Tag: Cum sa locuieşti mai bine

  • Cum să locuieşti mai bine. Ce arată statisticile: Suprafaţa medie a locuinţelor noi se menţine la 62,8 metri pătraţi

    Potrivit unui studiu realizat de platforma de imobiliare Storia.ro, circa 40% dintre potenţialii cumpărători de locuinţe din generaţia baby boomers (persoane de peste 59 de ani) ar accepta să facă rabat de la suprafaţa casei atunci când ar fi puşi în faţa situaţiei de a face un compromis În ceea ce priveşte generaţia millennials (cu vârste cuprinse între 27 şi 42 de ani), circa o treime dintre respondenţi au declarat că ar putea renunţa la criteriul iniţial privind suprafaţa locuinţei.

    Suprafaţa medie a locuinţelor noi livrate în cursul anului 2022 s-a menţinut la 62,8 metri pătraţi, nivel atins în anul precedent, când a fost bifată prima creştere a acestui indicator după şapte ani de continuă scădere, potrivit calculelor ZF făcute pe baza datelor disponibile în platforma Tempo a Institutului Naţional de Statistică.

    În ultimii douăzeci de ani, maximul a însemnat 76 de metri pătraţi pentru o locuinţă nou-livrată, medie înregistrată în anii 2010, 2011 şi 2013. Legea locuinţei prevede o suprafaţă utilă minimă de 66 de metri pătraţi pentru un apartament de trei camere, de 52 de metri pătraţi pentru un apartament cu două camere şi de 37 de metri pătraţi pentru o garsonieră.

    Cauza principală care stă la baza uşoarei creşteri a suprafeţei medii a unei locuinţe în 2021, creştere continuată anul trecut, a fost pandemia. În condiţiile în care s-a vorbit mult despre importanţa mai mare pe care locuinţele au căpătat-o dintr-odată în vieţile oamenilor, de îndată ce lockdownul şi restricţiile care s-au întins pe mai bine de un an au limitat activităţile sociale, ideea de „acasă“ a devenit mai importantă, mai ales că locuinţa a trebuit să devină şi loc de desfăşurare pentru activităţile de serviciu, de şcoală şi multe altele. Pentru mulţi, acest mod de derulare a zilelor este încă valabil.

    Menţinerea suprafeţei medii a locuinţelor la aproape 63 de metri pătraţi, medie calculată de ZF raportând suprafaţa totală locuibilă la numărul total de locuinţe livrate anual, vine în paralel cu o altă tendinţă având ca resort tot pandemia: creşterea numărului de locuinţe noi cu patru camere. Totuşi, ritmul s-a temperat anul trecut, acest tip de locuinţe crescând cu 7% faţă de anul precedent, comparativ cu un ritm de creştere anterior de 23%. Astfel, în cursul anului trecut au fost finalizate circa 15.300 de locuinţe cu patru camere, faţă de 14.186 în 2021.

    Din totalul livrărilor de locuinţe, care a fost anul trecut de 73.338, apartamentele cu patru camere se menţin la o pondere de 21%, similar cu anul precedent. Acesta este cel mai mare nivel istoric al livrărilor de locuinţe cu patru camere, niciodată până acum nemaifiind atins pragul de 15.000.

    Cu media de aproape 63 de metri pătraţi suprafaţă pentru o locuinţă nou-livrată, casele şi apartamentele s-au apropiat din nou de anul 2019, când acest indicator fusese foarte puţin peste 63 de metri pătraţi. Suprafeţele mai mari chiar şi cu câţiva metri pătraţi devin un element puternic de atracţie pentru clienţi, iar dezvoltatorii exploatează această strategie.

    Perioada lungă de reducere treptată a suprafeţelor locuinţelor noi a fost pusă, în general, de specialiştii din domeniu pe seama faptului că dezvoltatorii, pentru a face locuinţe pe care să şi le permită mai multă lume, au eliminat sau au micşorat semnificativ zone precum debaraua sau cămara, ceea ce se vede, în final, în suprafaţa totală a locuinţei.

    Potrivit unui studiu realizat de platforma de imobiliare Storia.ro, circa 40% dintre potenţialii cumpărători de locuinţe din Generaţia Baby Boomers (persoane de peste 59 de ani) ar accepta să facă rabat de la suprafaţa casei, atunci când ar fi puşi în faţa situaţiei de a face un compromis. În ceea ce priveşte generaţia Millennials (cu vârste cuprinse între 27 şi 42 de ani), circa o treime dintre respondenţi au declarat că ar putea renunţa la criteriul iniţial privind suprafaţa locuinţei.

  • Cum să locuieşti mai bine. Românii, campionii deţinerilor de locuinţe, trec printr-o schimbare de paradigmă. „Vârsta de la care există posibilitatea de a cumpăra o locuinţă creşte“

    Peste 95% dintre români au propria locuinţă, arată datele Eurostat, România adjudecându-şi din nou prima poziţie din Uniunea Europeană din acest punct de vedere.

    Statutul de proprietar de locuinţă, eventual la vârste cât mai mici, nu mai este atât de râvnit de tinerii Generaţiei Z, cei născuţi după 1997, cel puţin în rândul celor cu studii superioare.

    Peste 95% dintre români au propria locuinţă, arată datele Eurostat, România adjudecându-şi din nou prima poziţie din Uniunea Europeană din acest punct de vedere. Media UE este de 69,9%, iar la polul opus României se află Germania, cu o pondere de 49,1%. Datele sunt aferente anului 2021.

    Aceste statistici nu sunt o noutate, România fiind de multă vreme în topul ţărilor europene în care oamenii stau în locuinţe proprii, şi nu închiriate. Totuşi, spun consultanţii imobiliari, pe fondul scumpirilor din piaţa rezidenţială şi al dobânzilor crescute din ultimele luni, ponderea chiriilor ar putea creşte semnificativ în perioada următoare.

    Statutul de proprietar de locuinţă, eventual la vârste cât mai mici, nu mai este atât de râvnit de tinerii Generaţiei Z, cei născuţi după 1997, cel puţin în rândul celor cu studii superioare. Ei preferă să experimenteze – academic sau profesional – în toate formele, în vreme ce, totuşi, cei cu studii medii tind în continuare către stabilitatea pe care le-o oferă propria locuinţă. Acestea sunt concluziile jucătorilor de pe piaţa rezidenţială locală, care remarcă, de câţiva ani, o schimbare a paradigmei când vine vorba de achiziţia unui apartament sau a unei case în rândul tinerilor de maximum 25 de ani.

    „Auzim din ce în ce mai des cuvântul «închiriere» pentru că, de circa un an, suntem într-o zonă în care dobânzile au crescut accelerat, iar asta i-a împiedicat pe cei care vor să cumpere locuinţe să poată achiziţiona ceea ce îşi doresc. În acelaşi timp, am văzut în ultimii doi ani o creştere accelerată a preţurilor apartamentelor, nu doar în România, ci şi în ţările din jur şi în Europa în general, iar asta a pus şi mai multă presiune pe cumpărători“, a spus recent Gabriel Blăniţă, associate director valuation & advisory services la Colliers România, la conferinţa ZF Tendinţe în piaţa rezidenţială 2023, eveniment care a avut loc la începutul lunii aprilie în Bucureşti.

