BusinessMagazin

Tag: crowdfunding

  • Real Estate. Cum să investeşti în imobile fără să fii proprietar?

    Vicenţiu Vlad şi Alex Constantin au mizat pe „dragostea” pentru imobiliare a românilor şi au lansat prima platformă locală de crowdfunding în acest domeniu. Care sunt avantajele investiţiilor în real estate fără act de proprietate?

     

    Din anul 2022 a intervenit regulamentul european care s-a transformat în legislaţiile naţionale, astfel că există legea crowdfundingului în România şi, ca urmare a acestei acestei legi, am primit această autorizaţie de crowdfunding –  suntem astfel prima platformă de crowdlending, asta înseamnă că facilităm împrumuturi pe platforma noastră” a explicat Vicenţiu Vlad, CEO al companiei, în cea mai recentă ediţie a emisiunii ZF Real Estate by Storia.ro.  Stockestate Crowdfunding a fost înfiinţată de Vicenţiu Vlad şi de Alex Constantin, care este CTO şi se ocupă de aspectele tehnologice ce ţin de această platformă. „Ideea a venit din pasiunea noastră, în primul rând ca antreprenori, şi este o îmbinare între domeniul real estate, în care investim de mai mulţi ani offline, şi componenta de banking. Avem ambii expertiză în banking şi componenta tehnologie.” Ideea a fost susţinută de o schimbare în reglementarea europeană: crowdfundingul există oarecum de 10 ani – ca trend în Europa, a început să să formeze după criza din 2008, în care a scăzut încrederea în bănci şi s-au căutat noi forme alternative de finanţare; treptat s-au născut platformele de crowdfunding, activitate nereglementată până în anul 2022. Mai exact, Stock.estate este o platformă de investiţii imobiliare, un marketplace în care există două componente: dezvoltatorii imobiliari care caută mereu finanţare pentru a-şi dezvolta proiectele, iar cealaltă componentă este reprezentată de investitori, cei care doresc să îşi diversifice veniturile investind într-un produs alternativ, potrivit explicaţiilor lui Vicenţiu Vlad.

    Platforma Stock.estate administrată de societatea Stockestate Crowdfunding şi a fost autorizată de ASF în luna august a anului trecut, având ca obiectiv acordarea de împrumuturi prin punerea în legătură a investitorilor interesaţi să acorde finanţare cu dezvoltatorii de proiecte imobiliare. Prin intermediul acesteia, dezvoltatorii pot obţine finanţări de la o serie de investitori pe perioade de până la 60 de luni.  Potrivit lui Vicenţiu Vlad, pentru ca dezvoltatorii să se înscrie în acest proiect, ei trebuie să dovedească o finanţare „sănătoasă”, respectiv aceasta să fie compusă din trei elemente – contribuţia şi banii cu care vine dezvoltatorul, finanţarea bancară, 20% fiind procentul reprezentat de finanţarea alternativă. „Este un best practice care este folosit după ce ai primit autorizaţia de construire şi te afli într-un stadiu mai avansat cu un proiect”, a mai spus Vicenţiu Vlad. Proiectele incluse pe această platformă trec printr-un proces de due diligence, în care ei fac o verificare a aspectelor ce ţin de legalitate – spre exemplu, existenţa autorizaţiei de construire – apoi acest proces include şi o  componenta comercială, adică un studiu de piaţă din care să reiasă dacă proiectul respectiv va avea succes (dacă este poziţionat bine, dacă are o diferenţiere în comparaţie cu alte dezvoltări aflate în zona respectivă şi dacă dezvoltatorul are deja o tracţiune validată prin alte contracte închise sau conversaţii cu alţi investitori pentru a aduce la bun rezultat proiectul); iar cea de-a treia componentă a procesului este cea economică, adică o analiză a firmei.  „Cel mai important este ca dezvoltatorul să aibă un istoric dovedit, odată ce ai construit, iar clienţii tăi au fost mulţumiţi, ai mai multe şanse să faci alte proiecte bune; sunt de asemenea importante şi aspectele financiare ale firmei, este important ca aceasta să fie sănătoasă din punctul de vedere al bilanţului.” Vicenţiu Vlad spune că până acum proiectul a fost primit cu interes de dezvoltatori – având avantajul, prin comparaţie cu o finanţare convenţională sau bancară,  că ei reuşesc să ofere acest credit într-o perioadă mai scurtă, trecând mai rapid prin procesele necesare. „Ne adresăm tuturor dezvoltatorilor imobiliari – ne-am uitat în partea de turism în ultima perioadă, fiindcă este o nişă foarte productivă care merită să fie exploatată.”

