatorului Astronomic “Amiral Vasile Urseanu” din Bucureşti.

    În 1933 şi 1946, planeta a trecut prin aceeaşi parte a traiectoriei cometei şi s-au observat adevărate “furtuni” de meteori. Se crede că anul acesta activitatea va fi mai slabă ca intensitate decât atunci, pentru că materialul din zonă s-a disipat în spaţiu.

    În noaptea de sâmbătă spre duminică (8/9 octombrie), undeva între ora 22 şi 3 dimineaţa ar trebui să observăm mai multe stele căzătoare care par a veni din constelaţia Draco, aflată nu departe de strălucitoarea stea Vega. Nu le vom vedea pe toate în acea constelaţie, iar pentru a determina dacă am observat o Draconidă trebuie să prelungim înapoi traiectoria meteorului să vedem dacă ajunge în constelaţia Draco.

    Specialiştii Observatorului Astronomic “Amiral Vasile Urseanu” se aşteaptă ca şi în 2012, 2020, 2024, 2025, 2030, 2035, 2037, 2042 şi 2044 să aibă loc o activitate crescută a acestui curent de meteori, mai ales că anul viitor cometa mamă (21 P/Giacobini-Zinner) se întoarce la periheliu (aproape de Soare).

    Între 2 octombrie şi 7 noiembrie, Terra trece prin marginea exterioară a norului de particule din coada cometei 1/P Halley. Numărul de meteori pe oră creşte, maximul fiind atins cândva între 20 şi 22 octombrie. Stelele căzătoare par a veni din constelaţia Orion, de aici venind şi numele curentului: Orionide.

    Putem vedea în medie 25 de stele căzătoare pe oră, dar pot fi numai 10 sau chiar 60. Depinde de traiectoria planetei noastre şi de bogăţia norului de particule. Puteţi observa Orionidele după miezul nopţii până la răsăritul Soarelui interval în care constelaţia Orion se află deasupra orizontului. Anul acesta cerul va fi stricat de Luna în faza de Ultimul Pătrar, fiind posibil să vedem numai 10 stele căzătoare pe oră. Dacă staţi cu ochii pe cer trei ore veţi vedea mai multe, mai ales dacă vom avea o activitate crescută.

    Acest curent de meteori este cunoscut pentru meteorii foarte strălucitori (bolizi) pe care uneori îi produce, un motiv în plus pentru a-l observa.

    GHID DE OBSERVARE A METEORILOR

    În serile când se produc maximele cureţilor de meteori, ieşiţi afara la ora indicată, aşezaţi-vă confortabil pe un şezlong sau pătură şi aşteptaţi, privind pe cer. Aşteptaţi 15 minute pentru ca ochiul să se acomodeze cu întunericul. Nu vor trece nici 5-10 minute şi veţi vedea stelele căzătoare, în funcţie de intensitatea maximului.

    Cu cât locul de unde observaţi este mai întunecat, adică nu aveţi lumini împrejur, cu atât veţi vedea mai mulţi meteori. Dacă nici Luna nu se află pe cer, puteţi observa în condiţii ideale meteorii.

    Sursa: Observatorul Astronomic “Amiral Vasile Urseanu”

  • Primul camp de panouri solare care genereaza curent chiar si pe intuneric

    Compania este prima din lume care aplica tehnologia de
    receptionare a razelor solare intr-un turn central si foloseste
    sistemul de stocare a caldurii cu ajutorul sarurilor topite.
    Impanzind 2.650 de dispozitive solare pe o suprafata de 185 de
    hectare, Gemasolar poate genera pana la 110 giga-watti ora pe an
    iar sistemul de stocare a caldurii permite “eliberarea” de curent
    electric de pana la 15 ore, fara nicio expunere la soare.
    In acest mod compania reuseste sa genereze curent electric 24 de
    ore din 24, 7 zile din 7, chiar si in cazurile in care cerul este
    innorat sau dupa ce apune soarele.

    Cititi mai multe pe www.apropo.ro

  • Romanii platesc 300 de milioane de euro in plus la factura pentru curent

    In cazul Enel Distributie Muntenia acest indicator se cifra, la
    sfarsitul anului precedent, la aproximativ 80 de milioane de euro.
    In fapt, 5% din consumul anual de energie electrica din Romania
    este reprezentat de furturi din retea.

    Analistii din piata admit ca furtul este un fenomen. “Consumul
    propriu tehnologic reprezinta diferenta dintre cantitatea de
    energie achizitionata si ceea ce vand propriu-zis companiile de
    distributie. Aici sunt insumate pierderile. Iar furtul este una
    dintre componente. Eu il estimez la un nivel de 5-7% in functie de
    zona pe care o tranziteaza reteaua” a declarat, pentru Gandul,
    Florin Marcu, directorul general al Sindserv.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Romania expirata are nevoie de 40 mld. euro ca sa nu ramana fara curent, caldura si drumuri

    O mare parte din sistemul energetic a implinit 30 de ani si are
    nevoie urgenta de 20 de miliarde de euro. Sistemele de termoficare
    sunt la pamant. De exemplu, in Pitesti pierderile in retea au ajuns
    la 70%. In Bucuresti, la ritmul actual de lucru, RADET va termina
    modernizarea in 20 de ani. La Transporturi, e nevoie de alte 7,5
    miliarde de euro. 70% din reteaua de drumuri nationale, ce
    insumeaza 15.600 de kilometri, necesita reparatii. 5.148 de
    kilometri, adica 38% din reteaua feroviara, trebuia demult sa intre
    in reparatii capitale. La primavara, vin inundatiile. Dar,
    autoritatile nu spun ca Romania are nevoie sa bage doar in
    reabilitarea digurilor vechi 5 miliarde de euro pana in 2030.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Curentul ieftin vine din Ucraina

     

    Cand vorbeste de piata regionala de energie si de ambitiile Romaniei de a gazdui bursa regionala sau de a fi principalul exportator regional, alaturi de Bulgaria, Nicolae Opris, presedintele Agentiei Nationale pentru Reglementare in domeniul Energiei (ANRE), nu arata nicio urma de ingrijorare.
     