    Analizele consultanţilor de la Colliers arată că, de fapt, în Bucureşti şi în oraşele mari ponderea chiriaşilor este de 15%, nu doar 5% – cât indică Eurostat la nivel naţional, diferenţele fiind mici de la un oraş la altul. În următorii ani, ponderea chiriaşilor ar putea ajunge chiar şi la 25%.

    „Tinerii sunt cei mai dispuşi să locuiască cu chirie. Câteodată este o alegere, dar de multe ori este singura posibilitate economică prin care pot accesa o locuinţă mai târziu. Vedem că vârsta de la care există posibilitatea de a cumpăra o locuinţă creşte. În România încă vorbim de un prag sub 30 de ani, pe când în Europa de Vest acesta este de 35-38 de ani sau chiar mai mult“, a mai spus Gabriel Blăniţă.

    În condiţiile creşterii nevoii de închiriere, dezvoltatorii imobiliari încep deja să investească în proiecte rezidenţiale destinate exclusiv închirierii, şi nu vânzării. Statisticile Eurostat din anii care urmează ar putea aşadar să marcheze o schimbare de paradigmă dacă trendul închirierilor va lua amploare.

     

     


     

     

  • Cum să locuieşti mai bine. Cum schimbă inflaţia comportamentul pieţei rezidenţiale: „Oamenii sunt mai orientaţi spre construirea caselor în regie proprie decât spre achiziţia unui apartament“

    Segmentul rezidenţial trece astfel printr-o etapă de reconfigurare, creşterea nemaifiind la fel de abruptă ca în ultimii trei-patru ani.

    Preţurile în creştere la locuinţe, concomitent cu dobânzile de asemenea pe trend ascendent, au efecte vizibile pe piaţa rezidenţială, unde potenţialii cumpărători analizează de mai multe ori înainte de a lua decizia unei achiziţii.

    „Oamenii sunt mult mai orientaţi spre construirea caselor în regie proprie decât spre achiziţia unui apartament într-un ansamblu rezidenţial. Scumpirile din ultimul an

    s-au reflectat inclusiv în preţurile apartamentelor, iar dorinţa de accesare a unui credit imobiliar pe 30 de ani s-a diminuat considerabil. Prin urmare, vom asista la o încetinire a pieţei imobiliare atât din punctul de vedere al şantierelor deschise şi al proiectelor livrate, cât şi din punctul de vedere al tranzacţiilor“, spune Cosmin Răileanu, fondatorul Vindem-ieftin.ro, o platformă online de consultanţă în vânzarea de materiale de construcţii.

    Şansele ca preţurile locuinţelor să intre anul acesta pe un trend descendent sunt infime, este concluzia unei analize făcute de businessul imobiliar Titirez.ro. Pe segmentul rezidenţial nou, creşterile de preţuri continuă să fie alimentate de scumpirile materialelor de construcţii, precum şi de costurile mai mari cu forţa de muncă, în vreme ce segmentul apartamentelor vechi este influenţat în mod indirect de această dinamică.

    Segmentul rezidenţial trece astfel printr-o etapă de reconfigurare, creşterea nemaifiind la fel de abruptă ca în ultimii trei-patru ani. Piaţa rezidenţială a spart în 2021 recordul anterior înregistrat în ceea ce priveşte numărul de locuinţe livrate într-un an, depăşind pragul de 71.000 de noi case şi apartamente finalizate, potrivit datelor publicate pe platforma Tempo a Institutului Naţional de Statistică. Sunt incluse atât proiectele din fonduri publice, cât şi cele din fonduri private.

    Recordul este însă urmat, în Bucureşti, pe lângă scumpiri, şi de o situaţie tensionată generată de blocarea PUZ-urilor, care nu lasă loc unor perspective optimiste referitoare la oferta de locuinţe în perioada următoare.

    Şansele de deblocare a autorizaţiilor de construire sunt destul de mici pe termen scurt, iar această deblocare nu înseamnă că instantaneu se vor acorda mii de autorizaţii de construire într-un interval de timp scurt, ci se va vedea abia pe termen mai lung. Dacă deblocarea va veni, rezultatele se vor vedea abia spre sfârşitul anului 2024, spun consultanţii imobiliari, în condiţiile în care durata de construire a unui proiect rezidenţial este de cel puţin 12 luni.

    Potrivit Eurostat, preţul mediu al unei locuinţe în România a crescut, între primul trimestru din 2010 şi al treilea trimestru din 2022, cu 20%. Consultanţii imobiliari locali spun că s-a observat, de la finalul anului trecut, o decuplare a preţurilor locuinţelor în Bucureşti în funcţie de segmente, adică o creştere medie de aproximativ 15% pe segmentul nou şi sub 5% pe segmentul vechi. Preţurile vor fi mai departe influenţate de evoluţia tranzacţiilor, un indicator care în primele 11 luni din 2021 înregistrase o creştere de 11% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior în regiunea Bucureşti „ Ilfov şi o scădere de 1% la nivel naţional în aceeaşi perioadă.

     

     

     


     

     

  • Cum să locuieşti mai bine. Ce se întâmplă când ridici întâi blocul şi apoi te gândeşti cum ajunge locatarul la el? Urbanist, despre situaţia din Greenfield: Nu este morală emiterea de noi autorizaţii de construire în zonă, în absenţa unor soluţii de acces autorizate

    Un alt drum de acces direct în centura Bucureştiului este o măsură obligatorie pentru rezolvarea problemei, însă nu există şanse pentru a fi gata mai devreme de sfârşitul acestui an, ţinând cont de nevoia aprobării PUZ, a autorizării construirii şi a execuţiei efective Dan Trifu, vicepreşedintele Eco-Civica, ONG care a avut iniţiativa interzicerii circulaţiei pe drumul Vadul Moldovei, spune că niciun document nu prevede accesul în cartier prin pădure „Victime sunt cetăţenii de bună credinţă care şi-au cumpărat locuinţe în acel ansamblu, fiind minţiţi că accesul prin pădure este legal“, spune el.

    Autorităţile nu ar trebui să mai acorde noi avize pentru construcţii în zona pădurii Băneasa, după situaţia generată de drumul forestier închis de Romsilva la începutul anului 2023, este opinia specialiştilor din domeniul urbanismului.

    Un grup de lucru comun cu reprezentanţi ai autorităţilor, ai instituţiilor şi ai dezvoltatorilor ar fi un prim pas în găsirea soluţiilor pentru problema generată de drumul forestier pe care, până la începutul acestui an, îl foloseau locuitorii din ansamblul rezi­denţial Greenfield Băneasa.

