BusinessMagazin

Tag: Cseke Attila

  • Cseke: Prin suprapunerea europarlamentarelor cu referendumul, USL preia mijloacele lui Băsescu

     Deputatul UDMR Cseke Attila a declarat, într-o conferinţă de presă, că Uniunea este împotriva comasării referendului de revizuire a Constituţiei cu europarlamentarele, din acelaşi motiv pentru care s-a împotrivit suprapunerii referendumurilor cu alegerile parlamentare şi cele prezidenţiale din 2007 şi din 2009, la iniţiativa preşedintelui Traian Băsescu, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Nu este pentru prima oară când peste alegerile naţionale şi europarlamentare s-ar suprapune un referendum, dar acest lucru este împotriva recomandărilor Comisiei de la Veneţia şi mai ales este contraproductiv, pentru că se amestecă temele. Niciodată UDMR nu a susţinut asemenea suprapuneri, indiferent dacă le-a iniţiat preşedintele, ca până acum, sau că le iniţiază Guvernul, cum se întâmplă acum. Suprapunerea unui referendum peste alegeri deturnează atenţia de la ceea ce ar trebui să fie subiectul principal, iar în cazul de acum subiectul principal trebuie să fie alegerile europarlamentare. Or, dezbaterea unor teme interne va deturna atenţia şi va eclipsa temele europene, care şi aşa sunt dificil de impus în atenţia opiniei public”, a afirmat deputatul Cseke Attila.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pupat independenţa Casei Naţionale de Sănătate

    În acest conflict de uzură, PDL a fost însă nevoit să cedeze jumătate de poziţie, pentru că, odată cu noul mandat de ministru, se schimbă şi statutul Casei Naţionale de Sănătate, aflată în zona de influenţă politică a democrat-liberalilor: astfel, CNAS redevine subordonată ministrului de resort, păstrând însă statutul crucial de ordonator principal de credite, ceea ce pregăteşte terenul şi pentru alte clinciuri publice de genul celor care l-au făcut pe fostul ministru Cseke Atilla să îşi prezinte demisia.

    Preşedintele Traian Băsescu a dat şi el de înţeles, chiar de la ceremonia de învestitură, că va continua să pună presiune pe titlularul de la Sănătate în disputa instituţională cu CNAS privitoare la distribuirea fondurilor în interiorul sistemului sanitar. Relaţiile dintre UDMR şi PDL se complică aşadar tocmai înainte de un moment foarte important: rediscutarea sistemului de vot în perspectiva alegerilor de anul viitor.

    Democrat-liberalii au fost dintotdeauna împotriva actualului sistem uninominal mixt cu redistribuire (care a adus în 2008 PNL în postura de jucător important în ecuaţia parlamentară) dar susţinerea UDMR pentru schimbarea acestuia a lipsit până acum.

  • Medicii de familie renunta la protest si semneaza noile contracte

    Mihaila a precizat ca medicii de familie au decis sa semneze
    contractele pe 2011 pentru ca pacientii nu au nicio vina. “Le
    multumim pentru ca ne-au fost alaturi”, a mai spus Doina
    Mihaila.

    Reprezentantii medicilor de familie anuntau, miercuri, la finalul
    discutiilor cu ministrul Sanatatii, Cseke Attila, si cu
    presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS),
    Lucian Duta, ca nu vor semna noul contract-cadru, iar de marti vor
    percepe taxe pentru consultatii. Ei au cerut 200 de milioane de lei
    pentru intretinerea cabinetelor, in timp ce Ministerul Sanatatii si
    CNAS au spus ca aceasta cheltuiala nu poate fi sustinuta.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Cseke Attila: salariile rezidentilor vor creste, vom avea spitale la standarde UE (VIDEO)

    Pentru aceasta va fi nevoie insa de rectificarea bugetului
    sanatatii. Bugetul pentru 2011 este de 4,417 miliarde de lei, mai
    mic cu 2,7 miliarde lei fata de executia bugetara pentru anul
    trecut, iar banii pentru unele programele nationale de sanatate se
    termina deja in a doua parte a anului curent, a spus
    ministrul.