    Carte de vizită Vicenţiu Vlad

    1. Anterior activităţii din România, unde a fondat stock.estate şi a investit şi într-o pensiune turistică, a dobândit o experienţă în domeniul militar, unde a fost locotenent în armata italiană;

    2. A obţinut o licenţă în Ştiinte Strategice la Universita deli Studi di Modena e Reggio Emilia şi a urmat două programe masterale, în Relaţii Internaţionale (Universita degli Studi Niccolo Cusano) şi în Ştiinţe Strategice şi Militare (Universita degli Studi di Torino).

    Sursa: LinkedIn

    În ceea ce îi priveşte pe investitorii înscrişi pe platformă, ei pot fi deopotrivă persoane fizice sau persoane juridice. „Procesul de onboarding este foarte rapid, durează undeva la cinci minute, prin care se face o descriere a investitorului – dacă este un investitor sofisticat sau nesofisticat. Trece apoi prin procese reglementate la nivel european, cum ar fi împotriva spălării de bani şi, odată ce trece de aceste procese, investitorul analizează proiectele promovate în platformă şi poate să decidă în care să investească.”  Tichetul minim de investiţie este de zece euro. „Randamentele sunt foarte atrăgătoare dacă facem o comparaţie cu alte produse investiţionale. Dacă vorbim de crowdfunding, acestea vor fi cuprinse între 10 şi 20%, undeva de trei ori mai mult decât randamentul unei investiţii într-un imobil. Dacă cumperi o garsonieră şi o închiriezi, probabil o să mergi pe un 5% anual.” În prezent, Stock.estate are două proiecte active, dintre care unul oferă un randament de 15% anual şi celălalt de 16% raportat la euro. „Bineînţeles, este un produs diferit, prin urmare există şi nişte riscuri asociate la investiţia respectivă. Comparând cu investiţia într-o garsonierăt, tu garsoniera o cumperi, eşti proprietar în CF, o să ai un randament mai mic, dar garsoniera tot timpul rămâne acolo. Şi proiectul pe care noi îl finanţăm există, dar vorbind despre un proiect aflat în dezvoltare – nu ştim ce poate interveni. Există totuşi există un risc minor, care este răsplătit cu un randament mai mare.” Unul dintre proiectele în curs de finanţare alternativă se află în Poiana Braşov, se numeşte Gran Chalet şi este un complex de 98 de apartamente de vacanţă care o să aibă scopul de a fi închiriate în regim hotelier. Proiectul este finalizat în proporţie de 65% complet şi vânzările au ajuns la peste 50%. „Am deschis campania la început de noiembrie, am strâns deja o primă tranşă de 50.000 euro pentru ei; în decembrie se desfăşoară o nouă tranşă.” Al doilea proiect este Sibiu, iar dezvoltatorul se numeşte Novarion Experience, proiectul dezvoltat de ei având un masterplan ambiţios – antreprenorul vrea să construiască un cartier întreg, cu servicii integrate, în apropiere de lacul Binder. Pentru acest proiect au strâns până acum 20.000 de euro.

    Perioada minimă în care investitorii pot să îşi recupereze banii este de şase luni, mergând până la 60 de luni pentru acest împrumut. „În acest moment, pentru cele două campanii active, maturitatea se ajunge la 24 de luni şi dobânzile sunt plătite semestrial. Ca exemplu: pentru campania care este promovată la un randament de 16%, după primele şase luni vor fi plătiţi 8% din randament, după 12 luni alţi 8% şi tot aşa, la final se rambursează principalul plus ultima tranşă de 8%.” „În principiu, atunci când începe dezvoltarea, dezvoltatorul are un business plan şi un buget, aşadar va avea un cash-flow pe toată durata dezvoltării şi îşi va pune această rambursare de 8% la început, care reprezintă pentru el un cost de finanţare. Practic, aşa cum are costuri de dezvoltare pentru materiale sau alte servicii, are şi costul acesta de finanţare, care este prevăzut de la bun început; principalul ar trebui să vină din vânzarea acestor proiecte, dar oarecum noi luăm tot timpul o marjă de timp, proiectele care le avem acum active sunt la 24 de luni, dar real ei au nevoie de 12 luni pentru a implementa proiectul, aşadar ne-am luat un an de marjă astfel încât să fim siguri că o să vândă unităţile respective şi o să ramburseze investitorii.”  

