Tag: culturi

  • Suprafaţa totală afectată de secetă a ajuns la 1.057.207 hectare

    Suprafaţa totală afectată de secetă a ajuns la 1.057.207 hectare. 38 de judeţe au raportat culturi afectate de secetă, a anunţat luni Ministerul Agriculturii.

    Cele 38 de judeţe care au raportat culturi afectate de secetă sunt Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Botoşani, Braşov, Brăila, Bucureşti, Buzău, Călăraşi, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Gorj, Hunedoara, Ilfov, Iaşi, Ialomiţa, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vâlcea, Vaslui şi Vrancea.

    Principalele culturi de toamnă afectate sunt grâu, triticale: 189.339 ha, orz, orzoaică, ovăz, secară 30.698 ha şi rapiţă: 26.805 ha.

    Principalele culturi de primăvară afectate sunt porumb 463.076 ha, floarea soarelui: 233.772 ha, soia 38.266 ha şi plante furajere 43.637 ha.

  • Situaţie gravă: suprafaţa totală afectată de secetă în România ajunge la 329.680 ha

    Situaţia suprafeţelor cu culturile calamitate se raportează zilnic pe baza proceselor verbale de constatare a pagubelor încheiate.

    Judeţele afectate sunt Alba, Arad, Bacău, Bihor, Botoşani, Brăila, Braşov, Buzău, Călăraşi, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Galaţi, Giurgiu, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Sibiu, Sălaj, Satu Mare, Suceava, Tulcea,Teleorman,Timiş, Vaslui, Vâlcea şi Vrancea.

    Din punct de vedere statistic sunt afectate următoarele culturi: grâu, triticale: 180.544 ha, orz, orzoaică, ovăz, secară: 26.621 ha, rapiţă: 30.046 ha, porumb: 55.891 ha, soia 3.775 ha, mazăre754 ha, floarea soarelui: 23.117 ha, plante furajere 4.371 ha şi alte culturi: 4.451 ha.

  • Aproape 90.000 de hectare de culturi, afectate de secetă, cu 20.000 mai multe decât joi

    Suprafaţa totală afectată de secetă este de 89.605 hectare din 19 judeţe, a anunţat vineri Ministerul Agriculturii. Joi, erau afectate 70.562 hectare cultivate.

    Potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii, suprafaţa totală afectată de secetă este de 89.605 hectare din 19 judeţe: Arad, Bacău, Botoşani, Brăila, Buzău, Călăraşi, Galaţi, Giurgiu, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Neamţ, Satu Mare, Teleorman, Tulcea, Timiş, Vaslui şi Vrancea.

    Reprezentanţii ministerului anunţă că au fost constituite comisiile de constatare şi evaluare a pagubelor generate de fenomenele periculoase, ca urmare a secetei pedologice, şi au fost discutate cu fermierii măsurile promovate de minister pentru diminuarea efectelor secetei.

    }n cadrul programului „De trei ori subvenţia”; până în prezent s-a încheiat Convenţia între MADR şi Fondul De Garantare a Creditului Rural (FGCR) şi s-a semnat Convenţia de lucru între CEC Bank si FGCR şi se află în desfăşurare demersurile necesare pentru semnarea Convenţiei între FGCR şi 15 bănci comerciale.

    De asemenea, ministerul susţine că s-a solicitat la Comisia Europeană aprobarea privind acordarea avansului pentru plăţile directe la un nivel de 70% şi 85% pentru măsurile de mediu şi climă din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2022.

    „S-au elaborat proiectele de hotărâre de Guvern pentru aprobarea unor scheme de ajutor excepţional pentru plantaţii pomicole pe rod şi/sau cu arbuşti fructiferi şi/sau cu vii cu struguri pentru vin, precum şi pentru susţinerea activităţii de creştere în sectoarele suin şi avicol, în anul 2022, în valoare de 51,6 milioane euro, din care 25,5 milioane euro fonduri europene şi 26,1 milioane euro de la bugetul naţional. S-a elaborat şi este în consultare publică Hotărârea de Guvern privind modificarea Programului naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii şi a infrastructurii de desecare şi drenaj din România, în vederea adaptării agriculturii la schimbările climatice şi reducerea efectelor acestora asupra producţiei agricole, suma destinată este de 1,5 miliarde euro, reprezentând fonduri de la bugetul naţional, care vor fi alocate până în anul 2027”, au transmis reprezentanţii Ministerului Agriculturii.

    Conform acestora, s-au prevăzut investiţii noi în infrastructura de irigaţii din fonduri UE, şi s-a înfiinţat grupul de lucru privind gestionarea efectelor produse de schimbările climatice.

