Studiul efectuat de cercetătorii britanici cu scopul de a înţelege mai bine procesul de migraţie a cucilor a presupus alegerea a cinci reprezentanţi ai acestei specii şi marcarea lor cu un inel dotat cu transmiţător, pentru a putea fi urmăriţi. Ca să atragă sprijinul moral şi financiar al publicului, cei cinci aleşi – numiţi Clement, Martin, Lyster, Kasper şi Chris – au fost prezentaţi pe site-ul instituţiei, unde li s-a creat câte un blog pe care li se putea urmări traseul parcurs şi unde toţi cei care doreau să-i sponsorizeze îşi puteau vedea numele publicat, contra unei donaţii de cel puţin zece lire sterline.
După ce au ajuns cu toţii cu bine în Africa la iernat, călătorie ce a presupus şi traversarea Saharei, a venit vremea întoarcerii, iar la acest capitol cel mai harnic a fost Martin, care a reuşit să ajungă deja în Europa şi se îndreaptă spre locurile natale. Cucul Martin, spun cercetătorii, trebuie să fi beneficiat de “vânt bun din pupa”, deoarece datele înregistrate arată că a parcurs circa 400 de kilometri în câteva ore, lucru posibil doar dacă era ajutat de vânt. L-a urmat Chris, care a părăsit şi el continentul african, conform ultimelor informaţii disponibile. La rândul său, Kasper a traversat cu bine deşertul Sahara, în timp ce Lyster, ultimul plecat din Europa, încă nu se încumetase să-l traverseze.
Clement, din păcate, nu se va mai întoarce, cercetătorii ajungând la concluzia că acesta a murit, după ce transmiţătorul său nu a mai trimis date, iar senzorul de temperatură ataşat a semnalat, la finalul lunii februarie, o scădere foarte mare a temperaturii corpului.