BusinessMagazin

Tag: CSSPP

  • Cei 17 fericiţi de la Autoritatea de Supraveghere Financiară

    De asemenea, numărul membrilor consiliului, a căror numire este în atribuţiile Parlamentului şi al căror mandat va dura cinci ani, va creşte de la 15 la 17, dintre care 5 executivi, şi se elimină obligaţia ca aceştia să fie ori economişti, ori avocaţi.

    Proiectul de lege pentru înfiinţarea ASF, planificat să fie votat până la 15 martie, se află în continuare în dezbaterea parlamentarilor, urmând ca săptămâna viitoare să fie supus discuţiei în plenul Camerei. ASF va unifica atribuţiile CNVM, CSA şi CSSPP, în conformitate cu recomandările Băncii Centrale Europene.

  • Noua conducere a CSSPP îşi face publică strategia: prudenţă în investiţii şi praguri maximale la comisioanele de administrare

    Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) este responsabilă de supervizarea modului în care sunt investite de către cei nouă administratori contribuţiile plătite obli­gatoriu de angajaţi din venitul salarial pentru pensiile de peste douăzeci de ani. În prezent, 5,7 milioane de români contribuie lunar cu 3,5% din venitul salarial la un fond obligatoriu, iar din 2013 suma este pro­gramată să crească la 4%. Contribuţiile nete plătite de angajaţi la fondurile de pensii private obligatorii din martie 2008 până în prezent sunt în valoare de circa 8 miliarde de lei, această sumă fiind investită în titluri de stat, obligaţiuni, acţiuni şi depozite bancare.

    Mai multe pe zf.ro

  • In februarie, au fost virate circa 29 de milioane de euro, pe Pilonul II de pensii

    Potrivit buletinului lunar al Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), in luna februarie 2009, au fost virate contributii in valoare de circa 29 de milioane de euro pentru aproximativ 3,449 milioane de participanti. Acealsi raport arata ca numarul de contributori la sistemul de pensii private si facultative a crescut cu 1,82% pentru PII, respectiv 2,49% pentru PII, fata de luna anterioara. Astfe, in Pilonul II erau 4,2 milioane de participanti pentru care s-au incasat contributii de la inceputul colectarii acestora in sistem – mai 2008, din totalul de 4,64 milioane de persoane inscrise in Registrul Participantilor. Acest numar reprezinta 88% din efectivul total al salariatilor din România.

    Activele nete aferente celor 14 fonduri de pensii, administrate de cei 14 administratori autorizati de catre CSSPP in Pilonul II, au fost, in februarie, de circa 251 de milioane de euro, cu 13,36% mai mari fata de luna ianuarie 2009. Pe parcursul lunii februarie 2009, administratorii fondurilor de pensii private au pastrat tendintele anului trecut si au continuat sa investeasca preponderent in active cu grad scazut de risc. In ceea ce priveste Pilonul III, de pensii facultative, la finalul lunii februarie, 158.790 de participanti contribuiau la cele 10 fonduri de pensii facultative, administrate de 8 companii, in crestere cu 2,49% fata de ianuarie 2009 si de circa 2,2 ori fata de februarie 2008.

    Pentru 57% dintre participanti, contributiile au fost platite de catre angajatori, 31% dintre participanti au platit singuri contributiile, iar circa 12% dintre participanti au platit contributiile impreuna cu angajatorii lor. Activele nete au inregistrat o crestere constanta in februarie 2009, ajungand la aproximativ 23 de milioane de euro, cu 8,15% mai mari fata de luna ianuarie 2008 si de 3,7 ori mai mari decat cu un an in urma. Si in cazul Pilonului III, s-au pastrat tendintele semnalate anul trecut. Investitiile fondurilor de pensii facultative au fost preponderent in active cu un grad de risc scazut: circa 65,48% au fost reprezentate de titluri de stat, obligatiuni municipale.
     