    Legat de reforma spitalelor, ministrul s-a referit la cazul
    pacientei de la Centrul de Sanatate Baneasa, prezentat de el intr-o
    conferinta de presa, cu acordul fiului ei. Desi locul ei nu era la
    sectia de psihiatrie, pacienta era tinuta acolo ca sursa de
    venituri, ca sa primeasca spitalul bani de la Casa de Asigurari,
    sustine Cseke. “Managementul a vrut sa aiba un caz. Managementul
    vrea ca pacientii sa stea cat mai mult ca sa primeasca bani. Suntem
    pe locul 2 in Europa ca numar de internari”, a declarat
    Cseke.

    “In Romania nu exista spitale care sa se poata clasifica la clasa
    I”, afirma ministrul, estimand insa ca in 4-5, ani aproximativ 6
    spitale din Romania vor functiona la standarde europene. Cseke a
    precizat ca, in prezent, un singur spital se apropie de primul loc,
    respectiv Spitalul Judetean de Urgenta din Targu Mures, caruia ii
    lipsesc insa trei specialitati.

    Mai mult pe stirileprotv.ro.

  • Guvernul a avizat lista celor 67 de spitale propuse pentru reprofilare in camine de batrani

    Potrivit ministrului Sanatatii, din totalul acestor unitati, 15
    de spitale nu au o linie de garda, iar 41 spitale dispun de o
    singura linie de grada. Doar o singura unitate, cea din Comanesti,
    are doua linii de garda. Aceasta situatie arata ca nu se respecta
    criteriul de asigurare a continuitatii asistentei medicale
    permanente pentru bolnavi si cel de clasificare a spitalelor. Alte
    zece spitale asigura asistenta medicala pentru bolnavii cronici,
    acestea nu necesita linie de garda, potrivit unui comunicat
    transmis, joi, de Ministerul Sanatatii (MS).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce spitale se comaseaza. 111 unitati devin sectii exterioare

    Iata lista spitalelor care se comaseaza de la 1 aprile 2011,
    potrivit propunerii Ministerului Sanatatii:

    ALBA
    Spitalul de Pneumoftiziologie Aiud Spitalul Judeţean de Urgenţă
    Alba Iulia
    Spitalul de Boli Cronice Câmpeni Spitalul Orăşenesc Câmpeni
    Spitalul Orăşenesc Abrud Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba
    Iulia

    ARAD
    Spit Clinic de Obstetrică – Ginecologie “Dr.S. Vuia” Arad Spitalul
    Clinic Judeţean de Urgenţă Arad
    Spitalul Clinic Municipal Arad Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă
    Arad

    ARGEŞ
    Spitalul de Pediatrie Piteşti Spitalul Judeţean de Urgenţă
    Piteşti
    Spitalul de Pneumoftiziologie Leordeni Spitalul Judeţean de Urgenţă
    Piteşti
    Spitalul de Pneumoftiziologie Câmpulung Spitalul Municipal
    Câmpulung
    Spitalul de Psihiatrie “Sf.Maria” Vedea Spitalul Judeţean de
    Urgenţă Piteşti
    Spitalul de Geriatrie şi Boli Cronice”C B Stolnici” Ştefăneşti
    Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti
    Spital de Boli Cronice Rucăr Spitalul Judeţean de Urgenţă
    Piteşti
    Spitalul de Pneumoftiziologie “Sf. Ilie”Piteşti Spitalul Judeţean
    de Urgenţă Piteşti

    BACĂU
    Spitalul de Pediatrie Bacău Spitalul Judeţean de Urgenţă
    Bacău
    Spitalul de Pneumoftiziologie Bacău Spitalul Judeţean de Urgenţă
    Bacău

    BIHOR
    Spitalul Clinic de Neurologie şi Psihiatrie Oradea Spitalul Clinic
    Municipal “Dr.Gavril Curteanu” Oradea
    Spitalul de Pneumoftiziologie Oradea Spitalul Clinic Municipal
    “Dr.Gavril Curteanu” Oradea
    Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie Oradea Spitalul Clinic
    Judeţean de Urgenţă Oradea
    Centrul de Sănătate Valea lui Mihai Spitalul Municipal “Dr.Pop
    Mircea” Marghita

    CONTINUAREA IN PAGINA URMATOARE
    ->>>>>>>>>>

  • 71 de spitale se inchid pentru o economie de 50 mil euro. Cseke Attila: Legatura dintre reorganizare si fondurile insuficiente din sanatate este “o coincidenta”