    Drumul care a fost închis de Romsilva în prima săptămână din ianuarie este, în mod legal, de netra­versat, fiind parte din pă­dure. Totuşi, cum singura alter­nativă existentă pentru a ajunge în şi din complex este insuficientă, ideea propusă este folosirea provizorie a drumului până la o nouă soluţie.

    „Nu văd fezabilă şi nici morală emiterea de noi autorizaţii de construire în zonă, în absenţa unor modelări de trafic şi soluţii de acces, autorizate, care să re­zolve problema traficului în zonă“, spune Mihaela Puşnava, urba­nist şi fondatoarea Agorapolis.

    Zona ar avea nevoie de o nouă documentaţie de urbanism, care să reglementeze modul în care se poate face accesul la centura Bucureştiului, ţinând cont de potenţialul dezvoltării acesteia şi care să rezolve problema circu­laţiilor în zonă.

    „Cred că ar trebui constituit un grup de lucru comun, în care să fie invitaţi reprezentanţi ai celor două autorităţi publice locale – municipiul Bucureşti, Primăria Sectorului 1, ai instituţiilor – CNAIR, CFR, Romsilva, APM, precum şi ai proprietarilor din zonă (dezvoltatori), pentru a găsi o cale agreată de toate părţile pentru a ieşi din impas, având în vedere în primul rând interesul public al comunităţii din Greenfield“, mai spune Mihaela Puşnava.

    Un alt drum de acces direct în centura Bucureştiului este o măsură obligatorie pentru rezolvarea problemei, însă nu există şanse pentru a fi gata mai devreme de sfârşitul acestui an, ţinând cont de nevoia aprobării PUZ, a auto­rizării construirii şi a execuţiei efective.

    Dan Trifu, vicepreşedintele Eco-Civica, cea care a avut iniţiativa interzicerii circulaţiei pe drumul Vadul Moldovei, spune că în aprobările primite de Impact Developer & Contractor înainte de începerea construcţiei se specifica obligaţia de a face, pe banii proprii, un nou acces în cartier din Şoseaua de Centură.

    „În actele de reglementare de mediu, Aviz de mediu şi Acord de mediu, se precizează că nu va exista un alt acces, adică prin pădure. De asemenea, dezvolta­torul se obligă să se retragă la minimum 15 metri de pădure, să îngrădească ansamblul, pentru a nu pătrunde fauna şi pentru ca animalele de companie să nu pătrundă în pădure, să educe locuitorii în ceea ce priveşte protejarea pădurii“, spune Dan Trifu, adăugând însă că dezvoltatorul nu s-a achitat de aceste obligaţii.

    El mai spune şi că niciun document nu prevede accesul în cartier prin pădure.

    „Victime sunt cetăţenii de bună credinţă care şi-au cumpărat locuinţe în acel ansamblu, fiind minţiţi că accesul prin pădure este legal“, spune Dan Trifu de la Eco-Civica.

    La rândul său, Constantin Sebeşanu, CEO al dezvoltatorului Impact, spunea săptămâna trecută că, în 2007, la momentul demarării lucrărilor de construcţie pentru ceea ce este astăzi Greenfield, drumul în cauză era public, nu forestier.

    Dincolo de drumul problematic, reprezentanţii Impact spun că au făcut demersuri pentru a mai construi alte trei căi de acces în ansamblul Greenfield, însă de patru ani aşteaptă avizul autorităţilor pentru a le putea amenaja propriu-zis. Între timp, locatarii petrec ore întregi pentru a ajunge şi a pleca de acasă, iar în trecut au avut loc şi proteste pentru că drumul alternativ celui forestier nu este suficient pentru toate maşinile cu care se deplasează cei peste 6.500 de locuitori ai ansamblului.

    Săptămâna trecută, la câteva zile de la declanşarea crizei din Greenfield, Nicuşor Dan, primarul Bucureştiului, a scris, într-o postare pe Facebook, că vina pentru situaţia celor 6.500 de locuitori ai complexului rezidenţial Greenfield din Pădurea Băneasa, care nu mai pot folosi drumul Vadul Moldovei pentru a intra şi a ieşi din complex, aparţine la comun dezvoltatorului imobiliar şi autorităţii locale.

    El a precizat că nu va face demersuri pentru ca drumul forestier să devină unul permanent, deoarece nu există nicio documentaţie de urbanism care să-l prevadă, însă este de acord cu soluţia provizorie de traversare a pădurii pe drumul forestier existent până la construirea unor ieşiri definitive în şoseaua de centură.

    „Primii locatari s-au mutat în Greenfield în 2008. Şi puteau intra în cartier liniştiţi pe drumul din pădure. Aşadar soluţia ´provizorieª cu care e de acord acum primarul Capitalei e deja provizorie de 15 ani. Aşadar, de 15 ani, cu excepţia unuia singur în care a fost blocat, drumul ´forestierª a fost folosit zilnic de multe sute de maşini, fără ca primarul actual să fi trebuit să fie de acord cu asta. Iar pădurea a trăit bine-mersi, n-a omorât-o nimeni. Ba chiar, câţiva locuitori mai inimoşi din Greenfield o curăţă de câteva ori pe an de tonele de gunoaie lăsate în ea de vizitatori din afara cartierului“, a scris pe Facebook un locuitor al complexului Greenfield.

    Deşi situaţia drumurilor nu s-a rezolvat, complexul Greenfield din sectorul 1 a continuat să se extindă, iar numărul de locuitori – să crească. Mai mult, planul este dezvoltarea şi mai departe, fiind conturat un proiect până în 2028, când complexul ar urma să ajungă la circa 7.000 de apartamente, potrivit site-ului de prezentare a proiectului. În prezent, se lucrează la dezvoltarea unei faze numite Ansamblul Teilor, cu 1.732 de apartamente în 23 de blocuri, iar în perioada 2023-2028 se va lucra la Ansamblul Castanilor, cu 1.324 de apartamente în 15 blocuri.

    Înaintea demarării oricăror lucrări de construcţie însă, drumurile de acces ar trebui să fie prima grijă a dezvoltatorilor, pentru că de ele depinde buna circulaţie a locatarilor, este opinia specialiştilor din domeniul urbanismului. Astăzi, în Greenfield, un drum care nu dura mai mult de cinci minute a ajuns să-i „coste“ pe locuitori mai bine de o oră.

     

  • Cum să locuieşti mai bine. Locul de parcare: merită cel din subteran diferenţa de preţ sau mai bun rămâne cel amplasat la suprafaţă?

    Parcarea gratuită a maşinilor pe străzile lăturalnice din Bucureşti sau chiar pe bulevarde afectează businessul dezvoltatorilor, dar şi dezvoltarea Capitalei.

    Cea mai „confortabilă“ soluţie pentru un loc de parcare este la subteran, deoarece maşina nu va fi supusă intemperiilor, iar utilizatorul nu va mai coborî din maşină la destinaţie în ploaie, viscol sau ninsoare. Totuşi, un loc de parcare la „minus 1“ implică şi un preţ mai mare – de obicei dublu sau chiar triplu deoarece presupune săpături, o fundaţie mai rezistentă plus instalaţii cu uşi rezistente la foc, sisteme de desfumare şi de apă. Dacă parcarea subterană nu dispune de aceste elemente, proprietarul se supune unor pericole, iar un exemplu concludent este cazul incendiului din Constanţa.