    Se bazeaza pe faptul ca proiectele deja semnate – majoritatea bazate pe energie nucleara si pe tehnologii pe gaz avansate – vor asigura cantitati suficiente pentru ca aceste planuri sa devina realitate. Singurul nor din discutia despre ambitiile regionale apare atunci cand este rostit prima data cuvantul “Ucraina”. Energia produsa in Ucraina nu face parte deocamdata din mixul regional de energie datorita faptului ca Ucraina nu este parte din sistemul european Uniunea pentru Coordonarea Transportului Energiei Electrice (UCTE).
     
    “Daca Ucraina va fi admisa in UCTE, va avea un cuvant greu de spus in regiune si speram ca furnizorii romani sa nu fie scosi din piata odata cu intrarea Ucrainei”, spune presedintele ANRE, care considera ca intrarea Ucrainei in UCTE e doar o chestiune de timp – “ar putea intra si maine daca cineva va avea nevoie de ea”.
     
    Ucraina inca nu a intrat in UCTE, dar din noiembrie 2004 exista posibilitatea transportului energiei in Romania prin reteaua Burshtyn Energy Island (BEI). Dincolo de aceasta posibilitate, redusa din punctul de vedere al capacitatii, o serie de oameni de afaceri influenti au inceput de niste ani importul de energie ucraineana in Europa. Au inceput cu Slovacia – in aceasta tara fiind si infiintata Korlea Invest, furnizorul regional care a intrat si in Romania in 2005.
     
    S-ar putea spune ca a intrat in forta sau cel putin cu destula forta incat sa sustina afirmatia lui Nicolae Opris referitoare la capacitatea energiei ucrainene de a vorbi de la sine pe o piata noua.
     
    In prima sa discutie cu presa din Romania, cu revista BUSINESS Magazin, Marianna Zelemova, directorul general al Korlea Invest Romania, admite ca pretul energiei pe care Korlea o importa este competitiv, dar chiar si in aceste conditii cifra de afaceri de 12 milioane de euro din primul an de operare efectiva in Romania (2006) a fost relativ greu de realizat: “A fost destul de dificil de intrat pe piata din Romania, deoarece aici era deja concurenta – piata se deschisese deja cu cativa ani in urma si erau deja companii puternice care dominau piata”. Marianna Zelemova da ca exemplu nume precum Energy Holding, care au avut un avans important: “Energy Holding este de admirat pentru ca a inceput sa lucreze cu clientii eligibili imediat ce piata a inceput sa se liberalizeze, cam in aceeasi perioada in care Korlea abia incepea operatiunile in Slovacia”. 
     
    De fapt, existenta unor companii precum Energy Holding – care lucrau direct cu clienti eligibili – a insemnat pentru Korlea un motiv in plus sa considere piata romaneasca una interesanta. Aceste companii au nevoie sa cumpere de undeva energie la un pret cat mai bun, acesta fiind si motivul scandalurilor mediatice despre “baietii destepti” si achizitiile lor de energie ieftina de la Hidroelectrica.
     
    Korlea nu lucreaza in Romania pe piata en-detail (asadar, nu vinde direct clientilor eligibili), ci vinde energie doar pe piata en-gros (sau wholesale) catre furnizorii care o vand la randul lor en-detail. Pe piata din Romania a intrat, asadar, in concurenta cu producatorii de energie, precum Hidroelectrica sau complexele energetice din Oltenia, dar si cu alti furnizori wholesale precum Atel Energy, CEZ Trade, E.ON Energy, Grivco si altii, cu multi dintre ei avand relatii de afaceri si in alte tari din estul Europei.
     
    Dupa ce a tatonat piata in 2005, Korlea a inceput importul de energie din Ucraina in 2006, cand au inceput si contractarile cu furnizorii locali. “Strategia noastra pe Romania a fost sa lucram cu parteneri carora sa le vindem energie en-gros si nu sa avem clienti eligibili in Romania”, spune Marianna Zelemova.
     
    Romania este una dintre putinele tari din sfera Korlea in care compania nu lucreaza cu clienti eligibili: in Ungaria, Korlea furnizeaza energie catre clienti mari precum Audi sau Dunafer, in Polonia livreaza energie catre Huta Stali Czestochowaade (industria otelului), in Slovacia lucreaza cu Volkswagen si Samsung, astfel incat 40% din portofoliul total al Korlea este format din clienti eligibili. “Daca am gasi si in Romania clienti eligibili interesanti, suntem flexibili si deschisi, dar deocamdata in Romania avem strategia de wholesale”, spune Marianna Zelemova.