    Potrivit unui comunicat de joi al Ministerului Agriculturii, seceta pedologică afectase 70.562 hectare cultivate în judeţele Arad, Bacău, Botoşani, Brăila, Călăraşi, Galaţi, Giurgiu, Ialomiţa, Iaşi, Neamţ, Satu-Mare, Tulcea, Vaslui şi Ilfov.

  • Ministerul Agriculturii: Peste 70.000 de hectare cultivate, afectate de seceta pedologică

    Peste 70.000 de hectare de culturi din 14 judeţe din ţară sunt afectate de seceta pedologică, a anunţat joi Ministerul Agriculturii.

    Potrivit unui comunicat al ministerului, secetă pedologică a afectat 70.562 hectare cultivate în judeţele Arad, Bacău, Botoşani, Brăila, Călăraşi, Galaţi, Giurgiu, Ialomiţa, Iaşi, Neamţ, Satu-Mare, Tulcea, Vaslui şi Ilfov.

    Reprezentanţii Ministerului AGriculturii spun că este vorba de date transmise de prefecturi şi care privesc culturile unde recoltatul s-a încheiat.

    Procesul de constatare este în plină desfăşurare şi la culturile prăşitoare (porumb şi floarea soarelui), comisiile sunt în teren pentru a evalua şi înregistra pagubele produse, urmând că acestea să fie comunicate periodic.

    Ministerul Agriculturii anunţă că la nivelul fiecărui judeţ este instituită procedura care stabileşte modalităţile de constatare şi înregistrare a pagubelor.

    „În baza procedurilor instituite, comisiile de constatare a suprafeţelor calamitate şi a gradului de afectare a culturilor, din care fac parte reprezentanţi ai administraţiei publice locale, un reprezentat al APIA şi un reprezentant al Direcţiei Agricole judeţene, evaluează la faţa locului pagubele produse pentru fiecare cultură, pe baza solicitărilor transmise de cultivatorii/producătorii agricoli din zonele afectate autorităţilor locale”, se arată în comunicat.

    Termenul de depunere a documentaţiilor prin care s-a constatat gradul de afectare a culturilor de factorul de risc – secetă pedologică- este 30 august pentru culturile de toamnă (grâu şi triticale), respectiv 15 decembrie pentru culturile prăşitoare (porumb şi floarea soarelui).

  • Fuia: Zăpezile au refăcut deficitul de apă din sol. S-a asigurat un start bun pentru culturile de primăvară

    “S-a vehiculat foarte mult că iarna severă pe care am avut-o a afectat sectorul agricol. Chiar dacă s-au creat nişte probleme în domeniul producţiei de legume, îndeosebi la micii producători în solarii, zăpada şi apa venită prin zăpadă au contribuit la refacerea deficitului de apă din sol, ceea ce asigură un start bun pentru culturile de primăvară”, a spus ministrul. El a adăugat că “informaţiile din teren” sunt că în primăvară însămânţările se vor face în condiţii bune. “Din culturile de toamnă, cea mai afectată este cultura de rapiţă, până la 80%, şi o să vedem în continuare evaluările, dar aceste suprafeţe vor fi reînsămânţate cu culturi de primăvară”, a mai spus Fuia.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Recolta ascunsa a Romaniei

    Romania si-a rezervat de ani buni locul in capatul cel mai de
    jos al listei in privinta productivitatii la hectar, la nivel
    european, pentru cele mai variate culturi – de la cartofi si grau
    pana la porumb. Cu alte cuvinte, culturile sunt slabe. La grau,
    spre exemplu, productia totala de anul trecut a fost de 5,7
    milioane de tone, mai mare cu 10% fata de 2009 (5,2 mil. tone).
    Totusi recolta a fost mai mica cu 15% fata de 2008. Acestea sunt
    insa estimarile Ministerului Agriculturii si nu cifrele cu care
    lucreaza Ministerul Finantelor, unde trebuie platite taxele pentru
    vanzarile de cereale produse. Cele doua ministere nu lucreaza cu
    aceleasi date, iar diferentele sunt mari. “Noi trebuie sa raportam
    la Ministerul Finantelor cantitatea de cereale pe care le cumparam
    si le vindem, pentru a putea primi inapoi TVA-ul”, spune Victor
    Beznea, presedintele Asociatiei Comerciantilor de Produse Agricole
    (ACPA).