    Pentru a obţine cel mai bun preţ, locul de parcare ar trebui cumpărat odată cu apartamentul, iar preţul cumulat să nu depăşească 140.000 de euro, astfel încât să se aplice TVA de 5% şi la locul de parcare. Dacă acesta este cumpărat separat, atunci pentru locul de parcare se va aplica TVA de 19%.

    Parcarea gratuită a maşinilor pe străzile lăturalnice din Bucureşti sau chiar pe bulevarde afectează businessul dezvoltatorilor, dar şi dezvoltarea Capitalei. În oraşe precum Sibiu şi Oradea toate locurile de parcare sunt cu plată, fapt ce a permis dezvoltarea oraşelor.

    Dezvoltatorii sunt obligaţi să construiască locuri de parcare, dar proprietarii care deţin şi maşini pot alege să nu cumpere.

    „Avem locuri de parcare chiar şi la cinci ani de la finalizarea unui proiect, iar cei care au maşini le parchează pe drumurile publice şi îngreunează traficul“, a spus Sorin Purice, dezvoltator în cadrul Quantum Real Estate Group, care construieşte şi proiectele Viva Residence în partea de sud a Capitalei.

    Antoanela Comşa, preşedintele dezvoltatorului Gran Via explică faptul că la o parcare obişnuită, fără alte lucrări, sunt 29 de metri pătraţi necesari pentru un loc – suprafaţa subsolului împărţită la numărul de locuri. Mai este nevoie de acces spre exemplu, suprafaţa construită are stâlpi, dar media e la 30 de metri pătraţi. O structură costă 150 euro/mp, 50-80 euro/mp costă finisarea, doar construcţia ar costa 15.000 euro, pe lângă costul cu utilităţile, pe lângă costul cu proiectarea, protecţia muncii, fără a lua în calcul noile majorări de preţuri. Ea a subliniat că profit în cazul parcărilor subterane obţin cei care vând locul cu cel puţin 20.000 – 30.000 de euro. În cazul proiectu,lui Timişoara 58 dezvoltatorul a rămas cu 300 de locuri de parcare, deşi a vândut toate apartamentele. Decât să fi plătit 7.000 – 9.000 de euro pentru parcare, proprietarii au decis să parcheze pe stradă, deşi astfel încalcă legea.

    Ea a subliniat că pe de o parte, statul pune presiune pe dezvoltatori să construiască locuri, dar pe de alta permite tuturor să parcheze gratuit oriunde vor pe străzile secundare.

    În cazul Gran Via costul locurilor de parcare a crescut treptat, însă atunci când erau la preţul cel mai mic, şi străzile erau libere în jurul proiectului.

    „La Lujerului, clienţii din primele faze nu voiau să cumpere locuri de parcare. Ce vindeam cu 14.000 în faza a patra, în 2015 erau 7.500 de euro. Ulterior au fost 9.500 de euro, după care 11.000 şi spre final 13.000 fără TVA. Clienţii care au cumpărat în primele faze s-au trezit că acum, când proiectul are 1.000 de locuitori, că nu mai au unde parca deoarece pe străzile din jur s-au mai construit blocuri cu 3-4 etaje, dar fără locuri de parcare.“

     

  • Cum să locuieşti mai bine?

    De la primii bani puşi deoparte în contul de economii până la ultimul cui bătut în perete pentru a agăţa un tablou, procesul achiziţiei unei locuinţe şi al mutării presupune multe provocări. O serie întreagă de dileme îl pune pe viitorul locatar în faţa deciziilor de care va depinde, în final, confortul lui. Încercăm să rezolvăm câteva dintre ele.

    La alegerea unei locuinţe, trebuie avute în vedere anumite aspecte. În multe cazuri, dezvoltatorii prezintă planuri comerciale ce nu corespund realităţii”, spune Antoanela Comşa, la rândul ei reprezentant al unui dezvoltator imobiliar, Gran Via Real Estate.

    Ea vorbeşte despre câteva elemente care sunt cruciale pentru un mediu eficient şi confortabil de locuire, precum holul, livingul, bucătăria, dormitoarele, băile, balcoanele, liftul. „Multe apartamente au intrarea direct în zona de living. În acest caz, ar trebui să existe lângă intrare o zonă în care să putem instala un cuier sau un dulap pentru haine şi pantofi. În cazul în care avem un hol, ar trebui să existe o zonă a cărei lăţime să fie de minimum 1,5 metri, pentru a putea instala un dulap cu adâncimea de 60 de centimetri şi să ne putem mişca”, mai spune Antoanela Comşa.

    Pentru living, lăţimea minimă ar trebui să fie de 3,5 metri, însă ca lungime, dacă depăşeşte cinci metri, ar putea deveni destul de întunecos. Bucătăriile, dacă au o lăţime mai mică de 2 metri, sunt dificil de amenajat cu o masă. În plus, ideal ar fi să existe o nişă sau un loc special gândit pentru frigider. „Pentru dormitoare, lăţimea minimă acceptabilă ar trebui să nu fie mai mică de trei metri. De asemenea, ar trebui văzut unde este amplasat radiatorul, să existe loc pentru noptiere, loc de şifonier. Nu trebuie să credem în planul comercial al dezvoltatorului, care ne arată că putem avea şi pat, şi noptiere, şi dulapuri. Trebuie să facem noi calcule, adunând dimensiunile acestora.”

    Şi pentru băi trebuie avute în vedere dimensiunile – cele ale obiectelor sanitare, ale uşilor, astfel încât să nu apară surpriza că uşa se împiedică de vasul de toaletă sau de lavoar. „În ceea ce priveşte balcoanele, chiar dacă ni se prezintă o terasă frumoasă, cu masă şi scaune, cu o lăţime mai mică de 1,80 de metri liberă, de multe ori dezvoltatorii pun dimensiunea până în marginea plăcii, dar mai există şi balustrada, care reduce din această dimensiune, astfel încât nu vom putea instala o masă cu mai multe scaune. Un alt aspect este ţeava de evacuare a gazelor arse de la centrală – de multe ori, acestea se opresc în interiorul terasei, ducând în timp la o deteriorare a tencuielii”, adaugă Antoanela Comşa. Cu mai mulţi ani de experienţă în imobiliare, ea este director general al dezvoltatorului imobiliar Gran Via Real Estate, care a dezvoltat pe plan local mai multe ansambluri rezidenţiale, cumulând câteva mii de apartamente.

    Tot ea aminteşte despre rolul ascensoarelor – în cazul cărora trebuie verificată capacitatea şi viteza – dar şi al zonelor verzi, ce ar trebui să reprezinte 30% din suprafaţa terenului pe care a fost autorizat proiectul. Toate acestea sunt doar câteva dintre informaţiile de care un cumpărător trebuie să ţină cont atunci când se hotărăşte să investească banii economisiţi într-o locuinţă ce va deveni viitorul acasă.