  • CSSPP a autorizat prealabil fuziunea fondurilor BCR Pensii si Omniasig Pensii, pe Pilonul II

    Procesul de autorizare a fuziunii celor doua fonduri din Pilonul II cuprinde doua etape, prealabila si definitiva. Astfel, autorizarea definitiva a fuziunii va putea fi decisa numai dupa o consultare a participantilor cu privire la noile conditii ale fondului absorbant. Administratorii fondurilor care fuzioneaza trebuie sa faca public anuntul de fuziune a celor doua fonduri de pensii administrate privat prin publicarea acestuia in cel putin doua cotidiane de circulatie nationala si pe site-urile celor doi administratori. De asemenea, administratorul fondului absorbit va trimite participantilor, in scris, cu confirmare de primire, noile conditii ale prospectului fondului absorbant si ii va informa asupra posibilitatii de transfer fara penalitati.

    Astfel, in termen de 90 de zile calendaristice de la data publicarii anuntului privind fuziunea, participantii care nu sunt de acord cu noile conditii ale fondului absorbant se vor putea transfera fara penalitati de transfer la un alt fond de pensii administrat privat. Incepand cu data comunicarii deciziei de autorizare prealabila a fuziunii fondurilor de pensii, administratorului ii este interzisa incheierea de noi acte individuale de aderare la fondul de pensii absorbit. Consiliul CSSPP a mai decis, astazi, avizarea Bancii Romanesti, membra a Grupului national bank of Greece, ca depozitar pentru fonduri de pensii administrate privat si pentru fonduri de pensii facultative. Pe piata pensiilor private activeaza, in prezent, cinci depozitari in sistemul pensiilor administrate privat si patru depozitari in sistemul pensiilor facultative.

  • CSSPP a aprobat proiectul de lege privind Fondul de garantare a pensiilor private

    Potrivit acestui proiect de lege, Fondul de garantare va fi constituit ca persoana juridica de drept public, iar activitatea acestuia va fi permanent supravegheata si controlata de catre CSSPP. Fondul de garantare va compensa pierderile participantilor sau beneficiarilor la fondurile de pensii private, atât in perioada de acumulare a contributiilor, cât si dupa deschiderea dreptului la pensie, provenind din incapacitatea administratorilor, respectiv a furnizorilor de pensii de a onora obligatiile asumate.

    Prin urmare, Fondul de garantare va fi destinat compensarii pierderilor de activ net, compensatiile fiind platite numai in conditiile in care administratorii de fonduri si furnizorii de pensii nu vor avea capacitatea de a-si onora obligatiile. Insa, pâna la utilizarea resurselor Fondului de garantare, legislatia care sta la baza sistemului de pensii private prevede instituirea unor masuri preventive si anume, supravegherea speciala, rata minima de rentabilitate, dar si resurse de compensare a eventualelor pierderi de activ net, precum provizionul tehnic, constituit din resursele proprii ale administratorilor.

    Fondul de garantare va fi infiintat si alimentat din contributiile administratorilor, din resurse proprii, dar si din câstigurile obtinute in urma investirii activelor strânse in acest fond, cu mentiunea ca resursele Fondului de garantare vor fi utilizate numai daca toate celelalte resurse s-au epuizat.

  • BRD, al 10-lea administrator de pe piata pensiilor facultative

    BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private va putea, astfel, demara procedurile necesare autorizarii fondului de pensii facultative BRD Medio – fond cu grad mediu de risc. In prezent, pe piata pensiilor private isi desfasoara activitatea 11 fonduri de pensii facultative, administrate de catre 9 companii autorizate, supravegheate si controlate de catre CSSPP.
     

  • Cresteri nesemnificative pe Pilonul II si III de pensii

    In luna ianuarie 2009, in Pilonul II erau 4,1 milioane de participanti pentru care s-au incasat contributii de la inceputul colectarii acestora in sistem, din totalul de 4,5 de persoane inscrise in Registrul Participantilor. Numarul participantilor a crescut cu 1,7% fata de luna anterioara, cu 28,33% fata de luna mai 2008 si reprezinta 85,57% din efectivul total al salariatilor din Romania.