     

    3 întrebări şi răspunsuri din interviul cu Vicenţiu Vlad, CEO al Stockestate Crowdfunding

    1. Cum vezi tu piaţa în acest moment?
    Este o perioadă foarte diferită faţă de ce s-a întâmplat în 2008. Există mult mai multă maturitate în piaţă, dezvoltatorii sunt mai solizi, au deja proiecte finalizate, aşadar aceasta este prima diferenţă. Cu siguranţă este o perioadă în care au încetinit vânzările, dar din ce văd eu, au încetinit vânzările pentru produse de calitate medie. Dacă ne uităm la produsele de calitate înaltă, pentru proiectele care într-adevăr se diferenţiază nu văd nicio încetinire în vânzări. Oarecum în perioadele de aşa-zisă criză lumea se îndreaptă spre proiecte care dau mai multă siguranţă şi care se diferenţiază – nu aş spune neapărat cele mai scumpe, dar cele de calitate şi de clasă medie.

    2. Cum crezi că va fi anul 2024 prin prisma preţurilor, mai ales pentru imobile?
    Părerea mea este că preţurile cu siguranţă nu o să scadă, nici nu o să crească foarte mult – aşadar este o perioadă de redresare.  Nu am văzut în piaţă, în proiectele pe care le urmăresc, discounturi majore, cum se aştepta majoritatea. Am văzut nişte redresări de 5-7%, dar nu văd scăderi majore. Aceasta este marea întrebare: vor scădea preţurile la imobiliare? Părerea mea este că nu, nu are cum să se întâmple acest lucru din punct de vedere economic fiindcă inflaţia tot creşte, deci banul se devalorizează.

    3. Cum vor funcţiona dezvoltatorii în anul 2024, având în vedere şi lipsa autorizărilor de construire cu care se confruntă piaţa?
    Va fi un an de rezilienţă din toate punctele de vedere. Contextul este mai dificil, nu mai sunt ani în care se dădeau banii pe bandă rulantă, deci şi ei trebuie să fie mai atenţi. Faptul că autorizările  sunt mai puţine poate fi oarecum un beneficiu pentru dezvoltatorii care au o asemenea autorizare sau vor să se dezvolte, într-o piaţă liberă, dacă oferta e mai limitată, şi cererea o să urmeze.

  • Surpriză: Ovidiu Ghiman, fostul director B2B al Telekom lansează Ronin, o platformă de finanţare deschisă către start-up-uri dar şi către companii în alte stadii de dezvoltare

    Ovidiu Ghiman, unul dintre cei mai cunoscuţi executivi din industria locală de comunicaţii, care a fost directorul B2B al grupului Telekom România, a lansat alături de Felix Crişan – cofondator Netopia – unul dintre cei mai mari procesatori locali de plăţi online şi un alt antreprenor în IT – Bogdan Almaşi, o platformă, denumită Ronin, prin care start-up-urile dar şi companiile aflate în alte stadii de dezvoltare, pot lansa campanii de finanţare prin crowdfunding în care valoarea minimă a tichetului de investiţii este de doar 100 de euro.

    Echipa de fondatori a lucrat cu compania de audit şi consultanţă Deloitte pentru definirea proceselor interne şi a procedurilor de lucru în concordanţă cu regulamentul aprobat de Comisia Europeană privind finanţările participative. Proiectul a obţinut o finanţare de o jumătate de milion de euro de la “un investitor autohton”, a cărui identitate nu a fost dezvăluită. Platforma va fi deschisă pentru companii şi investitori din UE.
    Ronin va evalua companiile care aplică pentru a lansa campanii de finanţare, iar cele care vor îndeplini criteriile stabilite vor putea lansa efectiv campanii la care să aibă acces investitorii de retail.