    Ziarul Financiar şi Business MAGAZIN au identificat 30 de întrebări la care un cumpărător de locuinţă sau pur şi simplu un locatar aflat în proces de renovare ar putea avea nevoie de un răspuns din partea unui specialist. Am alcătuit astfel un ghid de locuire de la A la Z, menit să simplifice tot acest traseu, explicând ce decizie ar fi mai inteligentă atunci când cineva se află în faţa unei asemenea dileme. Practic, un ghid despre cum să locuieşti mai bine.

     

    O ţară de proprietari

    Peste 183.000 de apartamente au fost tranzacţionate anul trecut în România, cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani, chiar dacă 2021 a fost al doilea an de pandemie, unul în care efectele asupra economiei au început din plin să se resimtă. Din cele 183.032 de apartamente care s-au vândut anul trecut, 52.004, adică mai mult de un sfert, au vizat doar Bucureştiul, potrivit datelor colectate de la Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) şi centralizate de ZF.

    La o valoare medie a unui apartament de 85.000 de euro în regiunea Bucureşti-Ilfov şi de 60.000 de euro în restul ţării, rezultă că valoarea totală a tranzacţiilor cu apartamente parafate în 2021 a depăşit 12 miliarde de euro, potrivit calculelor şi estimărilor făcute de consultanţii de la SVN România.

    Pentru Bucureşti, cea mai bună lună a anului trecut a fost decembrie, când s-au tranzacţionat aproape 5.800 de apartamente, în vreme ce în ianuarie, o lună care, în mod tradiţional, vine cu un volum mai redus, numărul tranzacţiilor a fost aproape la jumătate. Anul 2021 a adus pe piaţă aproape 20.000 de locuinţe noi în Bucureşti şi împrejurimi, un volum similar cu cel înregistrat în anul anterior, potrivit datelor consultanţilor imobiliari.

    Cele 183.032 de apartamente tranzacţionate în 2021 au marcat o creştere de 50% faţă de anul precedent. Recordul anterior datează din 2017, când numărul tranzacţiilor cu apartamente a fost de peste 151.000.


    Ghid de locuire de la A la Z

     

    Amenajare pe cont propriu sau cu un arhitect? De ce?

    „Noi recomandăm să se apeleze la un specialist – arhitect sau designer de interior – din mai multe motive”, spune Andrei Ichim, unul dintre proprietarii reţelei de decoraţiuni interioare Silver Decor.

    Unul dintre argumente este expertiza cu care vine un specialist, care va fi vizibilă în rezultatul final. La început, poate părea o cheltuială în plus, aşa că mulţi proprietari preferă să aloce acest buget către achiziţia de materiale, însă un specialist cu experienţă poate face ca investiţia să se recupereze rapid prin folosirea eficientă a materialelor.

     

    Aparatul de aer condiţionat – în dormitor sau în sufragerie? De ce?

    „Cu siguranţă, cea mai ieftină soluţie de climatizare pentru un apartament cu două camere este achiziţionarea unui singur aparat, ce va fi montat în living, pentru a asigura climatizarea apartamentului. Principalul dezavantaj al acestei soluţii ar putea fi deranjul pentru musafirii care rămân peste noapte, de exemplu. De asemenea, gradul de confort din dormitor este mai mic, pentru că aparatul nu poate regla temperatura pe fiecare încăpere”, spune Marian Pandele, director executiv la Avi Compact, o companie care furnizează soluţii integrate de climatizare şi instalaţii.

    În cazul în care varianta aleasă este cea a unui singur aparat, atunci este important ca acesta să fie dotat cu senzor de prezenţă, care să direcţioneze jetul de aer fără să deranjeze persoana aflată în imediata apropiere.

    Apartament cu loc de parcare inclus sau nu? De ce?

    Apartamentul cu loc de parcare inclus are sens pentru unele categorii de oameni şi de firme şi variază aşadar, ca preţ, în funcţie de zonă, dar şi de tipul clădirii – apartament în bloc nou sau vechi ori în vilă.

    „Sunt unele proiecte care prevăd construirea de case, vile sau blocuri cu locul de parcare pe terasă, cu lift pentru maşină. Ca alternativă, apartamentul poate să nu aibă parcarea inclusă pentru maşină, dar ar putea avea în schimb opţiuni pentru transport alternativ – parcări pentru biciclete, staţii de încărcare pentru maşinile electrice”, spune Cornel Bărbuţ, directorul general al Vegacomp Consulting, o companie care oferă consultanţă în dezvoltarea oraşelor din punctul de vedere al soluţiilor de comunicaţie, al energiei şi al parcărilor inteligente.

     

    Apartament sau casă la sol? De ce? „Desfăşurarea activităţii de la distanţă şi noile modele de învăţământ online sau hibrid au amplificat la rândul lor necesitatea unui spaţiu mai mare şi a unei curţi sau grădini”, mai spune Gabriel Voicu.

     

    Apartament vechi sau nou? De ce?

    „Dincolo de criteriile ce ţin de finanţare, intervin criteriile subiective ale cumpărătorilor: localizarea în oraş, facilităţile, finisajele locuinţei, suprafaţa şi dispunerea camerelor, siguranţa, presiunea timpului”, spune Mihai Sava, strategy director real estate Europe în cadrul OLX Group, care deţine platforma Storia.ro, destinată domeniului imobiliar. Datele anunţurilor listate pe Storia.ro arată că, în medie, apartamentele de trei camere în unităţi nou-construite au o suprafaţă cu aproximativ 20% mai redusă decât cele în construcţii vechi. Pe de altă parte, locuinţele noi beneficiază adesea de compartimentări moderne.


    „O casă cu curte prezintă, desigur, multiple avantaje, însă vine la pachet şi cu unele aspecte specifice, precum costurile de întreţinere mai mari – de la cele cu terenul până la încălzire, în cazul caselor individuale, care nu au pereţi comuni cu alte case”, spune Gabriel Voicu, vicepreşedintele firmei de consultanţă imobiliară SVN România. Compania a remarcat puternic această tendinţă în ultimele luni: cererea pentru case a crescut foarte mult.


    Balcon închis sau deschis? De ce?

    „Balconul este legătura dintre spaţiul interior şi cel exterior, aşa că acesta ar trebui să fie gândit ca o extensie a interiorului, însă să ofere o parte din avantajele exteriorului”, spune Andra Raicu, arhitect şi membru al comunităţii de designeri de interior Roomzia. Cel mai puternic argument pentru a închide balconul este dorinţa de a adăuga câţiva metri utili în plus la interiorul locuinţei. Înainte de a lua decizia legată de remodelarea spaţiului de locuit, pentru ca aceasta să fie una în avantajul locatarilor, este totuşi important de ţinut cont dacă reglementările locale permit închiderea balconului (în unele cazuri, regulamentul urbanistic putând interzice acest gen de modificare), dacă se va îmbunătăţi eficienţa energetică a locuinţei, dacă există într-adevăr un disconfort legat de zgomotul care vine din exterior şi pe care această măsură l-ar putea rezolva. Trebuie, de asemenea, anticipat cum ar putea fi folosit balconul în viitor, dacă nu cumva ar fi mai bine să rămână deschis pentru a beneficia mai rapid de aerul de afară.

