Tag: CUMINŢENIA PĂMÂNTULUI

  • Sculptura lui Brâncuşi “Cuminţenia Pământului”, emblematică pentru fosta guvernare, “abandonată” la muzeu. Ministerul n-are încă o soluţie

    “În ceea ce priveşte efectuarea unei noi expertize, aceasta nu a fost încă demarată, fiind analizată situaţia în vederea luării celei mai bune decizii”, se arată într-un răspuns transmis de Biroul Comunicare şi Dialog Social al Ministerului Culturii la solicitarea MEDIAFAX.

    La începutul lunii martie, reprezentanţii MCIN au declarat pentru MEDIAFAX că instituţia va solicita în perioada următoare o nouă expertiză pentru sculptura “Cuminţenia Pământului”, care va viza, după caz, reevaluarea şi/sau renegocierea cu proprietarii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Banii donaţi pentru “Cuminţenia Pământului” se vor returna până anul viitor pe 31 decembrie 2017

    Guvernul a decis joi ca banii pentru “Cuminţenia Pământului” să fie returnaţi integral până la 31 decembrie 2017, a anunţat purtătorul de Guvânt, Liviu Iolu.

    “Sumele donate vor putea fi restituite integral donatorilor până pe 31 decembrie 2017. Guvernul a stabilit mecanismele de restituire a donaţiilor. Până acum au participat aproximativ 100.000 de donatori, suma totală donată fiind de 1,273 milioane de euro”, a declarat Liviu Iolu.

    Acesta a spus că pentru restituirea sumelor donate prin SMS şi prin intermediul liniilor telefonice, Guvernul va încheia acorduri cu operatorii de telefonie.

    Citiţi mai multe pe Mediafax

  • Mugur Isărescu vine cu o propunere inedită pentru plata “Cuminţeniei pământului”. Cu ce bani ar putea cumpăra statul sculptura lui Brâncuşi

    Guvernatorul BNR a afirmat că, dacă s-ar recurge la această soluţie, nu s-ar mai lungi discuţia pe marginea achiziţionării operei lui Brâncuşi.

    CITEŞTE AICI CONTINUAREA ARTICOLULUI

  • Avocatul moştenitorilor “Cuminţeniei Pământului”: Ofertele avansate de Guvern sunt în bătaie de joc. Următorul proprietar NU va fi statul român

    “Negocierile este posibil să se fi terminat. Totul depinde de Guvernul României şi de primul ministru, dacă încearcă să facă o ofertă serioasă. Toate ofertele avansate sunt în bătaie de joc şi au ca scop să facă afaceri pe seama cetăţenilor români”, a declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX avocatul Bogdan Grabowski.

    “Dreptul de preemţiune deţinut de Guvernul României, care a expirat pe 4 octombrie 2014, se exercită în limitele stabilite de proprietari. Cererea de ofertă este făcută pentru 20 de milioane de euro şi statul român trebuie să spună dacă exercită dreptul de preemţiune. Dacă da, îl exercită la această sumă. Dacă nu acceptă suma, trebuie să propună una foarte apropiată de aceasta. Dacă propune 1 sau 2 milioane de euro, nu avem ce discuta”, a mai spus Grabowski.

    “Nu trebuie să uităm că este vorba despre Brâncuşi. Dacă statul român consideră că valoarea lui Brâncuşi este de 1 sau 2 milioane de euro, atunci îşi taie craca de sub picioare. Şi mai spun că-i interesează valorile naţionale”, a mai declarat reprezentantul proprietarilor sculpturii “Cuminţenia Pământului”.

    Referitor la existenţa unor posibili cumpărători privaţi, Grabowski a declarat pentru MEDIAFAX că acestea sunt “în stand-by”, din cauza faptului că statul român nu este hotărât. “Faptul că doamnele proprietare (Paula Ionescu şi Alina Şerbănescu, n.r.) au mai discutat cu reprezentanţii statului român, deşi dreptul de preemţiune a expirat, a fost o formă de bunăvoinţă din partea lor, ca să nu spună cineva că pun piedici unei eventuale cumpărări a operei”, a explicat avocatul.

    “Acum, negocierile cu statul român sunt într-un impas evident şi, deocamdată cel puţin, acesta nu dă dovadă de seriozitate. Mai mult ca sigur, următorul proprietar al statuii nu va fi statul român şi asta din cauza statului român”, a concluzionat Bogdan Grabowski.