    “Misiunea Ronin este de a facilita legătura dintre antreprenori şi investitorii de tip crowd şi de a permite oricui să devină investitor printr-o contribuţie minimă de 100 euro pentru susţinerea proiectului preferat. Astfel, în urma unui proces riguros de selecţie şi validare a ideilor de business, echipa Ronin va oferi antreprenorilor accesul la resursele necesare pentru lansarea şi dezvoltarea afacerilor lor. Echipa Ronin selectează companiile care prezintă potenţial, conform unei grile independente de evaluare, le sprijină în pregătirea campaniei de atragere de finanţare, şi le aduce în faţa investitorilor de retail, care până în prezent nu aveau deloc acces la proiecte rezervate în mod tradiţional fondurilor de investiţii. Cu ajutorul Ronin, oricine are acum oportunitatea de a investi în startup-uri şi în companii consacrate, începând de la tichete de 100 euro”, conform Ronin.

    Proiectul se lansează pe o piaţă încă în formare, unde cel mai mare jucător este un alt proiect local, SeedBlink – o platformă de investiţii prin crowdfunding lansată de foşti bancheri şi nume grele din industria locală de IT – precum Radu Georgescu şi Carmen Sebe – care este specializată pe proiecte tech şi unde pragul minim de investiţii este de 2.500 de euro. Ronin nu îşi propune să fie limitat la industria tech şi nici la finanţarea start-up-urilor, explică fondatorii. “Inovaţia în business nu reprezintă o exclusivitate a companiilor de tehnologie sau care au o componentă semnificativă de tehnologie.

    Prin urmare, orice companie, din orice domeniu şi în orice stadiu de dezvoltare, care inovează, poate să aplice pentru a fi listată prin platforma Ronin, venind astfel în faţa publicului larg pentru a solicita o finanţare”.

    Deschidem noi oportunităţi şi pentru antreprenori şi pentru investitorii din retail, spune Ovidiu Ghiman. “Inconvenientele de care se lovesc atât companiile, cum ar fi condiţiile nerezonabile de finanţare, cât şi investitorii, cum ar fi lipsa informaţiilor despre oportunităţile de investiţii sau lipsa de transparenţă pre sau post investiţie nu ar trebui să constituie un impediment  în calea antreprenorilor care au nevoie de sprijin şi au potenţialul de a genera valoare adăugată pentru companiile lor, pentru investitori şi pentru clienţii finali”, a declarat Ovidiu Ghiman.

    Felix Crişan, cofondator al Netopia – unul dintre cei mai mari procesatori de plăţi online de pe piaţa locală dar şi al aplicaţiei de plăţi MobilPay, şi unul dintre antreprenorii cunoscuţi de pe piaţa locală de IT, consideră că tehnologia va juca un rol cheie în acest proiect.
    „Tehnologia şi modificările legislative ne oferă în 2021 posibilitatea de a nu mai depinde de instituţii financiar-bancare care să furnizeze încredere între adevăraţii deţinători de capital (investitorii) şi cei care au nevoie de capital pentru a genera profit (antreprenorii). Încrederea va fi furnizată de tehnologia Ronin care va asigura transparenţa şi comunicarea continuă dintre antreprenori şi investitori, care vor fi asigurate prin intermediul platformei Ronin. Astfel, se vor crea premisele pentru reducerea gradului de intermediere, micii investitori având astfel acces direct la oportunităţile de investiţii. ”, a declarat Felix Crişan.

    „Obiectivul nostru este ca Ronin să devină o comunitate a românilor antreprenori care, uniţi de experienţe şi provocări similare, vor reuşi să se sprijine reciproc şi să crească împreună. Îi vom aduce împreună pe cei mai activi, creativi şi inovatori dintre români. Unii din postura de antreprenori, alţii din postura de investitori sau experţi care susţin micile companii să se dezvolte şi să creeze valoare adăugată şi progres în societate.’’ a adăugat Bogdan Almaşi.

    Ovidiu Ghiman: Nu vom fi doar o platformă de crowdfunding

    Ronin are o strategie de dezvoltare în care segmentul de finanţare prin crowdfunding reprezintă doar o primă etapă de dezvoltare, a explicat pentru ZF Ovidiu Ghiman. “Vom aduce mecanisme noi de finanţare în platformă, care să acopere etape viitoare de dezvoltare a companiilor. Nu vom fi doar o platformă de crowdfunding, în viitor vom fi o platformă care va finanţa companii în diferite etape de dezvoltare, prin diferite mecanisme”, a explicat Ghiman.