     

    Birou acasă sau nu? De ce?

    Dezvoltatorii imobiliari au conceput noile tipuri de locuinţe cu zone special gândite şi amenajate astfel încât să găzduiască un birou la domiciliu. Cum însă mulţi oameni văd în pandemie doar o etapă trecătoare, ideea de a avea un birou acasă nu este fezabilă pentru o durată mare de timp. „Printre punctele slabe ale lucratului de acasă, se regăsesc scăderea creativităţii şi a concentrării, consumul mai mare de utilităţi, oboseala psihică, mai ales pentru familiile cu copii, care locuiesc în imobile supraaglomerate”, spune Antoanela Comşa, reprezentant Gran Via Real Estate.

     

    Cadă sau duş? De ce?

    „Principalul criteriu de care ar trebui să ţinem cont este spaţiul. Dacă acesta ne permite, cazul ideal este acela în care reuşim să înglobăm atât o cadă, cât şi o cabină de duş (preferabil un duş walk-in). Pentru casele/apartamentele recent construite, să porneşti la drum cu ideea unei băi încăpătoare este esenţial. Observ ca direcţie în noile ansambluri rezidenţiale dotarea apartamentelor, inclusiv a celor de două camere, cu două băi – una dedicată zonei de dormit şi una care să deservească zona de zi. Acest lucru permite satisfacerea ambelor nevoi”, spune Andra Bica, de profesie arhitect.

     

    Canapea fixă sau extensibilă? De ce?

    „Pentru mult timp, funcţionalitatea a fost criteriul principal luat în considerare de clienţi în alegerea unei canapele. Cumpărătorii optau pentru modele extensibile, care ofereau un pat suplimentar pentru vizitatorii care rămâneau peste noapte. În prezent, clienţii acordă o importanţă deosebită şi altor criterii, precum confortul şi designul”, spune Dana Vasile, product manager la Mobexpert. În general, în alegerea unei canapele, indiferent de tipul ei, câteva criterii sunt important de luat în considerare. Printre ele, se regăsesc dimensiunile încăperii unde aceasta va fi amplasată, tapiţeria (stofă sau piele naturală), fermitatea produsului, spaţiul de depozitare disponibil şi dacă are spătarul suficient de înalt pentru a oferi sprijin pentru spate.


    Bucătărie închisă sau openspace? De ce? „Un prim aspect pe care l-am observat este faptul că acest spaţiu în care preparăm alimentele şi acoperim una dintre necesităţile de bază se împarte adesea între doi poli — fie este un loc în care avem o masă, o chiuvetă, un cuptor, fie este un spaţiu în care am investit avid şi în care avem instrumentarul adecvat, dulap cu mirodenii, frigider de vinuri şi alte elemente ce îmbogăţesc experienţa gătitului. Pentru cei dintâi, activitatea de a prepara masa este adesea mai mult un hobby sau o activitate care le asigură subzistenţa. În schimb, cei din urmă (puţini la număr), cunosc tainele acestei meserii, gătesc excelent şi, prin urmare, când îmbraci şorţul de chef la domiciliu, ai şi mai mulţi prieteni”, spune Matius Ichim, managing partner şi fondator al studioului de arhitectură Matius.

    El recomandă totuşi un spaţiu modular, flexibil, versatil, pentru că nu de puţine ori există situaţii în care bucătăria devine birou, atelier de hobby pentru copii sau părinţi şi mai puţin o bucătărie în sensul clasic al termenului.


    Când e cel mai bun moment să cumperi o locuinţă? De ce?

    „Cel mai la îndemână răspuns este, evident, «Când ai bani». Dacă nu dispui şi de alte resurse financiare în afară de salariu, atunci este bine să cumperi când preţul pentru un metru pătrat de locuinţă este mai mic sau egal cu salariul net lunar, pentru a putea susţine ratele”, spune Adriana Iftime, directorul general al Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC).

     

    Credit ipotecar sau Noua Casă? De ce?

    „Un credit Noua casă înseamnă un avans de 5%, limitări de sumă şi câteva restricţii ulterioare. Un credit ipotecar înseamnă un avans de 15%, suma maximă a creditului corelată cu venitul şi nicio restricţie de înstrăinare/rambursare anticipată. În ultimii patru-cinci ani, costurile celor două produse sunt relativ comparabile, de aceea am recomandat întotdeauna clienţilor un credit ipotecar standard”, spune Anca Bidian, CEO al băncii Kiwi Finance.

    Singurul avantaj al unui credit Noua Casă, crede ea, rămâne un avans mai mic, care poate fi văzut ca un avantaj iniţial.

     

    Depozitarea hainelor din extrasezon – Acasă sau în depozite externe?

    În cazul apartamentelor mai mici, se caută soluţii smart de depozitare a hainelor din extrasezon: depozitare sub pat sau canapea, depozitare închisă pe balcon. Cei care locuiesc la casă beneficiază de spaţiu mai mare, prin urmare vor avea un dressing dedicat şi chiar mansarde transformate în dressing pentru hainele din extrasezon. „Din ce am observat, la noi în ţară nu există încă obiceiul de a depozita hainele sau obiectele de care nu ai nevoie în storage extern”, spune arhitecta Irina Radu.

     

    Draperii sau jaluzele? De ce?

    „Draperiile arată frumos, însă nu sunt neapărat practice”, spune arhitecta Andreea Ştefan. O soluţie ar fi alegerea ţesăturilor mai subţiri şi mai uşoare sau croite cu mai puţine falduri. „Storurile/jaluzelele sunt o altă soluţie la problema intimităţii şi se pot realiza din diverse materiale, în funcţie de stilul dorit.”

     

    E nevoie de verificarea în detaliu a calităţii construcţiei? De ce?

    „Este o perioadă de creşteri fără precedent, o perioadă în care, dacă nu ne asigurăm că lucrurile se întâmplă aşa cum ne dorim, vom descoperi mai târziu gunoiul de sub preş. Este important să ştim că unii dezvoltatori care nu şi-au previzionat aceste creşteri de preţuri pot face rabat la calitate tocmai pentru a se încadra în bugetul construcţiei”, spune Cosmin Răileanu, fondatorul platformei de consultanţă în construcţii Vindem-Ieftin.


    Documentarea înaintea achiziţiei unei locuinţe. Care sunt paşii?

    În primul rând, este obligatorie analiza zonei în care se află imobilul. Accesul la transportul în comun, nivelul de zgomot şi cel de siguranţă, proximitatea faţă de şcoli, spitale, magazine, parcuri sau alte locuri de care viitorii locatari ar avea nevoie sunt aspecte care pot înclina balanţa în luarea unei decizii.