    Pe de altă parte, Valeriu Sângeorzan, de la casa de licitaţii Artmark, intermediar al vânzării, a declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX că această situaţie se va prelungi pe termen nedeterminat sau se va reuşi obţinerea unei negaţii la dreptul de preemţiune al Ministerului Culturii.

    “Ministerul a mărit puţin oferta, a ajuns la 3 milioane, 3 milioane şi jumătate de euro, sper să nu greşesc. Din păcate, proprietarii consideră nu foarte serioase aceste oferte şi întâlniri, care nu reprezintă o bază de negociere. E saltul foarte mare de la 20 de milioane (preţul evaluat, n.r.) la 1, 2, 3 (ofertele făcute de Ministerul Culturii până în prezent, n.r.)”, a declarat pentru MEDIAFAX Valeriu Sângeorzan, directorul Departamentului de Dezvoltare, PR şi Comunicare al casei de licitaţii Artmark.

    “Cum termenul limită a expirat de mult, acum se stabilesc noi întâlniri. Nu ştim ce se petrece în spate. Există două variante: fie prelungirea acestei situaţii, ceea ce probabil se va întâmpla, fie acordarea negaţiei, pe care noi o tot cerem, dar nu se întâmplă”, a mai spus Sângeorzan.

    De cealaltă parte, reprezentanţi ai Ministerului Culturii au declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX că nu există informaţii noi spre a fi comunicate. “Încă nu au căzut de acord cele două părţi, probabil negocierile continuă”, au afimat reprezentanţi ai ministerului.

    În luna septembrie 2014, sculptura “Cuminţenia Pământului”, de Constantin Brâncuşi, care este evaluată la circa 20 de milioane de euro şi face parte dintr-o colecţie bucureşteană privată, a fost pusă în vânzare, iar Ministerul Culturii a fost invitat să îşi exercite dreptul de preemţiune.

    De asemenea, Ministerul Culturii a fost mandatat, în aceeaşi lună, de Guvern să înceapă negocierile legate de cumpărarea sculpturii “Cuminţenia Pământului”.

    Sculptura a fost prezentată, în septembrie 2014, într-o expoziţie privată dedicată marilor artişti români ai avangardei începutului de secol, organizată la sediul din Bucureşti al Artmark. La această expoziţie privată au participat “importanţi colecţionari internaţionali”, inclusiv membri ai comitetului unuia dintre cele mai faimoase muzee de artă din lume, Tate Modern din Marea Britanie, potrivit Artmark.

    De asemenea, în luna octombrie 2014, Inspecţia Judiciară (IJ) din Consiliul Superior al Magistraturii a decis să claseze o sesizare în cazul retrocedării operei lui Constantin Brâncuşi “Cuminţenia Pământului”, după ce a constatat prescripţia răspunderii disciplinare, întrucât au trecut peste doi ani de la sentinţă. IJ a făcut aceste verificări după ce premierul Victor Ponta a vorbit despre decizia instanţei privind retrocedarea operei lui Brâncuşi. Victor Ponta declara, pe 30 septembrie 2014, că i-a cerut ministrului Justiţiei să sesizeze CSM asupra faptului că un judecător a emis, în opinia sa, o hotărâre greşită în cazul operei lui Brâncuşi “Cuminţenia Pământului”, spunând că acel judecător ar trebui să plătească.

    “Singura operă a lui Constantin Brâncuşi rămasă în România, «Cuminţenia Pământului», a fost retrocedată, deşi la dosar erau toate actele prin care statul era proprietar legal, iar acum, ca să nu fie vândută, trebuie să plătim 20 de milioane de euro. Deci, fiecare român din această ţară va da un euro, de la nou-născut la pensionar, pentru că, din punctul meu de vedere, nişte judecători sau un judecător a dat o hotărâre greşită, or eu i-am cerut ministrului Justiţiei să sesizeze CSM şi CSM dacă constată că nu eu am dreptate, o să-mi cer scuze. Dar dacă se constată că un judecător a greşit, acel judecător trebuie să plătească”, a spus la momentul respectiv Ponta.

