Omul de afaceri Silviu Savin, fost administrator al Flavus Investiţii, vehicul care a preluat în 2007 activele Tractorul Braşov, cumpără 12 ha de teren în Iaşi de la firma Cefin Real Estate Development pentru 2,5 milioane euro, loturi pe care urma să fie dezvoltat un parc de panouri fotovoltaice. Cefin Real Estate Development (CRED), controlată de grupul italian Cefin, este în insolvenţă, administratorul judiciar fiind firma BDO Business Restructuring. Planul de reorganizare prevede vânzarea celor opt loturi de teren, totalizând 12,1 hectare deţinute de CRED în Iaşi, lângă Era Shopping Centre, în vederea achitării integrale a masei credale. Terenul a fost achiziţionat în 2006 pentru construcţia unui parc de panouri fotovoltaice. “Începând cu anul 2007, modificarea drastică şi rapidă a condiţiilor de piaţă, intervenită ca urmare a declinului economic ce a afectat, în special, piaţa imobiliară, a fost resimţită semnificativ şi de către societate”, se arată în planul de reorganizare al firmei.
Tag: cumpara
-
Nu mai cumpara! Imprumuta!
Hai sa recunoastem cu totii! Nimanui nu-i plac de fapt fractiile. Incepand cu scoala generala, atunci cand am facut pentru prima oara cunostinta cu numerele supraetajate, acestea n-au facut decat sa ne complice si mai mult viata. Cu toate acestea, de la inventarea conceptului de “proprietate fractionata” lumea nu a mai fost la fel.
Si, cum traim intr-o lume tot mai obsedata de lux, doar o scanteie de geniu antreprenorial mai lipsea pentru a implementa acest concept si in fortificata industrie a luxului. Asa s-a ajuns la o cugetare de geniu: daca
nu-ti poti permite, inchiriaza! Ca este vorba despre genti de zeci de mii de euro, de gradini de designer, de case de vacanta sau de avioane private – nici nu mai este important. Asta deoarece, din momentul in care a devenit acceptabil social sa “imprumuti” in loc sa detii, intreaga institutie a proprietatii a inceput sa se clatine din temelii, luand astfel nastere unul dintre cele mai puternice trenduri de astazi: “chiriasul de lux” sau “proprietatea pe actiuni”. Iar datorita acestui trend, de la accesorii la supermasini si case de vacanta, nimic nu pare a mai fi greu de obtinut in ziua de azi si tot mai multi consumatori prefera sa-si pastreze libertatea de a alege mereu ceva nou in locul unui certificat de proprietate.Geanta Cenusaresei
Conform cercetarilor realizate de Saison Research Institute din Japonia, nu mai putin de 94,3 la suta dintre femeile japoneze intre 20 si 30 de ani detin produse sub marca Louis Vuitton si 92,2 la suta dintre ele detin macar un produs Gucci. Chair daca in Statele Unite si in Europa cifrele s-ar putea dovedi a fi ceva mai mici, sunt si aici milioane de consumatori care tanjesc dupa ultimul model de pantofi Loubotin sau de geanta Kate Spade, chiar daca nu-si pot permite sa plateasca intregul pret al acestora sau sa o poarte doar un singur sezon. Insa totul s-a schimbat atunci cand initiatorii unui oarecare website au inceput sa “imprumute” genti originale de designer membrilor sai. Visul oricarei femei de a schimba ultimul model de geanta Louis Vuitton cu o geanta Birkin de la o zi la alta si platind doar un abonament lunar intre 20 si 150 de dolari a devenit realitate odata cu lansarea comunitati online “Bag, Borrow or Steal”. Mecanismul de functionare al acesteia este de altfel foarte simplu. Clientii platesc un abonament lunar de la 20 de dolari pana la un abonament deluxe de 150 de dolari pe luna, care le da sansa de a imprumuta doua genti odata. Nu exista o limita de timp pentru perioada in care o membra poate pastra geanta aleasa, iar in momentul in care se simt pregatite pentru ceva nou, o pot returna si imprumuta alta. Iar pentru clientele care nu se mai pot desparti de geanta care le-a furat sufletul, proprietarii site-ului le pun la dispozitie alternativa cumpararii acesteia. Fashionistele din intreaga lume s-au indragostit imediat de aceasta initiativa, aducand companiei cu sediul in Seattle un venture capital de 8,5 milioane de dolari. Insa acesta nu a fost decat inceputul, deoarece expunerea de care a beneficiat aceasta companie a dat nastere unui val de initiative similare si a dat ocazia lumii intregi sa realizeze ca de fapt oamenilor le place sa imprumute.Ce masina conduc azi?