    „Al doilea aspect important în alegerea unei locuinţe ţine de compartimentarea interioară a spaţiului”, spune Alexandra Stamate, CEO al biroului de deisgn interior Jooca Studio. Totodată, ar fi bine ca dispunerea camerelor să fie gândită în aşa fel încât să existe o separare între zona de zi şi zona de noapte.

    „În al treilea rând, poziţionarea spaţiului faţă de punctele cardinale este un alt aspect de avut în vedere. Interesează-te foarte bine în ceea ce priveşte materialele de construcţie care au fost folosite la ridicarea locuinţei – pereţi de beton, cărămidă, gips-carton.”


    Electrocasnice încorporabile sau nu? De ce?

    „Segmentul electrocasnicelor încorporabile, în special cele destinate gătitului, înregistrează creşteri consistente în fiecare an, fiind preferate aragazului clasic. Deşi majoritatea consumatorilor se gândesc doar la cuptor, plită şi hotă când vine vorba de încorporabile, această noţiune include o gamă largă de electrocasnice, de exemplu maşinile de spălat vase încorporabile, cu o pondere tot mai mare în preferinţele utilizatorilor, frigidere încorporabile până la maşini de spălat rufe sau chiar espressoare care se pot încorpora în mobilier”, spune Cezar Zamfirescu, product trainer la BSH Electrocasnice.

     

    În chirie sau în propria locuinţă? De ce?

    „În ultimii ani a fost foarte avantajos să cumperi un imobil, în cazul în care erai eligibil pentru un credit ipotecar, pentru că rata bancară echivala sau era chiar mai mică decât chiria lunară. Cu toate acestea, în ultimul an am văzut o creştere accelerată a preţurilor pe achiziţie, dar nu şi la chirii”, spune Andreea Comşa, managing partner la Premier Estate Management.

     

    Încălzire în pardoseală sau nu? De ce?

    „Când te ia frigul, te ia de la picioare, iar acest tip de încălzire rezolvă această problemă de confort termic. Dacă stai acasă cu picioarele pe pardoseală şi resimţi 35-38 de grade Celsius, confortul este ridicat. La nivelul capului, temperatura este de circa 23 de grade Celsius, iar în tavan ajunge la 17-18 grade Celsius. Folosind radiatoare, de exemplu, toată căldura se duce în tavan”, spune Victor Dumitrache, fondatorul businessului Zugrăvim într-o zi.

     

    La ce etaj este mai indicat să-ţi cumperi apartament? De ce?

    Etajele inferioare vin cu dezavantajul zgomotului, iar la parter în special este inevitabil, de cele mai multe ori, sunetul uşii de la intrarea în bloc. „Din acest motiv, şi penthouse-urile sunt cireaşa de pe tort a unei clădiri, pentru că oferă aceste avantaje şi se vând cu un preţ mult mai mare decât apartamentele de la etajele inferioare”, spune designerul Hamid Nikola Katrib. Expunerea de la ultimul etaj are însă şi un dezavantaj din punct de vedere termic, adaugă Hamid Nikola Katrib. Acolo, vara temperaturile sunt mai ridicate, în timp ce iarna sunt mai scăzute decât în locuinţele de la celelalte etaje.

     

    Locuinţă cu dormitor de 10 metri pătraţi – o cumperi sau nu? De ce?

    „Un arhitect ar trebui, teoretic, să poată să includă în cei 10 metri pătraţi cele necesare unei camere de copil”, explică arhitectul Radu Negoiţă. Sunt posibile şi situaţii în care chiar şi dormitoare de 13-15 metri pătraţi sunt gestionate defectuos din faza de concepţie, cazuri când într-o cameră mare nu intră întotdeauna piesele de mobilier minimale, iar poziţia uşilor, a ferestrelor şi forma în plan a spaţiului pot anula avantajele suprafeţei. Dar este vorba despre excepţii. În general, lista de suprafeţe a unei locuinţe reflectă intenţiile dezvoltatorului. Dacă acestea sunt sub minimul cerut de lege, este vorba despre dezvoltatori care merg pe principiul că „micile nereguli” scapă nepenalizate, iar apartamentele nu rămân nevândute.



    Notă: Din datele ANCPI, a fost selectat numărul de unităţi individuale, care include apartamentele, boxele şi locurile de parcare. 99,9% sunt însă apartamente, conform ANCPI. Sursa: bazele de date ale ANCPI


    Locuinţă nouă complet echipată sau nu? De ce?

    „În ţările mai dezvoltate, în Vest, dezvoltatorii elaborează un concept care integrează elementele cele mai importante, care nu pot fi schimbate uşor, cum ar fi bucătăria, zona de dressing, spălătoria (laundry) – toate acestea vin complet dotate. În România, suntem momentan în faza în care ne-am învăţat să punem nişte uşi ieftine şi un parchet de slabă calitate, dar apoi vrem să scoatem maximul dintr-o amenajare. Clientul cumpără locuinţa gata finisată, apoi apelează la un designer care începe să-i modifice jumătate din planimetrie şi să-i propună înlocuirea finisajelor”, spune arhitectul Victor Grosu. În realitate, dezvoltatorul trebuie să apeleze la specialişti încă din faza incipientă şi să nu economisească alegând un arhitect care percepe cel mai mic tarif din piaţă.

     

    Maşina de spălat rufe – în baie, în bucătărie sau pe hol? De ce?

    „Ideal ar fi să avem un spaţiu independent destinat maşinii de spălat şi, eventual, uscătorului de rufe. Ar putea fi dotat cu un raft sau două, pentru depozitarea detergentului şi a soluţiilor pe care le folosim la spălat. Dacă spaţiul nu permite acest lucru, atunci vom găsi o soluţie care să permită accesul facil la maşina de spălat şi pentru utilizarea ei eficientă şi care să integreze acest obiect într-un corp de mobilier care să-l ascundă. Am putea amplasa maşina de spălat într-un dulap cu uşi pline, care va fi integrat şi corelat cu întreaga schemă de mobilare”, explică designerul Anda Roman.

     

    Maşina de spălat rufe – cu sau fără uscător integrat? De ce?

    „Umezeala degajată în locuinţă poate duce la afecţiuni respiratorii sau le poate agrava pe cele deja existente. În acelaşi timp, uscarea rufelor pe balcon sau în aer liber este tot mai puţin fezabilă din cauza prafului şi a poluării din marile oraşe. Situaţia este şi mai dificilă în sezonul rece când trebuie să aştepţi chiar şi câteva zile până când te poţi bucura de hainele preferate. Lipsa unui spaţiu suficient de mare pentru a putea usca mai multe încărcături este un alt impediment”, spune Alexandra Pascu, head of brand marketing la Arctic, cel mai mare producător local de electrocasnice.

    Tocmai de aceea, maşina de spălat rufe cu uscător încorporat este o variantă practică şi preferată în ultimii ani de clienţi, pentru că, în loc de două electrocasnice separate care să îndeplinească aceleaşi funcţii de spălare şi uscare, clientul cumpără un singur aparat.