    Potrivit lui Alexandru Bâldea, directorul şi acţionarul majoritar al casei de licitaţii Artmark, “Cuminţenia Pământului”, de Constantin Brâncuşi, este considerată a fi cea mai valoroasă lucrare de artă românească aflată pe teritoriul României.

    Realizată în 1907, “Cuminţenia Pământului”, alături de opere precum “Sărutul” şi “Rugăciunea” marchează cea mai apreciată perioadă de creaţie a artistului, în care acesta formula noi sensuri filosofice cu valoare universală, turnate în expresii formale de noutate absolută.

    “Cuminţenia Pământului” este o operă cu un trecut încărcat, fiind cumpărată în 1911 de inginerul şi iubitorul de artă Gheorghe Romaşcu chiar de la artist. Lucrarea a fost confiscată abuziv, în 1957, de conducerea comunistă a Muzeului de Artă şi retrocedată după 51 de ani şi un proces îndelungat al familiei colecţionarului cu actualul Muzeu Naţional de Artă al României.

    Sculptura, realizată în calcar crinoidal (primul posesor al sculpturii povestea că ştie de la Brâncuşi că ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului – grotele Savonnières), este evaluată la suma de 20 milioane de euro.

    Cea mai importantă tranzacţie recentă a unei opere de Brâncuşi este adjudecarea, în 2009, la casa Christie’s din Paris a sculpturii în lemn “Madame L. R.”, pentru preţul de 26 de milioane de euro (fără comisioane şi taxe incluse). Cea mai recentă vânzare a unei opere de Brâncuşi, organizată tot la casa Christie’s, însă la New York, în iunie 2014, s-a încheiat cu suma de 5,4 milioane de euro oferită pentru un simplu studiu în ghips al viitoarei capodopere “Sărutul”.

  • Ministerul Culturii a oferit 2 milioane de euro pentru “Cuminţenia Pământului”. Proprietarii au refuzat suma înaintată

    Potrivit surselor citate, Ministerul Culturii a făcut prima dată o ofertă de 1 milion de euro pentru sculptura lui Brâncuşi, proprietarii refuzând suma înaintată de instituţie.

    Oficialii de la Ministerul Culturii au făcut o a doua ofertă, în valoare de 2 milioane de euro, şi aceasta fiind respinsă de proprietari.

    O evaluare recentă a sculpturii a fost realizată, la cererea Ministerului Culturii, de Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR) din Bucureşti, opera fiind estimată la 15 milioane de dolari, au precizat sursele citate.

    În luna septembrie 2014, sculptura “Cuminţenia Pământului”, de Constantin Brâncuşi, care era evaluată la acel moment la circa 20 de milioane de euro şi care face parte dintr-o colecţie bucureşteană privată, a fost pusă în vânzare, iar Ministerul Culturii a fost invitat să îşi exercite dreptul de preemţiune.

    De asemenea, Ministerul Culturii a fost mandatat, în aceeaşi lună, de Guvern să înceapă negocierile legate de cumpărarea sculpturii “Cuminţenia Pământului”, de Constantin Brâncuşi.

    Sculptura a fost prezentată, în septembrie 2014, într-o expoziţie privată dedicată marilor artişti români ai avangardei începutului de secol, organizată la sediul din Bucureşti al Artmark. La această expoziţie privată au participat “importanţi colecţionari internaţionali”, inclusiv membri ai comitetului unuia dintre cele mai faimoase muzee de artă din lume, Tate Modern din Marea Britanie.

    De asemenea, în luna octombrie 2014, Inspecţia Judiciară (IJ) din Consiliul Superior al Magistraturii a decis să claseze o sesizare în cazul retrocedării operei lui Constantin Brâncuşi “Cuminţenia Pământului”, după ce a constatat prescripţia răspunderii disciplinare, întrucât au trecut peste doi ani de la sentinţă. IJ a făcut aceste verificări după ce premierul Victor Ponta a vorbit despre decizia instanţei privind retrocedarea operei lui Brâncuşi. Victor Ponta declara, pe 30 septembrie, că i-a cerut ministrului Justiţiei să sesizeze CSM asupra faptului că un judecător a emis, în opinia sa, o hotărâre greşită în cazul operei lui Brâncuşi “Cuminţenia Pământului”, spunând că acel judecător ar trebui să plătească.