     

    Activele nete aferente celor 14 fonduri de pensii, administrate de cei 14 administratori autorizati de catre CSSPP in Pilonul II, au fost la sfarsitul lunii ianuarie de circa 222 de milioane euro, cu 14,15% mai mare fata de luna decembrie 2008.

     

    Pe Pilonul III, la finalul lunii ianuarie 2009, 154.930 de participanti contribuiau la cele noua fonduri de pensii administrate de sapte administratori, in crestere cu 2,7% fata de decembrie 2008 si de 2,6 ori mai mult fata de ianuarie 2008.

     

    Activele nete au inregistrat o crestere constanta in prima luna a anului 2009, ajungand la. 21,6 milioane de euro, cu 9,t5% fin crestere fata de luna decembrie 2008.

     

    La sfarsitul lunii ianuarie 2009, ponderea cea mai mare in structura portofoliului investitional al fondurilor de pensii facultative era detinuta de titlurile de stat si depozitele bancare.
     

  • Prognoza arata furtuni in pensii

    Nici nu s-a uscat bine cerneala pe contractele de pensii private obligatorii si companiile de profil au pornit asaltul pensiilor facultative. Piata pensiilor facultative ar urma sa incheie anul cu zece administratori, fata de sase in prezent, aprecia Bram Boon, directorul general al ING Asigurari de Viata, in cadrul seminarului „Ce urmeaza in reforma pensiilor private?“, organizat saptamana trecuta de Ziarul Financiar si ING.

    Pana una-alta, pensiile facultative au starnit un interes modest, dat fiind ca toti cei sase jucatori administreaza la un loc active de doar 17,89 milioane de lei (4,87 milioane de euro), stranse de la numai 60.417 de clienti, potrivit statisticilor Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).

    „Piata pensiilor facultative poate atrage in acest an 600.000 de participanti“, spunea Boon, estimand ca circa 40% dintre angajatii cu varsta intre 25 si 52 de ani intentioneaza sa cumpere un astfel de produs in urmatorul an. Pana la momentul in care administratorii vor ajunge sa vada si aceasta piata inflorind, (re)infloresc pentru moment doar discutiile privind problemele sistemului.

    „Deductibilitatea fiscala la pensiile facultative este cumplit de mica“, spunea, in cadrul aceluiasi seminar, Radu Vasilescu, directorul general al ING Fond de Pensii, compania ce administreaza fondul de pensii obligatorii cu cei mai multi participanti.

    Prin lege, contributia maxima la fondurile de pensii facultative este de 15% din venitul brut lunar al angajatului, iar in limita a 200 de euro pe an contributiile sunt deductibile fiscal. Optional, si angajatorul poate contribui in contul salariatilor, limita de deductibilitate fiind tot de 200 de euro.

    Argumenta nd ca banii ce ar merge spre o pensie facultativa sunt „deturnati“ de la consum, Vasilescu considera potrivit un nivel de deductibilitate de cel putin 1.000 de euro.

    „Deductibilitatea este foarte mica, si prin comparatie cu alte tari, in care nivelul contributiei deductibile este de 2.000- 3.000 de euro“, spune si Aron Popa, presedintele Comisiei de Buget, Finante si Banci din Senat, avansand o suma de 500- 600 de euro la care „va fi nevoie sa ridicam acest prag“.

    Intr-un plan mai concret fata de discutiile privind deductibilitatea, administratorii mai semnaleaza o problema: angajatorii nu sunt interesati sa participe la pensiile facultative, in conditiile in care contributiile platite intra imediat in proprietatea salariatului.

    Nici in zona pensiilor obligatorii lucrurile nu sunt deloc mai linistite. Aderarea nu a fost cea mai importanta etapa, pentru ca din luna mai incep discutiile privind beneficiile pe care le aduce sistemul participantilor, indica Mircea Oancea, presedintele CSSPP.