    Platforma a avut deja discuţii cu antreprenori şi are deja o listă de câteva “zeci de proiecte” care urmează să lanseze campanii de finanţare pe Ronin, câteva dintre ele fiind foarte aproape de momentul deschiderii către public. Limita minimă a unei campanii de finanţare este în acest moment de de 50.000 de euro, iar o limită superioară nu există.

    Cât costă Ronin pentru antreprenori şi investitori

    Costurile de due dilligence pentru companiile care intră pe platformă sunt acoperite la momentul lansării Ronin de platformă, au precizat reprezentanţii proiectului. Costurile achitate de antreprenori pentru finanţările obţinute prin Ronin sunt reprezentate de un comision aplicat la suma obţinută. “Antreprenorii vor plăti un comision de 7% din suma atrasă prin campanie, în momentul în care suma finanţată ajunge la antreprenori”. Comisionul este în linie cu cel aplicat în general în industrie, inclusiv de SeedBlink.

    Cum funcţionează înscrierea şi selecţia business-urilor care vor putea fi susţinute de Ronin ?

    Va fi vorba de mai multe mecanisme, explică Ovidiu Ghiman. “Vom avea recomandări direct în platformă şi scouting cu echipa proprie. Am creat un mecanism de due dilligence, pe bază de competenţe interne şi externe, prin care ne asigurăm că le propunem investitorilor oportunităţi care vor genera valoare adaugată pe termen lung. Acoperim un set complet de criterii: de la oportunitatea de piaţă, competiţie, propunerea de valoare până la componenta echipei de proiect şi resursele la care au acces. Însă, în cele din urmă, obiectivul nostru este ca validarea finală să fie făcuta de <<crowd>>, pentru că ei sunt cei care trebuie să creadă în proiectele în care aleg să investească”.

    Cu ce e diferit Ronin faţă de alte proiecte din piaţă?

    Întrebat cum se diferenţiază Ronin de alte platforme deja existente în piaţă, Ovidiu Ghiman a punctat mai multe aspecte:
    “- finanţăm orice afacere inovativă, nu doar cele care au background tehnologic puternic
    – dăm o nouă definiţie, curajoasă, pentru ce înseamnă crowdfunding, întruchipată prin reducerea tichetului minim de investiţie la 100 de euro, ceea ce va creşte semnificativ accesul investitorilor la oportunităţile de investiţii şi îi va ajuta să îşi diversifice portofoliile
    – construim o platformă future-proof din punct de vedere tehnologic, o platformă care transformă radical experienţa participanţilor la ecosistem
    – automatizăm procesele legate de derularea campaniei şi finalizarea investiţiei, pentru antreprenori şi investitori
    – integrăm o piaţă secundară funcţională la momentul finalizării primei campanii, care generează lichiditate în sistem şi le permite investitorilor să controleze un viitor liquidity event
    – redefinim conceptului de mentoring, într-un mod foarte practic şi funcţional, pentru toţi membrii comunităţii”

  • Crowdfunding, soluţia salvatoare pentru muzee şi galerii de artă

    Art Fund vrea să ajute muzee şi galerii de artă să facă rost de finanţare pentru expoziţii sau pentru conservarea şi restaurarea unor opere de artă, conform BBC. În acest scop, a lansat o platformă specială, Art Happens, unde internauţii pot vedea proiectele propuse şi sumele necesare şi pot dona orice sumă doresc, de la 5 lire sterline în sus.

    Donatorii primesc în semn de apreciere diverse atenţii, cum ar fi afişe cu autografe ale expozanţilor ori invitaţii la recepţiile unde participă artiştii finanţaţi.

  • Idei de afaceri: Ultima modă în crowdfunding

    Acestea au însă un dezavantaj pe care un site nou lansat, byco.com, doreşte să-l elimine, şi anume faptul că solicitanţii de finanţare trebuie să petreacă prea mult timp interacţionând cu internauţii investitori, scrie New York Times.

    Byco.com se adresează creatorilor de modă care prezintă un proiect pentru un produs, fondatorul site-ului calculează costul realizării unei mostre, apoi o afişează pe site, prin intermediul căruia internauţii pot finanţa producerea ei. Produsul este apoi oferit la vânzare vreme de o lună, creatorul său fiind încurajat să se promoveze pe Facebook sau alte platforme.