    “Singura operă a lui Constantin Brâncuşi rămasă în România, «Cuminţenia Pământului», a fost retrocedată, deşi la dosar erau toate actele prin care statul era proprietar legal, iar acum, ca să nu fie vândută, trebuie să plătim 20 de milioane de euro. Deci, fiecare român din această ţară va da un euro, de la nou-născut la pensionar, pentru că, din punctul meu de vedere, nişte judecători sau un judecător a dat o hotărâre greşită, or eu i-am cerut ministrului Justiţiei să sesizeze CSM şi CSM dacă constată că nu eu am dreptate, o să-mi cer scuze. Dar dacă se constată că un judecător a greşit, acel judecător trebuie să plătească”, a spus la momentul respectiv Ponta.

    Potrivit lui Alexandru Bâldea, directorul şi acţionarul majoritar al casei de licitaţii Artmark, “Cuminţenia Pământului”, de Constantin Brâncuşi, este considerată a fi cea mai valoroasă lucrare de artă românească aflată pe teritoriul României.

    Întrebat în ce stadiu se află discuţiile cu Ministerul Culturii privind sculptura “Cuminţenia Pământului?”, Valeriu Sângeorzan, directorul Departamentului de Dezvoltare, PR şi Comunicare al casei de licitaţii Artmark, declara, în martie, pentru MEDIAFAX că, la aproximativ cinci luni de la expirarea dreptului de preemţiune, “ne aflăm într-un bleg şi trist impas”. “În ultima lună, am făcut trei noi solicitări scrise prin care îi rugam respectuos să formuleze un răspuns, oricare ar fi el, astfel încât să putem ridica de pe umerii proprietarilor apăsătoarea incertitudine. Cum? Trecând la pasul următor; cel al vânzării private. (…) Discuţiile cu reprezentanţii ministerului au devenit… cuminţeniile pământului, ca să zic aşa”, a declarat pentru MEDIAFAX Sângeorzan.

    Realizată în 1907, “Cuminţenia Pământului”, alături de opere precum “Sărutul” şi “Rugăciunea” marchează cea mai apreciată perioadă de creaţie a artistului, în care acesta formula noi sensuri filosofice cu valoare universală, turnate în expresii formale de noutate absolută.

    “Cuminţenia Pământului” este o operă cu un trecut încărcat, fiind cumpărată în 1911 de inginerul şi iubitorul de artă Gheorghe Romaşcu chiar de la artist. Lucrarea a fost confiscată abuziv, în 1957, de conducerea comunistă a Muzeului de Artă şi retrocedată după 51 de ani şi un proces îndelungat al familiei colecţionarului cu actualul Muzeu Naţional de Artă al României.

    Sculptura este realizată în calcar crinoidal – primul posesor al sculpturii povestea că ştie de la Brâncuşi că ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului, grotele Savonnières.

    Cea mai importantă tranzacţie recentă a unei opere de Brâncuşi este adjudecarea, în 2009, la casa Christie’s din Paris a sculpturii în lemn “Madame L. R.”, pentru preţul de 26 de milioane de euro (fără comisioane şi taxe incluse). Cea mai recentă vânzare a unei opere de Brâncuşi, organizată tot la casa Christie’s, însă la New York, în iunie 2014, s-a încheiat cu suma de 5,4 milioane de euro oferită pentru un simplu studiu în ghips al viitoarei capodopere “Sărutul”.

  • Ponta: Vom plăti 20 de milioane de euro pe ”Cuminţenia pământului”, dacă retrocedarea a fost corectă

    ”Datoria mea este ca, înainte de a da aceşti 20 de milioane de Euro din banii dumneavoastră, ai tuturor românilor, să mă asigur încă o dată şi încă o dată că într-adevăr acei bani trebuie daţi. Mai departe, Inspecţia Judiciară, sigura care, conform legii şi Constituţiei, are dreptul să verifice dacă s-au respectat procedurile legale, va verifica, şi dacă dânşii spun că a fost corect, evident, o să dăm banii”, a spus Ponta.

    El a arătat că, în baza verificărilor făcute până acum, a rezultat că s-a depus la dosar inclusiv actul de vânzare-cumpărare între statul român şi fostul proprietar.

    ”E vorba de actul de vânzare şi banii care s-au dat atunci, nu ştiu, câteva zeci de mii, în anii ’50 e o altă discuţie, că totuşi în anii ’50 Brâncuşi nu e cotat aşa cum e cotat în 2014”, a spus Ponta.

