Tag: cunostinte

  • Cunoştinţele financiare ale românilor s-au diminuat în ultimele 18 luni

    Deşi 86% dintre români au cunoştinţe corecte privind subiectul economisirii din timp pentru pensie, doar 21% deţin un plan pentru pensie. În cadrul portalului www.testulbanilor.ro consumatorii români pot parcurge un test pentru a-şi identifica propria personalitate financiară.

    Continuând demersurile menite să contribuie la dezvoltarea nivelului de educaţie financiară a publicului, ING a realizat în 2012 a doua ediţie a testului de inteligenţă financiară – “FQ test”. Lansat în premieră la sfârşitul anului 2010, ca instrument de măsurare a cunoştinţelor şi abilităţilor financiare, “FQ test” include în ediţia curentă o componentă nouă privind personalitatea financiară a consumatorilor. Studiul este realizat în zece ţări din Europa: Bulgaria, Cehia, Grecia, Olanda, Polonia, România, Slovacia, Spania, Turcia şi Ungaria.
    Evaluarea abilitatilor financiare s-a realizat pe baza unui test cu 13 intrebari, axate pe patru directii: viitorul financiar, aspecte financiare legate de gospodarie, economisire si investitii. In functie de numarul raspunsurilor corecte, respondentii sunt incadrati in patru profile de cunostinte privind finantele personale: nestiutor (0-4 raspunsuri corecte); incepator (5-8 raspunsuri corecte); mediu (9-11 raspunsuri corecte); avansat (12-13 raspunsuri corecte).

    Rezultatele cercetarii arata ca, in decursul ultimelor 18 luni, nivelul de cunostinte financiare al consumatorilor romani s-a redus: 88% dintre respondenti se incadreaza in 2012 in profilele “incepator” si “nestiutor”, cu 11% mai mult fata de 2010. O evolutie similara se regaseste, de altfel, la nivelul tuturor tarilor analizate, in medie 86% dintre respondentii din cele 10 tari europene incadrandu-se in aceste doua profile (cu 6% mai multi fata de 2010).

    In randul consumatorilor romani, procentul persoanelor care demonstreaza un nivel foarte de redus de intelegere a problematicilor legate de bani – profilul “nestiutor – aproape s-a triplat, de la 8% in 2010 la 21% in prezent. In acelasi timp, categoria consumatorilor romani care inteleg elementele de baza legate de administrarea banilor dar intampina dificultati in a utiliza concepte financiare esentiale (“incepatori”) s-a diminuat usor, de la 69% in 2010 la 67% in prezent. Ponderile celor doua profile sunt similare celor inregistrate la nivel european, de 20% pentru segmentul “nestiutor” si 66% pentru “incepatori”.

    “Studiul privind nivelul cunostintelor si abilitatilor financiare realizat de ING arata o data in plus ca, in contextul noilor realitati economice, oamenii au tot mai mult nevoie de indrumare si consultanta financiara profesionista, care sa ii ajute sa isi inteleaga si administreze mai bine situatia si viitorul financiar. In ceea ce ne priveste, la ING incercam permanent sa oferim clientilor nostri o consultanta de cea mai inalta calitate si sa le fim aproape pe tot parcursul relatiei”, a declarat Carmen Soare, director marketing, ING Asigurari de Viata.

    La polul opus, cei mai informati cu privire la chestiunile legate de bani sunt grecii, 24% dintre respondenti corespunzand profilelor “mediu” si “avansat” de cunostinte financiare, urmati de olandezi (cu 22%), maghiari (cu 15%) si cehi (cu 14%). Cu 12% dintre respondenti in aceste doua categorii, romanii si bulgarii se plaseaza la mijlocul clasamentului, inaintea polonezilor (cu 11%), slovacilor (cu 6%), spaniolilor (cu 9%) si turcilor (cu 7%).

    Intrebarile referitoare la economisire s-au dovedit cele mai dificile atat pentru publicul roman, cat si la nivelul celor 10 tari implicate in studiu. Astfel, intrebarile cu cel mai redus numar de raspunsuri corecte sunt cele legate de economisire (40% in Romania vs. 41% nivel mediu), problemele financiare din gospodarie (46% vs. 45% mediu), viitorul financiar (51% vs. 52% mediu) si investitii (52% vs. 50% mediu).
    “Romanii au dat cele mai multe raspunsuri corecte la subiectul privind economisirea din timp pentru pensie, procentul de 86% care a raspuns corect depasind media europeana, si la cel privind dimensiunea recomandata a fondului de urgenta, cu 76% raspunsuri corecte. In practica, observam totusi ca exista un decalaj ridicat in transformarea acestor cunostinte intr-un comportament financiar sanatos de utilizare a instrumentelor de planificare pe termen lung: doar 21% dintre romani detin un plan de pensie si 20% un cont de economii. Aceasta situatie face cu atat mai necesara continuarea demersurilor de educare din partea companiilor financiare si a autoritatilor”, a declarat Carmen Soare, director marketing, ING Asigurari de Viata.