Masinile au devenit intre timp noile genti in nou-nascuta industrie a imprumuturilor. Asta deoarece si barbatii au punctele lor sensibile si sunt la fel de nehotarati cand vine vorba despre care masina de lux le place mai mult, la fel cum femeile nu se pot hotari asupra unei singure genti. Vantage sau Spider? Pai amandoua, ar spune fondatorii ?curie25, primul club care promitea membrilor sai “proprietatea inteligenta a super?masi?nilor”, altfel spus dreptul de a conduce unele dintre cele mai scumpe masini din lume timp de 30 sau 40 de zile pe an. Com?pania se ocupa de toate costurile si bataile de cap asociate cu pro?prietatea unor asemenea masini, in timp ce membrii clubului scapa de orice grija referitoare la deprecierea valorii miodelului pe care il conduc, asigurare sau service. Asta in schimbul unei facturi care poate varia intre 4.500 (echivalent a 300 de puncte) si 7.950 de lire sterline (echivalent a 600 de puncte) pe an. Masinile clubului sunt impartite in trei categorii: F1, F2 si F3. Printre masinile F2 se numara Porsche Boxster S si TVR Sagaris, si o tura cu una dintre aceste masini intr-o zi de lucru din luna octombrie costa 8 puncte, in timp ce un weekend prelungit in august la volanul acestor masini ajunge la 85 de puncte. Grupa F1 include modelele Aston Martin Vantage si DB9, Bentley Con?tinental si Ferrari F430 Spider. De la transportul pe patru roti la cel inaripat n-a mai fost decat un pas si astfel s-au nascut si clu?bu?rile ce asigura proprietate fractionata pentru avioane private sau very light jets, astazi existand pe langa “dinozaurul” NetJets, cel mai mare operator din Europa de business si private jets, cel putin alte 6 companii care imprumuta din cand in cand cate un avion.…In gradina am o floare??!
Cine altcineva decat olandezii ar putea sa ne tina lectii despre importanta florilor pentru a ne infrumuseta viata? Insa cum o gradina este o responsabilitate mare si un mare consumator de timp, compania olandeza Rent-a-Garden a gasit solutia perfecta pentru a asigura doritorilor o gradina instant, fie pentru propria lor placere, fie pentru a face vanzarea unei proprietati mai usoara. O poti inchiria! Pentru 300 de euro poti avea pentru 3 luni de zile o gradina conceputa de un designer si ingrijita de personalul companiei, pe care o poti schimba chiar sezonul viitor daca vrei.
Insa doritorii mai pot inchiria multe alte lucruri daca a fi proprietari cu acte in regula li se pare prea impovarator. Ca, de exemplu, un animal de companie. Cei care iubesc cainii, insa sunt constienti ca agenda incarcata nu le permite sa aiba grija de ei full-time, se pot inscrie acum intr-un program de proprietate flexibila construit de compania Flexpetz. Lansata de cateva luni in Los Angeles si San Diego, compania le ofera consumatorilor ocazia de a avea un caine timp de cateva ore sau cateva zile pe saptamana. Numarul de membri este limitat si fiecare caine isi petrece timpul cu un numar mic de oameni. Taxa lunara de membru costa 40 de dolari, iar clientii isi pot alege si rezerva online cainele pe care il doresc.NOI IMPRUMUTAM
Haine si accesorii:
pentru genti printre cele mai cautate cluburi online sunt Be A Fashionista, From Bags to Riches sau Shoulder Candy. Bijuteriile sunt insa acum si mai cautate: Bag Borrow or Steal inchiriaza acum si bijuterii, competitorii sai fiind Borrowed Bling si RK Jewellery Hire. Si bineinteles ca poti imprumuta si rochia care se asorteaza la geanta: de la One Night Stand sau Estella?s Wardrobe sau chiar Salon Muare.Masini exclusiviste:
cluburile care “imprumuta” masini scumpe apar mai repede decat modelele de Ferrari. De ce sa-ti cheltuiesti toti banii pe un Bentley atunci cand poti conduce un Ferrari, un Lamborghini si un Maybach? Mai multe au de spus Classic Car Club, P1 Club, LuxShare Auto Club, Club Sportiva, Van Horrsen Group, ecurie 25, Oversteer Spain sau Ascari.Avioane:
proprietatea fractionata a avioanelor private si very light jets-urilor o asigura cluburi ca: Airshare Elite, Club One Air, Jet-Alliance, OurPLANE, JetMatch sau JetSet.Definitie
Proprietatea fractionata – un concept de achizitionare in grup a bunurilor si serviciilor de lux sub forma actiunilor sau a unitatilor de folosire. Actiunile sunt vandute proprietarilor individuali, acestia bucurandu-se in schimb de utilizarea pe o anumita perioada determinata de timp a unui prodius de lux. De obicei, o companie administreaza aceste bunuri in numele proprietarilor care platesc taxe anuale sau lunare de administrare si utilizare. -
Ce poti cumpara cu un premiu?