    El a spus că a cerut o verificare din partea Ministerului Culturii şi din partea Muzeului Naţional (de Artă – n.r.) legat de modul în care statul şi-a apărat şansele în faţa instanţei în acest caz.

    ”Şi acolo, din documentele care mi-au fost mie puse la dispoziţie, eu nu particip la procese, rezulta că statul român avea un titlu valabil de proprietate. Ce s-a întâmplat? A fost retrocedată opera, nu am comentat, nu era cazul şi nu comentez hotărâri judecătoreşti. Acum, însă, proprietarii vor să ne revândă opera pe care noi le-am retrocedat-o şi ne-o vând contra unei sume modeste de 20 de milioane de Euro. Înseamnă că orice român din această ţară, de la nou-născut la pensionar, o să dea un Euro, dar nu-l dă direct, ci prin Guvern, că Guvernul nu are bani din altă parte decât din taxele şi impozitele plătite de cetăţenii români”, a spus Ponta.

    El a arătat că îşi face datoria de a verifica înainte ca statul să plătească o operă de artă care oricum a fost a sa.

    ”Nu intervin niciodată, nu îmi permit să critic Justiţia, dar dumneavoastră, românii, care plătiţi taxe şi impozite vreţi să ştiţi de ce dă Guvernul 20 de milioane de Euro pe o operă a lui Brâncuşi care a fost a statului român. Ori, cred că îmi fac datoria să verific de zece ori înante de a da din banii publici, 20 de milioane de Euro, pentru o operă care a fost a noastră, a statului român”, a spus Ponta.

    ”Eu vreau să văd acum dacă dăm 20 de miliaone de Euro din banii dumneavoastră în mod corect. Dacă îi dăm în mod corect, asta e, o să-i dăm”, a spus Ponta.

    IJ face verificări în cazul declaraţiei premierului despre decizia instanţei privind retrocedarea operei lui Brâncuşi “Cuminţenia Pământului”, raportul urmând să fie analizat în CSM, care va stabili dacă prin aceste afirmaţii a fost încălcată independenţa justiţiei, a spus preşedintele Consiliului.

    Întrebat dacă CSM a cerut Inspecţiei Judiciare să facă verificări în cazul declaraţiilor premierului Victor Ponta, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Adrian Bordea, a spus că IJ s-a sesizat în acest caz.

    “Obligaţia Inspecţiei Judiciare este aceea ca, în momentul în care apar încălcări sau eventuale încălcări ale independenţei justiţiei, să facă un raport. Acest raport va fi supus plenului CSM şi plenul va hotărî dacă este vorba de o încălcare sau nu a independenţei justiţiei”, a spus judecătorul Adrian Bordea.

    Premierul Victor Ponta a declarat marţi că i-a cerut ministrului Justiţiei să sesizeze Consiliul Superior al Magistraturii asupra faptului că un judecător a emis, în opinia sa, o hotărâre greşită în cazul operei lui Brâncuşi “Cuminţenia Pământului”, spunând că acel judecător ar trebui să plătească.

    “Singura operă a lui Constantin Brâncuşi rămasă în România, Cuminţenia Pământului, a fost retrocedată deşi la dosar erau toate actele prin care statul era proprietar legal, iar acum, ca să nu fie vândută, trebuie să plătim 20 de milioane de euro. Deci, fiecare român din această ţară va da un euro, de la nou-născut la pensionar, pentru că, din punctul meu de vedere, nişte judecători sau un judecător a dat o hotărâre greşită, or eu i-am cerut ministrului Justiţiei să sesizeze CSM şi CSM dacă constată că nu eu am dreptate, o să-mi cer scuze. Dar dacă se constată că un judecător a greşit, acel judecător trebuie să plătească”, a spus Ponta la Digi 24.

    În urmă cu două săptămâni, premierul Victor Ponta a declarat că îşi doreşte, ca cetăţean, ca justiţia să fie mai eficientă, deoarece reprezintă un serviciu public, şi să fie responsabilă atunci când greşeşte, arătând că, deocamdată, aceasta este singura putere care nu răspunde niciodată când greşeşte.

    Premierul şi-a continuat afirmaţia arătând că prin hotărâri judecătoreşti a fost retrocedată în ultimii ani o suprafaţă egală cu cea a României, Bulgariei, Ungariei şi a unei jumătaţi din Ucraina, iar statul are de plătit în următorii 20 ani mai mult decât poate produce.