    In cadrul aceluiasi studiu, ING a dezvoltat in premiera si un test pentru determinarea personalitatii financiare, menit sa ajute consumatorii sa isi inteleaga mai bine comportamentul financiar si felul in care pot folosi aceste informatii pentru a-si administra mai bine situatia financiara. Cercetarea s-a realizat prin auto-evaluare, pe baza unui chestionar privind atitudinea fata de risc, modul de a lua decizii financiare (rational sau emotional), nivelul de cunoastere a produselor financiare, atitudinea fata de bani etc. In urma cercetarii au fost identificate patru personalitati financiare distincte: relaxat, optimist, pragmatic si vizionar.
    Conform cercetarii, 47% dintre romani s-au identificat cu profilul persoanelor “vizionare”. Acestea au un mod de a gandi orientat spre solutii, se bazeaza mai degraba pe o gandire riguroasa decat pe ceea ce simt si prefera sa analizeze lucrurile in profunzime. Isi planifica atent viitorul si sunt dispuse sa isi asume riscuri atunci cand fac investitii, atata timp cat se concentreaza asupra obiectivelor pe termen lung. Cand iau decizii legate de bani se bazeaza pe propriile cunostinte si au incredere in familie si consultanti financiari.

    Categoria “vizionarilor” este urmata de cea a persoanelor care se incadreaza in profilul “optimist”, cu 32% din respondenti. Acestea sunt persoane carora le place sa profite de fiecare moment si se bazeaza destul de mult pe intuitie in viata de zi cu zi. Le place sa aiba o imagine de ansamblu asupra lucrurilor si dau mai putina atentie detaliilor. Atunci cand iau decizii legate de bani solicita si au incredere in opinia consultantilor financiari. Nu le este teama sa isi asume riscuri sau sa se abata de la planul de actiune stabilit initial si nu sunt ingrijorate de viitorul financiar – planificarea financiara a viitorului nefiind o prioritate.
    Cu 11% din total, respondentii care se incadreaza in categoria persoanelor “relaxate” iau decizii mai mult intuitiv, bazandu-se mai degraba pe ceea ce simt decat pe o gandire riguroasa. Dau o importanta mare relatiilor, pun mereu nevoile familiei si prietenilor pe primul loc. Nu le place sa isi asume prea multe riscuri, iar atunci cand trebuie sa ia o decizie intr-o chestiune financiara isi implica si familia. Incearca intotdeauna sa se incadreze intr-un buget dar nu le este usor, pentru ca vor ca celor dragi sa nu le lipseasca nimic. Au momente cand fac tot posibilul sa isi controleze bugetul, chiar daca detin destul de putine instrumente pentru a-l monitoriza.

    Profilul persoanelor “pragmatice” (cu 10% din total) include consumatorii care iau decizii in mod obiectiv si se bazeaza mai degraba pe o gandire riguroasa decat pe ceea ce simt. Pentru ei, faptele sunt importante si le place sa isi puna in valoare abilitatile de analiza si organizare. Incearca sa nu aiba datorii si, de aceea, isi tin sub control finantele, atat cele pentru prezent cat si cele pentru viitor. Se gandesc mult inainte de a lua deciziile financiare si cantaresc atent toate optiunile si nevoile pe care le au. Sunt mereu cu un pas inaintea tuturor in ceea ce priveste planificarea financiara a propriului viitor.

    Pornind de la rezultatele acestei cercetari, ING Asigurari de Viata a dezvoltat website-ul www.testulbanilor.ro in cadrul caruia, incepand cu data de 17 iulie a.c., orice persoana poate parcurge testul pentru a-si identifica si intelege mai bine propria personalitate financiara. In functie de rezultat, respondentii primesc o serie de recomandari care ii pot ajuta sa isi imbunatateasca abilitatile si cunostintele privind administrarea finantelor personale. De asemenea, in cadrul campaniei, care se desfasoara pana la data de 31 august, participantii pot participa la un concurs cu premii si castiga, prin tragere la sorti, o tableta iPad 3.

  • www.pile, cunostinte, relatii.com

    Dupa ce au reputat un extraordinar succes in sfera socializarii, asa-numitele “retele sociale” incep sa-si exercite atractia si in zona afacerilor. Sisteme de reputatii pe care acestea le creeaza se dovedesc valoroase in gasirea unor parteneri de incredere, in recrutarea personalului si chiar in zona vanzarilor.