  • Super-găselniţă de vânzări

    Un site recent lansat, Zanoby.com, îşi propune să fie o punte de legătură între cei care apreciază calitatea articolelor de lux de serie mică şi meşteşugarii italieni care le produc, iar pe viitor gama de producători s-ar putea lărgi.

    Prin intermediul site-ului, meşteşugarii propun un produs şi anunţă un număr minim de comenzi necesar confecţionării acestuia, iar utilizatorii care comandă le asigură fondurile necesare şi totodată primesc un articol lucrat manual pe care, dacă l-ar cumpăra de la magazin, ar plăti un preţ substanţial mai mare.

  • Doriţi un animal de casă? Luaţi-vă o meduză! (VIDEO)

    Aşa stau lucrurile cu o mică firmă din San Francisco, JellyFish Art, înfiinţată împreună cu câţiva prieteni de Alex Andon, un tânăr fascinat de delicateţea meduzelor, care, în ciuda acestei caracteristici, supravieţuiesc în apele planetei de sute de milioane de ani.

    Pornind de la observaţia că multora le place foarte mult să admire meduzele la expoziţiile de creaturi acvatice, tânărul s-a gândit că ar putea face o afacere din plasarea de meduze la doritori, împreună cu spaţiul locativ corespunzător, deoarece acestea nu pot sta într-un acvariu obişnuit, pentru că rămân blocate pe la colţuri sau sunt rănite de pompele de aer care le aspiră.

    Apelând la site-ul de crowdfunding Kickstarter.com, fondatorii JellyFish Art au reuşit să facă rost de aproape 163.000 de dolari, banii necesari pentru construirea unui acvariu adecvat, donaţi mai ales de cei care-şi doreau meduze pe post de animale de casă, astfel încât şi-au permis să dea comandă în China, cerând să se monteze în acvarii şi un sistem de lumini colorate care să pună în valoare meduzele ce plutesc în ele. Comenzile de meduze nu au întârziat să apară, iar proprietarii companiei se gândesc deja la extindere.

  • “Dati un leu pentru Ateneu” in era internetului

    Asa a aparut conceptul de “crowdfunding”, adica obtinerea de
    finantare in urma cererilor catre necunoscutii de pe internet – o
    solutie la care apeleaza muzicieni, artisti sau cineasti.

    Izvorat in parte din lupta impotriva pirateriei, in care o solutie
    era oferirea gratis a unei piese muzicale sau a unui album, urmand
    ca publicul sa-l plateasca pe artist cu cat voia si daca voia,
    “crowdfunding” este o metoda moderna de finantare pentru muzicienii
    sau cineastii care altfel nu ar putea sa-si lanseze creatiile, date
    fiind problemele cronice din finantarea culturii. Unii artisti au
    inteles repede ca apelul la comunitati online le-ar putea rezolva
    problemele banesti. Asa se face ca o trupa ca Marillion si-a lansat
    deja cateva albume cu bani de la fani, in timp ce in domeniul
    cinematografic sunt deja realizatori care si-au finalizat creatiile
    prin crowdfunding.

    Nu e de mirare astfel ca au aparut si intreprinzatori care s-au
    gandit ca ar putea castiga din intermedierea intre cei ce cauta
    bani pentru proiecte si publicul larg cu potential de finantare. Au
    aparut site-uri specializate, intre care unul intitulat sugestiv
    Feedthemuse.net (“Hraniti muza”) sau Rockethub.com (ambele au
    pornit de la muzica si in prezent pot fi utilizate pentru orice
    proiect de creatie), Slicethepie.com ori Sellaband.com, printre
    primele axate pe lansarea de tineri muzicieni. Un site foarte
    important, care s-a impus in ultima vreme, este Kickstarter.com,
    gratie caruia intreprinzatori privati si-au gasit finantari de pana
    la un milion de dolari, chiar daca domeniile lor de actiune n-au
    nicio legatura cu muzica sau filmul, ceea ce sugereaza ca solutia
    de “crowdfunding” ar putea fi aplicata si de alte companii decat
    cele din industria culturala.

    Modelul utilizat de aceste site-uri este in general de tipul “totul
    sau nimic” – solicitantii de fonduri trebuie sa stabileasca o suma
    pe care o doresc, apoi solicitantii primesc banii daca se strange
    toata suma, iar daca nu, atunci banii se intorc la cei ce i-au
    donat.