    Locuinţă în oraş sau în proximitate? De ce?

    „Locuinţele aflate în centru sunt, de cele mai multe ori, mai scumpe şi mai căutate decât cele de la periferia unui oraş. Totuşi, în ultimii ani, odată cu pandemia şi cu apariţia trendului work from home, cererea pentru locuinţe în proximitatea oraşelor a luat amploare”, spune Daniel Tudor, CEO al agenţiei imobiliare The Concept.


    Mobilier colorat sau în tonuri neutre? De ce?

    „Mobilierul curbat, cu forme organice, va fi vedeta. Tonurile naturale precum maroul ciocolată, maroul camel, ocrul sau maroul ruginiu se vor afla în topuri. De la clasicele negru şi alb, la diversele nuanţe de gri, maro şi bej, această paletă neutră va domina camera modernă. Livingul s-ar putea să se simtă rece, plictisitor şi inconfortabil. Pentru a da viaţă interiorului, veţi putea folosi canapele sau fotolii cu tapiţerie deschisă, în culori calde, sau nişte accesorii luminoase”, explică Patrik Iorga, content responsible pentru platforma online The Home.

    Elementele de design minimaliste şi piesele de mobilier simple schimbă viziunea sub influenţa culorilor. Aşa că este mai uşor să faci o schimbare majoră a designului camerei, dacă anterior ai ales o canapea într-o culoare deschisă.

    „Simplitatea este stylish şi elegantă.”

     

    Mobilier pe comandă sau din magazin? De ce?

    „Clienţii apelează la serviciile noastre de cele mai multe ori din dorinţa de a eficientiza procesul de amenajare a locuinţei şi de a obţine un rezultat care să le îndeplinească nevoile estetice şi funcţionale pe o perioadă de timp cât mai îndelungată. Majoritatea proiectelor pe care le realizăm se axează pe mobilier custom, însă există şi o categorie de proiecte unde clienţii preferă să comande piese direct din magazine. Nu este totuşi exclus ca cele două să se îmbine”, spune arhitecta Laura Finkelştain-Bodnar, cofondatoare a biroului de design NOAR Studio din Iaşi. Există mai multe criterii care determină alegerile clienţilor, explică ea, însă, când vine vorba de mobilierul custom, accentul se pune pe aspecte precum eficientizarea spaţiilor de depozitare din locuinţă, flexibilitatea designului, diversitatea materialelor ce pot fi folosite, durata de viaţă mai mare, atât calitativ, cât şi estetic.

     

    Pat pe mijloc sau la perete? De ce?

    „În general, un pat dublu este ales pentru o cameră matrimonială. Poziţia optimă a acestuia este, bineînţeles, pe mijloc, cu asigurarea unui flux în jurul patului de cel puţin 60 de centimetri. Acest flux este absolut necesar şi primează în amenajare, restul pieselor de mobilier fiind juxtapuse în jurul patului astfel poziţionat”, explică arhitectul Beatrice Tîrzianu, responsabil de biroul de proiectare al furnizorului de amenajări interioare Delta Studio.

    Un pat la perete reprezintă, de cele mai multe ori, soluţia pentru camerele de copii sau adolescenţi, în amenajarea cărora se optează în general pentru un pat de o singură persoană.

     

    Plită electrică sau pe gaz? De ce?

    „Printre avantajele pe care le oferă plitele electrice se numără o libertate mai mare în amenajarea bucătăriei, pentru că nu mai necesită racordarea la instalaţia de gaze; salvează timp, atât prin gătirea mai rapidă, cât şi prin curăţarea mai uşoară; oferă siguranţă în utilizare, prin funcţii precum cele de blocare a comenzilor ori oprirea de siguranţă; protejează vasele de gătit, dar şi mâncarea, împotriva arderii, atât prin setarea exactă a temperaturii, cât şi prin funcţii speciale”, spune Ovidiu Nicuşan, director de marketing la Flanco, al doilea cel mai mare jucător de pe piaţa locală de electro-IT.

     

    Şifonier sau dressing? De ce?

    „Dulapul este o piesă de mobilier, iar dressingul este un spaţiu care găzduieşte piesele de mobilier specifice depozitării hainelor. Dacă dulapurile sunt prevăzute cu uşi şi de regulă aceste uşi sunt integrate în decorul interior, la dressinguri, care sunt spaţii separate, mobilierul pentru depozitarea hainelor poate fi fără uşi, practic totul la vedere, separarea spaţiului făcându-se, de regulă printr-o uşă, sau oricum printr-o delimitare clară de tip pereţi ori compartimentări interioare”, explică Adela Pârvu, designer de interior.

  • Cum să locuieşti mai bine. Vremea achiziţiei. Când e cel mai bun moment să cumperi o locuinţă? De ce?

    Momentul achiziţiei unei locuinţe este unul dintre cele mai importante pentru cei mai mulţi români. Însă dincolo de dis­po­nibilitatea financiară, există viitori cum­pă­ră­tori care îşi pun între­ba­rea: când este cel mai bun mo­ment să cumperi o lo­cuinţă? Pri­mă­vara, vara, toam­na sau iarna? De ce?

    „Cel mai la îndemână răs­puns este, evident, «când ai bani». Dacă nu dispui şi de alte re­­surse financiare în afară de sa­lariu, atunci este bine să cumperi când pre­ţul pen­tru un metru pătrat de locuinţă este mai mic sau egal cu salariul net lu­nar, pentru a putea sus­ţine ratele“, spune Adriana Iftime, di­rectorul general al Fe­deraţiei Patro­natelor So­cietăţilor din Construcţii (FPSC).

    Recomandarea specialiştilor în imo­bi­liare este ca la achiziţionarea unei locuinţe clientul să beneficieze de părerea unui con­sul­tant sau a unui expert care să aibă într-ade­văr cunoştinţe şi care să poată da o mână de ajutor la aflarea unor lucruri tehnice despre construcţie.

    „Este vorba despre aspecte precum firma care a executat, autorizaţii, normative, cartea construcţiei, care conţine istoricul execuţiei construcţiei, orientare în funcţie de punctele cardinale, informaţii despre solul pe care s-a construit, capacitatea reţelelor de utilităţilor, vecini, trafic, poluare, viitorul urbanistic al zonei, certificat energetic etc“, adaugă Adriana Iftime.

    Mai ales în condiţiile în care se află piaţa de energie în zilele noastre, a cumpăra o locuinţă iarna este un avantaj, deoarece doar astfel se poate verifica nivelul de încălzire de care dispune imobilul.


    Ziarul Financiar a început o serie de articole despre cum putem locui mai bine şi despre criteriile de care trebuie să ţinem cont atunci când alegem cum va arăta viitorul „acasă“

    Dacă doriţi să ne împărtăşiţi idei, sugestii, noi teme de abordat în cadrul rubricii, aşteptăm mesajele dumneavoastră pe adresa alina.vasiliu@zf.ro.