    El a punctat totodată că, tot printr-o decizie a justiţiei, singura operă a lui Constantin Brâncuşi din România a fost retrocedată deşi la dosar erau toate documentele care indicau că a fost cumpărată de statul român.

    Ministerul Culturii a fost mandatat recent de Guvern să înceapă negocierile legate de cumpărarea sculpturii “Cuminţenia Pământului”, de Constantin Brâncuşi, care este evaluată la circa 20 de milioane euro şi a fost pusă în vânzare, ministerul fiind invitat să îşi exercite dreptul de preemţiune.

    Constantin Brâncuşi, care este evaluată la circa 20 de milioane de euro şi face parte dintr-o colecţie bucureşteană privată, a fost pusă în vânzare, iar Ministerul Culturii a fost invitat să îşi exercite dreptul de preemţiune.

    În prezent, nu a fost stabilit un preţ de pornire pentru sculptura “Cuminţenia Pământului”, întrucât aceasta nu va putea fi achiziţionată în cadrul unei licitaţii clasice. Însă, la dorinţa actualilor proprietari ai sculpturii – moştenitorii arhitectului Gheorghe Romaşcu, care a cumpărat opera chiar de la Constantin Brâncuşi -, “Cuminţenia Pământului” a fost prezentată în această expoziţie privată, fiind posibilă o vânzare a acesteia, după exercitarea dreptului de preemţiune al statului român, prin intermediul Ministerului Culturii.

    Deşi este greu de spus cum vor evolua lucrurile, potrivit reprezentanţilor Artmark, această sculptură ar putea fi teoretic achiziţionată în cele din urmă de Tate Modern, cel mai vizitat muzeu de artă modernă din lume în 2013, care mai are în colecţiile sale o lucrare de Brâncuşi.

    Însă lucrarea ar putea rămâne şi în România, dacă statul român, prin intermediul Ministerului Culturii, va face o ofertă care va fi acceptată de actualii săi proprietari.

    Realizată în 1907, “Cuminţenia Pământului”, alături de opere precum “Sărutul” şi “Rugăciunea” marchează cea mai apreciată perioadă de creaţie a artistului, în care acesta formula noi sensuri filosofice cu valoare universală, turnate în expresii formale de noutate absolută.

    “Cuminţenia Pământului” este o operă cu un trecut încărcat, fiind cumpărată în 1911 de inginerul şi iubitorul de artă Gheorghe Romaşcu chiar de la artist. Lucrarea a fost confiscată abuziv, în 1957, de conducerea comunistă a Muzeului de Artă şi retrocedată după 51 de ani şi un proces îndelungat al familiei colecţionarului cu actualul Muzeu Naţional de Artă al României.

    Sculptura, realizată în calcar crinoidal (primul posesor al sculpturii povestea că ştie de la Brâncuşi că ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului – grotele Savonnières), este evaluată la suma de 20 milioane de euro.

    Cea mai importantă tranzacţie recentă a unei opere de Brâncuşi este adjudecarea, în 2009, la casa Christie’s din Paris a sculpturii în lemn “Madame L.R.”, pentru preţul de 26 de milioane de euro (fără comisioane şi taxe incluse). Cea mai recentă vânzare a unei opere de Brâncuşi, organizată tot la casa Christie’s, însă la New York, în iunie 2014, s-a încheiat cu suma de 5,4 milioane de euro oferită pentru un simplu studiu în ghips al viitoarei capodopere “Sărutul”.

  • Doi colecţionari români au făcut oferte pentru sculptura “Cuminţenia Pământului”

    Sculptura “Cuminţenia Pământului”, de Constantin Brâncuşi, care este evaluată la circa 20 de milioane euro şi face parte dintr-o colecţie bucureşteană privată, a fost pusă în vânzare, iar Ministerul Culturii a fost invitat să îşi exercite dreptul de preemţiune, a anunţat, luni, casa de licitaţii Artmark.

    Sculptura a fost prezentată, luni, până la ora 16.00, într-o expoziţie privată dedicată marilor artişti români ai avangardei începutului de secol, organizată la sediul din Bucureşti al Artmark. La această expoziţie privată au participat “importanţi colecţionari internaţionali”, inclusiv membri ai comitetului unuia dintre cele mai faimoase muzee de artă din lume, Tate Modern din Marea Britanie.