    Bugetul celor 71 de spitale reprofilate inseamna 2,8% din
    bugetul unitatilor sanitare, adica circa 200 de milioane de lei,
    bugetul total alocat spitalelor fiind de sapte miliarde de lei. “Nu
    este importanta valoarea. Nu vreau sa intelegeti ca motivatia
    reprofilarii si comasarii e financiara. Ma intrebati cat economisim
    si de aceea va intereseaza ca dupa aceea sa spuneti ca motivatia e
    financiara. Motivatia e legata insa de pacient”, a adaugat Cseke,
    completand ca legatura dintre fondurile insuficiente din sanatate
    si deficitul bugetar care trebuie redus, pe de-o parte, si
    inchiderea spitalelor, de cealalta parte, este “o coincidenta”.

    Conform proiectului Ministerului Sanatatii, dintre cele 435 de
    unitati sanitare cu paturi care exista in prezent, 182 de unitati
    sunt propuse sa ramana fara personalitate juridica si sa se
    reorganizeze in sectii exterioare. Dintre cele 182 de spitale, 111
    unitati sanitare vor fi comasate, iar restul de 71 sunt unitati
    care se vor reprofila in camine pentru persoane varstnice sau
    centre de permanenta. Pana in prezent zece unitati sanitare (cinci
    in Dambovita, doua in Oradea, doua in Bucuresti si una in Arges) au
    fost desfiintate din punct de vedere juridic prin hotararile de
    guvern aprobate anul trecut. Autoritatile locale vor decide, in
    functie de nevoi, daca unitatile se vor transforma in camine de
    batrani sau centre de permanenta.


    “Daca pacientul intra intr-un spital, trebuie sa existe o
    posibilitate mare ca le sa fie si tratat. Adica sa fie specialisti
    in acel spital. La cele care se propun pentru reprofilare, aceasta
    posibilitate nu exista”, a declarat Cseke Attila.


    Potrivit ministrului, in cazul celor 71 de unitati sanitare care
    vor fi reprofilate, cei 794 de medici si 2532 asistenti medicali
    vor fi repartizati, dupa caz, in unitatile sanitare nou infiintate
    sau in cele din judetul in care au domiciliul, fara sa existe
    disponibilizari. Intrebat daca relocarea medicilor ar putea
    incuraja exodul medicilor, deja existent, inspre statele UE, Cseke
    Attila spune ca “sistemul lucreaza pentru pacienti”: “Noi acum o
    luam din partea cealalta, dar trebuie sa privim din partea
    pacientului si abia apoi din perspectiva medicilor”.

    In total, 182 de spitale din totalul de 450 vor fi reorganizate
    pana in luna aprilie 2011.

  • Lupta pentru patru miliarde de euro – ministrul sanatatii vs. restul lumii

    6 ianuarie 2011. Bilantul anual al Ministerului Sanatatii. “Una
    dintre nereusite e aceea ca dubla comanda in sistemul sanitar se
    mentine. O singura comanda ar fi mult mai benefica. A avea un
    sistem bicefal cu doua institutii care reglementeaza acest domeniu
    nu cred ca in momentul actual este benefic.” Cseke Attila isi
    reprosa ca nu a reusit sa gestioneze direct banii CNAS, un buget de
    patru ori mai mare decat cel al ministerului pe care il conduce.
    Intrebat ce l-a oprit sa gestioneze singur fondurile din sanatate,
    ministrul a raspuns: “Aceasta este decizia deocamdata. Multumesc
    mult” si a parasit sala de conferinte. BUSINESS Magazin a solicitat
    ulterior un interviu pentru a discuta pe larg subiectul, iar
    raspunsul biroului de presa al institutiei a venit sec: “Am
    discutat cu domnul ministru Cseke solicitarea dumneavoastra. Domnul
    ministru nu doreste un interviu pe aceasta tema”.

    In momentul actual, sumele provenite din colectarea
    contributiilor la sistemul de asigurari de sanatate sunt cheltuite
    de CNAS, insa nu intra in gestionarea directa a Casei, ci raman la
    Ministerul de Finante, care dispune acordarea fondurilor in functie
    de disponibilitatile financiare. Ministrul sanatatii vorbea inca
    din octombrie 2010 despre scoaterea Fondului Unic de Asigurari de
    Sanatate din administrarea Ministerului Finantelor Publice si
    trecerea acestuia in administrarea Casei Nationale de Asigurari de
    Sanatate. Iar CNAS ar urma sa treaca in subordinea Ministerului
    Sanatatii unde va fi condusa de un secretar de stat. Scopul il
    enunta tot atunci chiar ministrul Cseke Attila: “O colectare total
    transparenta. Se vor evita discutiile privind destinatia banilor
    pentru sanatate prin intermediari. Va avea un impact pozitiv pentru
    societate si va putea fi vizibil si efortul bugetar”. De mentionat,
    bugetul Casei de Asigurari e actualmente aprobat de Parlament, iar
    presedintele Casei e desemnat de primul-ministru.