    Cand se spune despre cineva ca “are pile”, e ceva de rau. Daca se spune ca are relatii, nu mai e chiar asa de rau – dar, oarecum, tot dubios. In fine, exprimarea “are cunostinte” este receptata pozitiv. De fapt, e vorba de acelasi lucru – conexiuni sociale – si doar conotatiile sunt diferite. Relatiile sociale, indiferent cum le-am spune, sunt un veritabil capital si nu sunt putine cazurile in lumea afacerilor cand acest capital este mai valoros decat capitalul propriu-zis.

    Una dintre tendintele relativ noi in zona tehnologiilor bazate pe internet este exploatarea potentialului Retelei de a facilita si valorifica tocmai acest gen de relatii interumane. Fenomenul asa-numitelor “retele sociale” (social networks) a debutat abia in 2003 cu Friendster.com, care a valorificat un model traditional din lumea reala: prietenii prietenilor mei pot fi prietenii mei – pentru simplul motiv ca avem o relatie comuna care ne poate pune in contact. Suntem la “un grad de separatie”. Insa abia anul 2004 a marcat succesul acestui gen de retele si a atras atentia asupra faptului ca potentialul acestora depaseste cu mult nivelul hobby-urilor, a taclalelor usoare sau a simplei socializari.

    Au aparut destul de repede retele sociale orientate spre business, LinkedIn fiind probabil una dintre cele mai cunoscute. Ideea a ramas aceeasi dar, fiind transpusa in lumea afacerilor, a fost reformulata ca “transfer de reputatie”: o persoana pe care o cunoastem isi proiecteaza increderea pe care i-o acordam persoanelor cu care acesta este conectat si astfel, din aproape in aproape, utilizatorii ajung sa cunoasca posibili parteneri sau colaboratori in domeniile care-i intereseaza. Una este, de exemplu sa gasesti cu Google o firma oarecare si alta este sa faci cunostinta – prin intermediul unor persoane de incredere – cu unul dintre managerii firmei respective, cu avantajul de a-i putea cunoaste cercul de relatii, CV-ul si chiar referintele.

    “Referintele” – iata cuvantul magic care a atras atentia firmelor de recrutare. Evident, retele sociale profesionale s-au dovedit un mijloc excelent de a cunoaste posibili angajati sau posibili angajatori, astfel incat foarte curand retele existente au adaugat servicii specializate si au fost create noi retele anume pentru acest gen de business, in care recomandarile joaca un rol important. H3.com este una dintre cele mai noi si mai inventive, gaselnita esentiala fiind faptul ca implica si pe membrii retelei in gasirea candidatului ideal pentru un job, chiar daca acestia nu sunt interesati in pozitia respectiva. Un angajator poate sa-si anunte pozitia in cercul lui de cunostinte si sa ofere o recompensa, care va fi impartita de intermediarii prin care s-a ajuns la persoana care este in final angajata. Toata lumea iese castigata, inclusiv H3.com, care percepe un comision de 10% din recompense (care ajung la 10.000 de dolari).

    Exista in mod cert cateva avantaje semnificative ale acestui mod de a cauta candidati pentru un job. in primul rand, este o alternativa mai ieftina la serviciile unui firme de recrutare. De pilda, un anunt in LinkedIn costa doar 95 de dolari, iar angajatori mari (de pilda Cisco, Starbucks sau Nordstrom) platesc intre 5.000 si 15.000 de dolari pe luna pentru a folosi reteaua Jobster. Pe de alta parte, retele sociale ofera angajatorilor sansa de a avea acces la persoane care nu sunt cautatori activi ai unui loc de munca, dar care s-ar putea sa aiba profilul potrivit.

    In fine, exista si posibilitatea de a obtine o “a doua privire” asupra unui candidat la un job, de pilda prin contactarea unor fosti colegi din diverse locuri de munca dar care nu figureaza intre conexiunile candidatului. Insa si “vanatorii de capete” (head hunters) profita de pe urma acestor retele si, oricum, afacerea acestora nu este periclitata, pentru ca “pestii cei mari” – de genul lui Eric Schmidt, directorul general pentru gasirea caruia Google a platit 129 de milioane de dolari – nu inoata in aceste ape.

    Insa retele sociale exista si la scara mai mica, iar instrumentele de “social computing” incep sa le valorifice. De pilda produse precum Visible Path sau Contact Network analizeaza “contactele” angajatilor dintr-o companie (sau chiar din companiile partenere) pentru a gasi calea cea mai directa pentru a aborda un anume posibil client sau partener, pentru ca se stie ca o recomandare sporeste sansele unui contact reusit. Asadar, si companiile au nevoie de pile pentru a ajunge la clienti.