    Potrivit lui Alexandru Bâldea, directorul şi acţionarul majoritar al casei de licitaţii Artmark, “Cuminţenia Pământului”, de Constantin Brâncuşi, este considerată a fi cea mai valoroasă lucrare de artă românească aflată pe teritoriul României.

    “Lucrarea este pusă în vânzare cu începere din 3 septembrie, va urma să facă obiectul unei proceduri de exercitare a dreptului de preemţiune de către statul român. Ea este, prin urmare, scoasă la vânzare, este scoasă la vânzare datorită unor oferte care s-au făcut. Există două oferte din ţară, evident numele colecţionarilor care au avansat aceste oferte sunt şi vor rămâne probabil anonime, cel puţin pe perioada exerciţiului de preemţiune de către stat. Este de notorietate faptul că această lucrare interesează toate marile muzee ale lumii, fiind considerată una din cele mai importante lucrări de Brâncuşi, datorită faptului că este printre primele create de Brâncuşi. Scandalul izbucnit la momentul primei ei expuneri, în 1911, fiind unul spectaculos, dată fiindu-i primitivitatea şi noutatea absolută”, a declarat Alexandru Bâldea, luni, într-o declaraţie de presă, organizată la sediul Artmark.

    El a mai spus că ofertele au fost făcute de doi colecţionari români şi “sunt în jurul sumei de 20 de milioane de euro, preţul cerut”.

    Totodată, Alexandru Bâldea a precizat că încă nu au fost primite oferte concrete din partea unor colecţionari străini. “Cunoaştem interesul unor varii colecţionari, urmează să colectăm ofertele acestora pe perioada expunerii şi pe perioada aceasta de desfăşurare a procedurii preemţiunii”, a explicat Alexandru Bâldea.

    El a mai spus că, luni, la sediul Artmark, au venit să vadă sculptura lui Brâncuşi aproximativ 20 de colecţionari, din ţări precum Marea Britanie, Franţa, Rusia, Estonia, Polonia, Olanda şi Norvegia. “Muzeele de afară nu cumpără uneori direct lucrările, ci cultivă relaţii foarre bune cu colecţionarii care cumpără pentru muzeu. Prin urmare, lucrările aparţin colecţionarilor, dar stau în expunere permanentă sau pentru o perioadă de timp în muzeu”, a spus Alexandru Bâldea.

    El a mai spus că suma de 20 de milioane de euro este preţul de pornire, dată fiind activitatea de punere în licitaţie a casei Artmark. “Nu se poate supune exerciţiului preemţiunii lucrarea decât la un preţ minim al ofertelor cu pricina”, a spus Bâldea.

    Astfel, de îndată ce se împlineşte perioada alocată prin lege exerciţiului preemţiunii, respectiv 30 de zile, se va stabili data licitaţiei. “Dacă statul nu îşi manifestă dreptul de preemţiune, atunci vom organiza o licitaţie. Probabil că va fi o licitaţie cu mai puţini participanţi, participând cei ale căror oferte au fost între timp colectate”, a spus Alexandru Bâldea.

    Totuşi, el a precizat că organizarea unei licitaţii nu este obligatorie. “Ne-ar bucura să fie o licitaţie, nu este obligatorie licitaţia, iar decizia aparţine finalmente proprietarilor”, a precizat Bâldea.

    Întrebat cum a fost stabilit preţul de 20 de milioane de euro pentru “Cuminţenia Pământului”, de Constantin Brâncuşi, Alexandru Bâldea a spus că este vorba despre estimarea unor specialişti din stăinătate.

    “Există evaluări la casele din afară. Pentru Brâncuşi nu este foarte uşor să stabileşti un preţ de pornire, dată fiind raritatea în piaţă. Sunt date nişte repere tranzacţionale la care chiar şi casele de licitaţii de afară se pot raporta”, a spus Alexandru Bâldea.

    El a mai spus că, în cazul de faţă, valoarea “Cuminţeniei Pământului” este cu atât mai importantă cu cât aceasta “este o sculptură, nu un modelaj”. “Nu este un bronz. Este una din puţinele cioplituri ale lui Brâncuşi. În momentul de faţă, în tehnica lemnului sau a pietrei, în colecţii private sunt numai şase lucrări în lume care pot ieşi în piaţă, spre a ajunge într-o colecţie privată sau la un muzeu”, a precizat directorul Artmark.