    “Ministrul nu e specialist in domeniu si i se pare mult mai usor
    sa aiba Casa la dispozitia sa. El are o frustrare ca e criticat ca
    nu functioneaza sistemul, desi nu poate gestiona discretionar banii
    din sanatate”, incepe o discutie, cu BUSINESS Magazin, profesorul
    Vasile Astarastoae, presedintele Colegiului Medicilor. El mai spune
    ca banii din sanatate nu sunt condusi de un sistem bicefal,
    intrucat Casa functioneaza ca urmare a actelor normative ale
    Guvernului si a bugetului stabilit de Parlament, iar CNAS nu are
    drept de initiativa legislativa. “Exista totusi o cultura de a avea
    totul sau nimic mostenita din vechiul regim”, adauga Astarastoae.
    Medicii militeaza pentru varianta in care CNAS ar functiona
    autonom, cu membri ai consiliului de administratie alesi direct de
    asigurati, de fapt o veche o lege din 1997 care nu a functionat
    niciodata. Oficial, pentru ca se cheltuiau prea multi bani pe
    alegeri. De fapt, institutia nu ar mai fi avut comanda politica,
    iar banii nu s-ar mai fi putut aloca dupa criterii subiective.

    “Structura actuala ar trebuie sa functioneze dupa modelul de
    business din orice afacere: ministrul sanatatii este CEO-ul, iar
    seful Casei este CFO. Ar trebui sa lucreze ca o echipa in
    gestionarea banilor din sanatate”, spune Dragos Damian,
    presedintele Asociatiei Producatorilor de Medicamente Generice din
    Romania. Insa cata vreme contributia la asigurarile de sanatate a
    tot scazut in ultimii ani si a mai venit si criza pe deasupra,
    banii nu mai vin la Casa asa cum se intampla in trecut. Asa se face
    ca, explica Damian, CNAS nu mai e interesanta pentru ca “nu mai
    aduce excedent bugetar” cum se intampla acum doi-trei ani, ci “ia
    bani de la buget”. In viziunea sa, ministrul sanatatii vrea sa
    aiba, asadar, un control al finantarii, crezand ca va aloca banii
    mai eficient. Insa de fapt, problemele s-ar muta de la Casa la
    minister. “In loc sa apara Lucian Duta la televizor care sa se
    planga de lipsa banilor, va aparea Cseke Attila”, rezuma seful
    APMGR. Specialistii intervievati sunt de acord ca ideea ca “trebuie
    sa scapam de CNAS ca sa aducem bani la buget” nu va functiona cat
    timp sistemul nu e remodelat si nici reformat. Mai intai trebuie
    puse la punct chestiuni ca informatizarea, indicatorii de
    performanta la toate capitolele si aducerea de resurse din mediul
    privat si abia apoi se poate porni discutia despre cine
    administreaza banii.

    (continuarea in pagina a 2-a)

  • Ministrul “perfect” – cum isi reproseaza Cseke Attila o singura nerealizare in Sanatate in 2010

    “O sa ma intrebati sigur si de nereusite. Una dintre nereusite e
    aceea ca dubla comanda in sistemul sanitar se mentine (CNAS si
    Ministerul Sanatatii n.r.). O singura comanda ar fi mult mai
    benefica. A avea un sistem bicefal cu doua institutii care
    reglementeaza in acest domeniu nu cred ca in momentul actual este
    benefic”, a declarat Cseke Attila.

    Pana in prezent, sumele colectate de la cetateni din contributia
    la sistemul de asigurari de sanatate se varsau in bugetul unic al
    Casei Nationale de Asigurari de Sanatate de unde se redistribuiau
    in teritoriu. Dupa modificarile aprobate pentru anul 2011, 60% din
    contributiile colectate in fiecare judet vor ramane la Casa
    Judeteana de Asigurari de Sanatate, doar 3% se vor indrepta catre
    CNAS pentru cheltuieli administrative, iar restul de 37% se vor
    indrepta catre un fond de redistribuire care sa aloce bani
    judetelor unde cheltuielile cu sanatatea sunt mai ridicate.

