Cine castiga cel mai mult din decizia CNVM de a da liber la cumparari de SIF-uri pentru administratorii de fonduri de investitii?
Decizia de saptamana trecuta a Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare care redefineste detinerea concertata ar putea ajuta companiile de administrare a investitiilor sa dobandeasca o influenta semnificativa asupra celor cinci societati de investitii financiare (SIF), care sunt in topul celor mai bogate companii din Romania, cu o avere de cateva miliarde de euro.
Teoretic, ce a facut CNVM? A venit cu precizarea ca societatile de administrare a investitiilor nu actioneaza in mod concertat cu fondurile de investitii sau persoanele ale caror conturi individuale le administreaza pana la proba contrarie, la patru luni de la publicarea instructiunii privind aplicarea pragului maxim de detinere de 1% la SIF-uri si asupra persoanelor care actioneaza in mod concertat.
Prin acea instructiune, CNVM stabilea trei lucruri. In primul rand investitorii care actioneaza in mod concertat si detin mai mult de 1% din capitalul social al unei SIF trebuie sa raporteze depasirea pragului si persoanele cu care actioneaza in mod concertat. Apoi, conducerea SIF-urilor trebuie sa suspende dreptul de vot pentru actiunile detinute in mod concertat peste limita de 1% in cadrul Adunarii Generale a Actionarilor. In al treilea rand investitorii care depasesc pragul trebuie sa vanda in termen de trei luni de la depasirea pragului actiunile respective.
Nerespectarea acestor prevederi ar fi putut atrage amenzi pentru investitorii respectivi. Instructiunea CNVM nu preciza insa clar care sunt persoanele care actioneaza in mod concertat, lasand astfel loc la interpretari. Potrivit legii pietei de capital, persoanele care actioneaza in mod concertat sunt: doua sau mai multe persoane, legate printr-un acord expres sau tacit, pentru a infaptui o politica comuna in legatura cu un emitent. De asemenea, legea mai spune ca se prezuma a actiona in mod concertat pana la proba contrarie persoanele implicate, societatea-mama impreuna cu filialele sale, precum si oricare dintre filialele aceleiasi societati-mama.
Nu exista insa nicio precizare expresa in lege privitoare la societatile de administrare a investitiilor si fondurile pe care acestea le administreaza, iar decizia CNVM clarifica practic aceasta relatie. Dar pe cine ajuta aceasta decizie? Principalii beneficiari ai acestei decizii sunt societatile de administrare a in-vestitiilor, precum si persoanele aflate in spatele acestora. Acestea vor putea cumpara nestingherit pe fiecare fond pe care il detin cate un pachet de 1% din fiecare SIF, care valoreaza pe piata intre 5 si 8 milioane de euro.
Pentru marii administratori de fonduri din strainatate, care sunt prezenti pe piata romaneasca prin intermediul a cateva zeci de fonduri si dispun de sume de ordinul sutelor de milioane de euro ar putea fi foarte usor, in conditiile actuale, sa acumuleze pachete care sa depaseasca chiar 10% dintr-o SIF. Aceste concentrari ar putea oferi administratorilor straini de fonduri o influenta semnificativa in luarea deciziilor care privesc SIF-urile. Aceasta portita oferita unei categorii de investitori pentru a evita pragul de detinere de 1% a starnit controverse, unii investitori sustinand ca aceasta are un caracter discriminatoriu. Practic, motivatia oficiala a pragului de detinere de 1% la SIF-uri este protejarea interesului micilor actionari pentru care acestea au fost create initial. Prin decizia CNVM, administratorii de fonduri au acum un avantaj fata de celalte categorii de actionari pe SIF-uri.
Desi fondurile pe care acestia le administreaza sunt de fapt banii a cateva zeci, sute sau mii de investitori si este absurd sa li se ceara sa vanda, cum sustin reprezentantii CNVM, administratorii fondurilor sunt cei care participa la luarea deciziilor in cadrul Adunarilor Generale ale Actionarilor. Astfel, un administrator care vine cu mandat din partea a zece fonduri care detin fiecare cate 1% dintr-o SIF poate avea un cuvant greu de spus in luarea deciziilor. Cum se dovedeste in acest caz ca fondurile respective actioneaza in mod concertat?
Deocamdata, doar administratorii straini de fonduri au forta financiara pentru a cumpara pachete mari de actiuni pe SIF-uri, avand in vedere ca piata fondurilor mutuale face deocamdata doar putin peste 200 de milioane de euro. Este de asteptat insa ca fondurile mutuale sa creasca in urmatorii ani, iar fondurile de pensii vor deveni o forta importanta pe Bursa. In acelasi timp, administratorii acestor fonduri vor putea deveni un factor de influenta semnificativ pe SIF-uri, care sunt printre cele mai bogate companii romanesti, activele lor valorand cateva miliarde de euro. Doar pachetele detinute de fiecare dintre cele cinci SIF-uri la BCR si BRD valoreaza, in prezent, in jur de 700 de milioane de euro, adica mai mult decat capitalizarea bursiera a unora dintre SIF-uri.
Pe langa aceste doua detineri de baza, SIF-urile detin in portofolii un numar foarte mare de participatii la societati listate pe bursa RASDAQ, care au aratat un potential de crestere foarte ridicat de la inceputul acestui an. Cel mai bun exemplu este SIF Muntenia, al carei activ net a crescut cu peste 30 de milioane de euro in luna mai, in special datorita cresterii valorii unor companii de pe RASDAQ pe care SIF le are in portofoliu, cum ar fi Prospectiuni Bucuresti. De asemenea, multe dintre societatile listate sau nelistate din portofoliile SIF detin suprafete de teren importante, reprezentand adevarate afaceri imobiliare. Astfel, averea reala a SIF-urilor este greu de cuantificat si ar putea depasi semnificativ valoarea prezenta a acestora.