    Primele contributii, aferente lunii martie, se vor face cel mai tarziu pana la 20 mai, potrivit lui Oancea, care estimeaza ca in acest an companiile vor strange si vor avea de investit circa 300 de milioane de euro. Si, chiar si in conditiile in care administratorii au atentionat in repetate randuri ca beneficiile acestor investitii se vor vedea doar intr-un timp indelungat, contextul financiar tulbure ridica si mai acut problema randamentelor pe care le vor arata contributorilor lor.

    „Problema mare, in raport cu evolutia leului si cu pietele in ca- dere, este sa nu ne trezim la sfarsitul acestui an, date fiind performantele negative ale economiei romanesti, sa aratam in conturile participantilor niste rezultate nu tocmai incurajatoare“, puncta de curand Crinu Andanut, director general al Allianz-Tiriac Pensii Private, o problema din ce in ce mai des discutata in randul administratorilor.

    Pana la momentul bilantului privind performantele, vine insa mult mai curand, pana la jumatatea lunii martie, potrivit lui Oancea, momentul altui bilant. In prezent, Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale (CNPAS) compara registrul participantilor (aproape patru milioane de clienti care au fost validati in urma campaniei initiale de aderare) cu baza de date cuprinzand istoricul platilor de contributii de asigurari sociale (CAS) pentru acesti clienti.

    Conturile nealimentate schimba cifrele din bilantul administratorilor si, pe masura, si pozitia lor pe piata. Iar numarul acestor conturi goale nu e deloc mic, fiind estimat la 1,15 milioane de participanti, potrivit unor declaratii ale presedintelui CNPAS, Mariana Campeanu, in conditiile in care piata totala (respectiv a contributorilor ce au subscris de bunavoie si a celor ce vor fi repartizati prin loterie) este de circa 4,6 milioane.

    Potrivit lui Oancea, loteria se va desfasura pana la jumatatea lunii martie, cand se va incheia si perioada de dezbateri publice la o alta norma ce naste furtuni intre administratori: cea privind aderarea participantilor ce intra in campul muncii de acum inainte.

    Potrivit normei in discutie, administratorii care detin 20% din piata si au active nete de peste 20% vor fi exclusi de la repartizarea aleatorie. Cel putin asa prevede proiectul actual, pentru ca dezbaterile publice abia incep, asa cum de altfel dezbaterile cu privire la intreaga piata a pensiilor private abia acum par ca iau avant.

  • GHID DE PENSII: Oricate semnaturi, acelasi efect

    In forma initiala, regulile impuse de CSSPP cu privire la aderarea initiala si evidenta participantilor la fondurile de pensii administrate privat (norma 18/2007) impuneau ca validarea contractelor semnate sa fie facuta, definitiv, doar la finele celor patru luni ale campaniei de vanzare. In decursul celor patru luni, adeziunile trimise de catre administratori, erau validate doar temporar, iar daca la o data ulterioara acestei validari aparea un al doilea contract pentru un contributor deja validat, acesta risca sa ajunga sa fie redistribuit automat prin asa-numita loterie. Modificarea, adusa saptamana trecuta prin norma 31/2007 prevede faptul ca validarea adeziunilor are loc de trei ori pe perioada campaniei in mod definitiv. Astfel, in loc de o validare finala la sfarsitul lunii ianuarie, vor avea loc trei – dupa doua, trei si respectiv patru luni de la startul campaniei de vanzare (17 septembrie). Acest lucru inseamna ca, odata ce un contract este validat de catre CSSPP, el nu mai poate fi anulat – in eventualitatea in care ar aparea un al doilea act de adeziune pentru aceeasi persoana (ca urmare a unei fraude, de exemplu). Pentru cei care, din nestiinta, ar ajunge sa semneze contracte cu mai multe fonduri de pensii, aceasta modificare inseamna, de fapt, invalidarea din start a celei de-a doua semnaturi ce ar ajunge la CSSPP.