    Intrebat care e obstacolul in calea imposibilitatii MS de a
    gestiona singur fondurile din sanatate, ministrul a raspuns
    “Aceasta este decizia deocamdata. Multumesc mult” si a parasit sala
    de conferinte.

    CNAS are responsabilitatea de a administra fonduri de circa
    patru miliarde de euro anual, iar de la 1 ianuarie 2011 consiliul
    de administratie al CNAS a fost redus de la 17 membri la sapte:
    patru reprezentanti ai statului (unul numit de Presedintele
    Romaniei si trei numiti de primul-ministru, la propunerea
    ministrului Sanatatii); un reprezentant al confederatiilor
    patronale; un reprezentant al confederatiilor sindicale; un
    reprezentant numit de Primul Ministru, cu consultarea Consiliului
    National al Persoanelor Varstnice.

    Circa 8.000 de medici romani au plecat sa lucreze in strainatate
    din 2007 pana in prezent, conform Colegiului Medicilor, iar numarul
    lor creste de la an la an. Daca acum trei ani, paraseau tara sub o
    mie de doctori pe an, ritmul de crestere a fost dublu de la an la
    an. Romania a ramas cu 41.000 de medici cu drept de libera practica
    si inca 14.000 de rezidenti si pensionari. Datele Colegiului
    Medicilor arata ca media de 1,9 medici la mia de locuitori ne
    situeaza pe ultimul loc la nivelul Uniunii Europene, iar cat timp
    doctorii sunt in continuare dispusi sa-si faca oricand bagajele,
    indicatorul va mai avea de suferit.

  • Vom avea carduri de sanatate incepand din august-septembrie 2011

    Pretul cardului va fi de aproximativ 2 euro si va fi suportat de
    asigurati. Fiecare asigurat cu varsta peste 18 ani va detine un
    card de sanatate, pe care va trebui sa-l prezinte la accesarea
    serviciilor medicale; in caz contrar, serviciile vor fi accesate
    contra cost. Fac exceptie serviciile de urgenta si serviciile
    efectuate in situatii de epidemie, cand serviciile medicale se
    acorda fara conditii.

    Ministrul sanatatii, Cseke Attila, a anuntat ca productia de
    carduri va incepe la Imprimeria Nationala dupa 1 ianuarie 2011, iar
    in paralel va fi dezvoltat sistemul informatic corespunzator.
    Estimarile ministerului vorbesc de 14,9 milioane de asigurati cu
    varsta de peste 18 ani in Romania, iar Imprimeria preconizeaza un
    ritm de emitere a cardurilor de circa 1 milion de carduri pe luna,
    ceea ce ar insemna ca emiterea tuturor cardurilor va dura in jur de
    14-15 luni.

    Cardurile vor fi trimise “probabil prin Posta Romana” asiguratilor,
    iar daca acestia nu vor fi gasiti acasa, cardul va fi pastrat la
    Casa Judeteana a Asigurarilor de Sanatate si va putea fi ridicat de
    acolo, a precizat Cseke Attila.

    “Acest card va aduce ordine in sistem si o disciplina financiara in
    ceea ce priveste accesarea serviciilor si numarul de servicii care
    sunt asigurate”, a afirmat ministrul.

    Cardul de sanatate va stoca informatii precum identitatea
    persoanei, codul de asigurat, emitentul, informatii cu privire la
    diagnosticele medicale de risc vital si bolile cronice, grupa
    sanguina a asiguratului, precum si acceptul exprimat cu privire la
    prelevarea de organe, tesuturi si celule dupa deces.

    Attila a mai spus ca acest card va fi completat de un alt card
    detinut de fiecare prestator de servicii medicale, astfel incat
    pacientul sa poata fi identificat cu usurinta atunci cand solicita
    servicii medicale. “Pacientul va scapa de birocratie, pentru ca nu
    va mai fi nevoit sa prezinte adeverinta eliberata de angajator cu
    privire la plata contributiei de sanatate. Pe de alta parte,
    autoritatile vor putea cunoaste numarul de servicii care sunt
    cerute”, a apreciat ministrul sanatatii.