Intre inovatie si tentatia unui premiu consistent pare sa existe o relatie aproape pavloviana. Si cum astazi mai mult ca oricand ideile fac businessul, tot mai multi executivi s-au hotarat sa ofere recompense substantiale gasitorilor unei idei valoroase.
In afara de faptul ca amandoua sunt considerate filme de anvergura, despre “Vrajitorul din Oz” si “Tacerea mieilor” nu se poate spune ca ar avea foarte multe in comun. Primul spune povestea unei fetite din Kansas care este transportata intr-un mod magic pe un taram fermecat unde animalele canta si danseaza, iar in al doilea este vorba despre un criminal in serie. Asa ca nu te-ai astepta ca publicul sa aiba reactii similare vizavi de cele doua filme.
Insa se pare ca, dintr-un motiv sau altul, asa se intampla. Cei care apreciaza unul dintre cele doua filme au tendinta de a-l aprecia si pe celalalt, iar cei care cred ca unul este supra-apreciat, au tendinta sa-l puna si pe al doilea in aceeasi categorie. Acest exemplu este insa numai unul dintre cele cuprinse in enorma baza de date de evaluari ale filmelor construita de Netflix, unul dintre cele mai mari magazine de inchirieri de filme online. Pe website-ul companiei clientii pot acorda note oricarui film, iar compania foloseste aceste evaluari – 1,6 miliarde – pentru a gasi legaturi intre filme si felul in care oamenii relationeaza cu ele.
Sistemul elaborat de Netflix se numeste Cinematch, si le permite celor din companie sa recomande utilizatorilor alte filme care le-ar putea placea la fel de mult ca cele carora le-au acordat nota maxima. Executivii Netflix isi pun toate sperantele in Cinematch si avansul pe care acest serviciu l-ar aduce companiei in fata competitiei, in conditiile in care prin download-urile digitale alte companii pot deja sa vanda filme pe Internet.
Asa se face ca, in luna martie a anului trecut, Reed Hastings, CEO-ul Netflix, i-a convocat pe ceilalti trei executivi ai companiei intr-o sedinta extraordinara pentru a descoperi noi modalitati de a imbunatati sistemul Cinematch. In acel moment compania tocmai incheiase cu un esec discutiile purtate cu un programator vedeta de la Stanford, adjudecat mai apoi de Google, dar Hastings avea o idee.
“Ar trebui sa oferim un premiu”, a spus el atunci. “Ar trebui sa lansam o competitie a carei miza sa fie imbunatatirea serviciului Cinematch.” Cand unul dintre ceilalti executivi s-a intrebat ce suma ar fi potrivita pentru un asemenea premiu, Hastings a exclamat “Un milion de dolari!”Premii istorice
Asa a pasit Netflix pe un drum insuficient batut astazi: cel al recompensarii ideilor ingenioase.
Cu cateva secole in urma, in jurul anului 1700, in plina epoca a rationalismului, premiile erau un lucru obisnuit, un mod frecvent de a recompensa inovatia. Cel mai ravnit premiu din acea perioada a fost cel promis de Parlamentul Britanic, in valoare de 20.000 de lire, pentru cel care reusea sa gaseasca o modalitate de a localiza un anume punct situat in mijlocul marii. Povestea competitiei ce a urmat acestei provocari a facut din cartea lui Dava Sobel publicata in 1995 un bestseller. Unul cu care Hastings era foarte familiarizat atunci cand a venit cu ideea premiului de un milion de dolari. Cu toate acestea, in timp, in locul premiilor au inceput sa fie preferate bursele. Bineinteles ca au existat motive intemeiate pentru aceasta schimbare. Pe masura ce stiinta a devenit din ce in ce mai complexa si mai avansata, cercetatorii au inceput sa depinda tot mai mult de bani pentru a-si procura echipamentul costisitor si pentru a angaja personal competent inainte de a putea pune bazele unei descoperiri revolutionare. Insa bursele au devenit din ce in ce mai populare si dintr-un motiv mult mai obscur: acestea faceau viata mult mai usoara atat pentru birocrati dar si pentru oamenii de stiinta. Robin Hanson, economist la Universitatea George Mason din Statele Unite, a studiat istoria premiilor si spune ca acestea dau nastere unei mari doze de incertitudine: nimeni nu poate spune cine va primi banii sau cand va trebui platit acest premiu. Pe de alta parte sistemul burselor ii permite celui care sponsorizeaza concursul sa aleaga persoana care va primi banii.