    Modificarea operata de CSSPP elimina si „sperietoarea“ sutelor de mii de contracte cu dubla semnatura despre care, pana de curand, vorbeau mai toti administratorii. Practic, chiar si in situatia in care aceste duble semnaturi ar aparea masiv – desi statisticile de pana in prezent nu lasa sa se intrevada o asemenea situatie – primul contract semnat ramane „batut in cuie“ in portofoliul administratorului cu care a fost incheiat. Nu de putine ori, administratorii au avertizat ca, daca legislatia nu se schimba (in forma in care tocmai a facut-o) procentul contractelor cu dubla semnatura ar putea urca spre 40-50%. Totusi, dupa prima luna de vanzare – perioada in care au fost incheiate circa 1,2 milioane de contracte de pensie obligatorie – numarul semnaturilor multiple a fost aproape nesemnificativ, reprezentand sub 2% din total. Doar 15.000 de acte de aderare au fost, in aceste conditii, invalidate de catre CSSPP.

    Statisticile de vanzare prezentate de CSSPP saptamana trecuta au mai adus o surpriza, pe langa cea a numarului mic de contracte cu dubla semnatura. Din totalul actelor incheiate de cei 18 administratori activi pe piata, 37% apartin segmentului de varsta de 35-45 de ani, care nu are obligatia legala de a adera la sistemul privat de pensii. In sistemul de pensii obligatorii administrate privat sunt obligati sa intre doar salariatii cu varsta de maxim 35 de ani, pentru cei cu varsta cuprinsa intre 35 si 45 aderarea fiind optionala. Dupa terminarea celor patru luni de vanzare stabilite de catre CSSPP, respectiv pana in ianuarie 2008, cei care aveau obligativitatea, dar nu au ales un fond vor fi distribuiti prin asa-numita „loterie“, care ii va imparti intre fondurile de pensii private obligatorii existente pe piata, aleator si proportional cu cota de piata detinuta deja de fiecare fond. Angajatii cu varsta de pana la 45 de ani pot adera in orice moment in urmatorii ani, cu conditia sa nu depaseasca 45 de ani. Din numarul total al contributorilor care au fost validati pana pe 15 octombrie, peste jumatate, respectiv 51,59%, sunt femei. Potrivit estimarilor Comisiei, numarul total al clientilor potentiali pentru administratorii de fonduri – respectiv persoane cu varsta de pana in 45 de ani – este de 4,5 milioane. O estimare mai optimista decat cele avansate de companii, care vad o piata potentiala de 3-3,5 milioane de contributori.

    Revenind insa la noutatile momentului, saptamana trecuta a mai adus o surpriza. Comisia de Pensii a anuntat retragerea avizului unui numar de 41 de agenti de marketing ai unui fond de pensii administrat privat, ca sanctiune pentru incalcarea dispozitiilor legale. Avizele au fost retrase chiar la solicitarea administratorului, respectiv a companiei ING Fond de Pensii. Cei 41, se spune in comunicatul CSSPP, au comis diferite tipuri de fraude – falsificarea actelor de aderare, obtinerea semnaturii participantului sub presiune, oferirea unor parti din comisioanele aferente activitatii de marketing, semnaturile au fost obtinute prin intermediar sau nu sunt ale viitorilor participanti, precum si permisiunea semnarii actelor de aderare de catre participanti in prezenta unor terte persoane, neautorizate in acest sens

    Potrivit legii, agentii de marketing nu au voie sa ofere beneficii colaterale participantilor in scopul de a-i convinge sa adere la fondul de pensii pe care il reprezinta sau sa acorde foloase pentru atragerea potentialilor participanti. In acelasi fel, nimeni nu are dreptul sa oblige un potential participant sa adere la o anumita companie sau sa interzica acest lucru.