    Asociatia reuneste companii, ca Alfred Toepfer Intl, Bunge,
    Cargill, Nidera si Glencore, care cumpara si vand peste hotare
    cerealele produse in Romania. Datele raportate de unii producatori
    de cereale sunt insa cel mai adesea ajustate, astfel incat este o
    mare diferenta fata de cifrele din bilanturile negustorilor de
    cereale. Comertul la negru sau “agricultura de sant”, cum mai este
    ea numita, reprezinta 50% din valoarea productiei agricole
    comercializate, potrivit unor estimari. Acest tip de negot este
    neimpozitat si puternic concurential. Iar piata neagra are vant in
    vele de vreme ce numai castigul din TVA reprezinta un sfert din
    valoarea marfurilor. De cealalta parte, a comertului legal, se afla
    companiile care se lupta cu procedurile de rambursare a TVA. “In
    acest moment suma totala a TVA nerambursate catre membrii
    asociatiei ajunge la 300 de milioane de euro, iar perioadele de
    intarziere depasesc, in unele cazuri, un an”, spune Beznea.

    Logica diferentelor mari dintre cantitatile vandute si cele
    declarate este simpla. Daca productia la hectar este de 4 tone de
    cereale si sunt declarate doar 2,5 tone, taxele si impozitele sunt
    platite doar partial.
    “Noi stim insa care este productia, pentru ca urmarim consumul
    intern de cereale si vedem care sunt volumele cumparate si vandute
    de noi”, spune Beznea. El precizeaza ca la nivel oficial sigure
    sunt doar datele referitoare la suprafata agricola cultivata,
    pentru care se acorda subventii si care sunt supravegheate din
    satelit. Pana la ora inchiderii editiei, reprezentantii ANAF nu au
    comentat pe marginea subiectului.
    Conform estimarilor asociatiei, productia de cereale si oleaginoase
    din Romania se plaseaza in jurul a 16,5 milioane de tone, cu o
    valoare medie de 3 miliarde de euro. Din acestea, asociatia a
    exportat anul trecut 4,4 milioane de tone, mai mult fata de 2009
    (4,3 mil. tone). In valoare insa, exporturile au fost cu 30% mai
    mari, ajungand la 800 de milioane de euro, suma care inseamna 2%
    din totalul exporturilor, estimate pentru 2010 la 36 de miliarde de
    euro de Asociatia Nationala a Exportatorilor si Importatorilor din
    Romania (ANEIR).


    Cresterea valorii exportului de cereale se datoreaza evolutiei
    preturilor pe bursele internationale. “In urma cu cativa ani,
    pretul cerealelor era stabilit numai in functie de cerere si
    oferta. Acum sunt mai multi factori”, explica Beznea. Cresterea
    pretului la petrol a antrenat producatorii de biodiesel sa creasca
    volumul produs. Mare parte din productia de cereale a gasit
    cumparatori mai generosi in sfera producatorilor de combustibil
    verde. Cu titlu de exemplu, jumatate din recolta de porumb din SUA
    are ca tinta finala rezervorul masinii. Pe de alta parte, un rol
    important il joaca si fondurile de investitii care fac speculatii
    bursiere cu cereale. In plus, un rol important il joaca, explica
    reprezentantii ACPA, si schimbarile in dieta unor popoare. Nu multi
    s-ar gandi ca pretul painii din Romania poate fi influentat de ce
    pune pe masa un indian sau un chinez. Ei bine, pentru ca indienii
    si chinezii mananca acum mai multa carne decat in trecut, a crescut
    cererea pentru cereale furajere, spune Beznea.

  • Precipitatiile au afectat 15-20% din culturile de grau, dar painea nu se va scumpi

    “Avem probleme la grau cu incoltirea, din cauza
    precipitatiilor”, a spus Radulescu. El a adaugat ca pana in
    prezent, dupa ce a fost recoltata 51% din suprafata cultivata,
    respectiv circa un milion de hectare, a fost obtinuta o productie
    totala de peste trei milioane de tone de grau. Ministerul
    Agriculturii estimeaza ca in acest an vor fi obtinute 6,6 milioane
    tone de grau. “Productia va fi mai slaba, dar va fi asigurat
    necesarul intern”, a afirmat ministrul Agriculturii, Mihail
    Dumitru.Referitor la productia de orz, Radulescu a spus ca in urma
    recoltarii a peste 90% din suprafata cultivata, respectiv aproape
    220.000 hectare, productia insumeaza 660.000 tone.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Agricultorii romani se reprofileaza: cultivam kiwi, mustar si rapita!

    Pe un ogor din vecinatatea Constantei se cultiva mai nou un fruct pe care il gasim mai degraba in zonele mediteraneene. "Este deocamdata un vis frumos. Desi temperaturile au mai crescut, nu avem insa clima", spune Stefan Dragan de la Ministerul Agriculturii.

     

    Aflati mai multe amanunte pe www.protv.ro