“Birocratii apreciaza fluxul continuu de bani si dispretuiesc profund incertitudinea”, explica Hanson, care a lucrat ca fizician la NASA inainte sa se specializeze in economie. “Insa in cele mai multe cazuri premiile sunt mult mai eficiente daca cel vizat este progresul stiintific.”Lupta pentru 10%
In octombrie, cand Netflix a anuntat lansarea competitiei si premiul pe care il oferea, Hastings recunostea ca nu se asteapta ca cei inscrisi in concurs sa inregistreze un progres considerabil in viitorul foarte apropiat. Specialistii din domeniul IT spun ca Cinematch era deja in momentul lansarii competitiei, alaturi de Amazon, unul dintre cele mai sofisticate sisteme de recomandari din intreg World Wide Web-ul. “Pe atunci credeam ca am construit cel mai bun lucru cu putinta”, a spus Hastings. Insa CEO-ul Netflix subestima puterea unei competitii deschise. In decursul catorva zile, cea mai mare parte a specialistilor de top din domeniul inteligentei artificiale descarcau cele 100 de milioane de rating-uri ale filmelor pe care Netflix le-a facut publice cu aceasta ocazie. Iar de atunci s-au inclestat intr-o competitie darwiniana in incercarea de a construi un Cinematch mai bun, pe masura ce rezultatele interimare sunt postate periodic pe site-ul Netflix.
Pentru a obtine premiul de un milion de dolari de la Netflix echipa castigatoare trebuie sa construiasca un sistem care sa imbunatateasca cu cel putin 10% performantele sistemului actual al Cinematch si sa reuseasca sa prezica cu o mai mare exactitate ce nota va da un anumit utilizator unui anumit film. De exemplu, exista un numar ceva mai mic de persoane care au indragit foarte mult “Vrajitorul din Oz”, insa nu au putut suporta “Tacerea mieilor”. Noul sistem al Cinematch ar trebui sa ii poata identifica pe acestia pe baza atitudinii lor fata de alte filme-etalon, insa numai un algoritm statistic avansat ar putea gasi un asemenea sablon comportamental.
Desi concursul ramane deschis pentru inca patru ani si jumatate, modelul echipei ungare, care ocupa in prezent primul loc in competitie, este deja cu 6,75% mai bun decat versiunea actuala a Cinematch. Iar Netflix nu a trebuit sa plateasca pana acum nici macar un minut din timpul lor. De fapt compania “a recrutat cea mai mare parte a comunitatii stiintifice din domeniul inteligentei artificiale fara a cheltui vreun ban”, dupa cum bine observa Geoffrey Hinton, profesor de IT la Universitatea din Toronto. Acestea sunt avantajele care fac ca acordarea de premii sa fie cea mai buna solutie pentru companiile care pleaca in cautarea noului. Ele nu trebuie sa plateasca decat pura performanta, iar pastrarea competitiei deschisa pentru toata lumea este o modalitate in plus de a asigura ca oricine are o idee buna, nu doar expertii in domeniu, are o sansa de a descalci problema. La fel cum, spre oroarea marilor astrologi din epoca, un ceasornicar de rand
si-a adjudecat in secolul XVIII premiul pentru descoperirea longitudinii.
Bursele raman in continuare de o importanta cruciala in cercetarea stiintifica. La urma urmei cineva trebuie sa ii plateasca pe specialistii in IT care incearca sa castige premiul Netflix. Insa din acest exemplu reiese suficient de clar ca in domeniul cercetarii rezultatele deosebite nu sunt rasplatite suficient de des. Cel mai concludent exemplu este felul in care guvernele mai multor tari au incercat sa gaseasca o solutie la problema incalzirii globale. Au oferit burse si subventii pentru gasirea de noi surse de energie alternativa, cum ar fi etanolul, chiar daca pana acum nimeni nu stie care va fi resursa viitorului. O solutie mult mai buna ar fi fost sa mandateze ca economia globala sa foloseasca mai putin carbon. Acest obiectiv catalizat de un premiu in valoare de cateva miliarde de dolari pentru compania care ar reusi sa descopere o sursa eficienta de energie alternativa ar fi avut mai multe sanse de reusita si ar fi generat un interes mult mai mare in intreaga lume stiintifica.
Vestea buna este ca premiul Netflix este doar ultimul venit dintr-o serie de premii foarte consistente si foarte populare care au fost anuntate in ultimii ani. Cel mai cunoscut este Premiul X, anuntat in 1996, ca o recompensa in valoare de 10 milioane de dolari pentru primul zbor privat care va atinge bariera spatiului cosmic. Acesta a fost acordat doar cu 8 ani mai tarziu, dovedind inca odata ca premiile in bani au un mod aparte de a stimula concentrarea si de a genera solutii sclipitoare.New York Times News Service – tradus si adaptat de Sabrina Raileanu