    Dată fiind valoarea foarte mare a acestei sculpturi şi condiţiile de securitate în cazul acesteia au fost deosebite. Ea a fost adusă la sediul Artmark de la Muzeul Naţional Cotroceni, unde se află în custodie.

    “Condiţiile de securitate sunt speciale, fiind o lucrare evaluată la 20 de milioane de euro. Prin urmare şi asigurarea se cifrează la o cifră neprietenoasă de 20.000 de euro prima de asigurare pentru zece ore de expunere”, a spus Alexandru Bâldea.

    Pe de altă parte, în expoziţia privată găzduită luni de Artmark, pe lângă “Cuminţenia Pământului”, au fost expuse operele “Himera Pământului”, de Dimitrie Paciurea, un alt exemplar al acesteia aflându-se în expunere la Muzeul Naţional de Artă, “Port la Mediterană”, de Marcel Iancu, provenind din fosta colecţie dr. Iosif Dona, retrocedată de Muzeul Naţional de Artă în 2007, “Cu porumbelul”, de Hermann Maxy, provenind din fosta colecţie a ziaristului A.L. Zissu, “Hipergeneza reapariţiei”, de Victor Brauner, cea mai mare pictură de Brauner aflată într-o colecţie românească privată, “Nud”, de Hans Mattis-Teutsch, provenind din colecţia fostului ministru de externe George Macovescu, şi “Portretul lui Geo Bogza”, de Jules Perahim, probabil cea mai timpurie pictură suprarealistă de Perahim într-o colecţie privată, provenind chiar din colecţia lui Geo Bogza. De asemenea, au fost expuse două desene de Constantin Brâncuşi.

    Colecţionarii care au vizitat expoziţia şi-au arătat interesul şi în cazul unora dintre aceste lucrări, potrivit lui Alexandru Bâldea. “Sunt intenţii exprimate pentru lucrări de Brauner, pentru lucrări de Maxy. Cele două desene de Brâncuşi de asemenea au făcut obiectul interesului. Există o lucrare de Marcel Iancu care a plăcut câtorva colecţionari din străinătate, una de Nadia Bulighin şi rămâne în continuare să colectăm concretizarea acestor oferte”, a mai spus Alexandru Bâldea.

    Realizată în 1907, “Cuminţenia Pământului”, alături de opere precum “Sărutul” şi “Rugăciunea” marchează cea mai apreciată perioadă de creaţie a artistului, în care acesta formula noi sensuri filosofice cu valoare universală, turnate în expresii formale de noutate absolută.

    “Cuminţenia Pământului” este o operă cu un trecut încărcat, fiind cumpărată în 1911 de inginerul şi iubitorul de artă Gheorghe Romaşcu chiar de la artist. Lucrarea a fost confiscată abuziv, în 1957, de conducerea comunistă a Muzeului de Artă şi retrocedată după 51 de ani şi un proces îndelungat al familiei colecţionarului cu actualul Muzeu Naţional de Artă al României.

    După ce a fost ridicată de la Muzeul Naţional de Artă al României, “Cuminţenia Pământului” a fost dusă la Muzeul Naţional Cotroceni, unde este găzduită şi în prezent.

    Sculptura este realizată în calcar crinoidal – primul posesor al sculpturii povestea că ştie de la Brâncuşi că ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului, grotele Savonnières.

    Contactat luni de agenţia MEDIAFAX, Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, a declarat că Ministerul Culturii nu are în buget 20 de milioane de euro pentru a cumpăra sculptura “Cuminţenia Pământului” de Brâncuşi, însă l-a informat pe Victor Ponta şi Guvernul va decide dacă vor fi demarate negocieri cu proprietarii lucrării.

    El a mai spus că în documentul pe care l-a primit Ministerul Culturii se spune, de asemenea, în mod explicit că proprietarii sculpturii vor să vândă această lucrare. “Este vorba de Paula Ionescu şi Alina Şerbănescu, cei doi proprietari, şi au încheiat un contract de mandat de reprezentare, pe o perioadă de şase luni de zile, cu Artmark”, a mai spus Kelemen Hunor.