Tag: Cronologie

  • Principalele atacuri armate cu victime multiple produse în SUA în ultimele trei decenii/ Care e fost cel grav atentat din istoria modernă | CRONOLOGIE

    În iulie 2012, după masacrul comis într-un cinematograf din Aurora (Colorado), revista Mother Jones a creat prima bază de date privind atacurile armate din Statele Unite.

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI AICI
     

  • CRONOLOGIE: Cele mai puternice cutremure din ultimii 100 de ani

    – Cel mai puternic cutremur, cu magnitudinea de 9,5, s-a produs în mai 1960 în Chile, provocând 1.655 de morţi.

    – Un cutremur cu magnitudinea de 9,2 a avut loc în martie 1964 în Alaska, Statele Unite, provocând 125 de victime.

    – Un cutremur cu magnitudinea de 9,1 în largul insulei indoneziene Sumatra, produs în decembrie 2004 şi urmat de un tsunami, provoacă 230.000 de morţi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CRONOLOGIE: Marile premiere din domeniul explorării spaţiale, exceptând misiunile cu echipaj uman

    De atunci, oamenii au trimis mai multe sonde în Sistemul Solar, pentru a explora Soarele, planetele şi alte corpuri cereşti.

    Dacă totul va funcţiona aşa cum era prevăzut, o altă etapă importantă va fi realizată miercuri, când Agenţia Spaţială Europeană (ESA) va încerca să plaseze un robot – Philae, transportat de sonda Rosetta – pe o cometă (Ciurimov-Gherasimenko).

    Prezentăm mai jos cronologia premierelor spaţiale (exceptând zborurile cu echipaje umane):

    Sputnik 1 – Primul satelit artificial al Pământului a fost lansat de Uniunea Sovietică pe 4 octombrie 1957, inaugurând era spaţială şi extinderea Războiului Rece la nivelul cosmosului. Acea micuţă sferă din aluminiu a avut nevoie de 98 de minute pentru a înconjura Terra şi a trimite primul mesaj din spaţiu.

    Luna 2 – O altă reuşită sovietică, sonda Luna 2 a fost primul vehicul fabricat de oameni care a ajuns pe un alt corp ceresc, prăbuşindu-se pe satelitul natural al Pământului în 1959. În acelaşi an, succesorul ei, Luna 3, a trimis primele fotografii de pe faţa ascunsă a Lunii. În 1966, sonda Luna 9 a fost prima din istorie care a reuşit o coborâre lentă pe suprafaţa satelitului.

    Venera 3 – Această sondă sovietică a fost prima care a ajuns pe suprafaţa unei alte planete, Venus, în 1966. O capsulă a putut să coboare pe Venus, însă contactul cu sonda a fost pierdut. Prima coborâre lentă pe Venus a fost realizată de sonda Venera 7, patru ani mai târziu. Venera 7 a transmis primele semnale radio de pe o altă planetă şi a dezvăluit faptul că Venus este total nelocuibilă pentru oameni.

    Pioneer 10 – În 1973, această sondă spaţială construită de NASA a fost prima care s-a apropiat de Jupiter, trecând la o distanţă de 130.000 de kilometri de cea mai mare planetă din Sistemul Solar. Continuându-şi călătoria, sonda americană a devenit, în 1983, primul vehicul spaţial care a depăşit orbita planetei Neptun, cea mai îndepărtată planetă de Soare din Sistemul Solar. Pioneer 10 şi “sora” ei, Pioneer 11, transportă la bord plăcuţe din aluminiu care conţin desene cu bărbaţi şi femei, trimise în spaţiu în eventualitatea în care aceste sonde se vor întâlni cu reprezentanţi ai unor civilizaţii extraterestre. Ultimul contact al sondei Pioneer 10 cu Terra datează din anul 2003.

    Voyager 1 şi Voyager 2 – Lansată în 1977, Voyager 1 a trimis pe Terra fotografii detaliate cu Jupiter şi Saturn înainte de a deveni, în 1998, vehiculul spaţial creat de om care a ajuns la cea mai mare distanţă de Terra. În 2012, sonda americană a depăşit graniţele Sistemului Solar şi a pătruns în spaţiul interstelar. Ca şi însoţitoarea sa Voyager 2, sonda Voyager 1 transportă un disc placat cu aur care conţine “formule de salut adresate Universului”, exprimate în 60 de limbi terestre.

    Galileo – Lansată în 1989, această sondă construită de NASA a fost prima din istorie care s-a plasat pe orbita unei planete uriaşe gazoase, Jupiter, în 1995. Sonda a evidenţiat prezenţa apei lichide sub suprafaţa îngheţată a Europei, unul dintre sateliţii lui Jupiter.

    Mars Pathfinder – Această sondă spaţială americană s-a plasat pe Marte în 1997. Pentru prima dată, un mic robot pe roţi, Sojourner, a putut să plece în explorarea planetei roşii.

    Near Shoemaker – Această sondă spaţială creată de NASA a fost prima care a coborât, în 2001, pe un asteroid, Eros. Patru ani mai târziu, sonda spaţială Hayabusa a fost prima care a prelevat un eşantion de rocă extras de pe un asteroid, Itokawa, aducând pe Terra mostra colectată.

    Cassini – Proiect comun realizat de NASA, Agenţia Spaţială Europeană (ESA) şi Agenţia Spaţială Italiană (ASI), această sondă a devenit, în 2004, prima care a pătruns pe orbita lui Saturn, fapt care i-a permis să studieze inelele acestei planete uriaşe. În 2005, Cassini a lansat sonda Huygens, care a coborât pe Titan, cel mai mare satelit al lui Saturn.

    Stardust – În 2004, această misiune a cercetătorilor de la NASA a fost prima care a colectat eşantioane de praf din siajul unei comete, 81P/Wild. Particulele au revenit pe Terra la bordul unei capsule, în 2006.

  • CRONOLOGIE: Marile premiere din domeniul explorării spaţiale, exceptând misiunile cu echipaj uman

    De atunci, oamenii au trimis mai multe sonde în Sistemul Solar, pentru a explora Soarele, planetele şi alte corpuri cereşti.

    Dacă totul va funcţiona aşa cum era prevăzut, o altă etapă importantă va fi realizată miercuri, când Agenţia Spaţială Europeană (ESA) va încerca să plaseze un robot – Philae, transportat de sonda Rosetta – pe o cometă (Ciurimov-Gherasimenko).

    Prezentăm mai jos cronologia premierelor spaţiale (exceptând zborurile cu echipaje umane):

    Sputnik 1 – Primul satelit artificial al Pământului a fost lansat de Uniunea Sovietică pe 4 octombrie 1957, inaugurând era spaţială şi extinderea Războiului Rece la nivelul cosmosului. Acea micuţă sferă din aluminiu a avut nevoie de 98 de minute pentru a înconjura Terra şi a trimite primul mesaj din spaţiu.

    Luna 2 – O altă reuşită sovietică, sonda Luna 2 a fost primul vehicul fabricat de oameni care a ajuns pe un alt corp ceresc, prăbuşindu-se pe satelitul natural al Pământului în 1959. În acelaşi an, succesorul ei, Luna 3, a trimis primele fotografii de pe faţa ascunsă a Lunii. În 1966, sonda Luna 9 a fost prima din istorie care a reuşit o coborâre lentă pe suprafaţa satelitului.

    Venera 3 – Această sondă sovietică a fost prima care a ajuns pe suprafaţa unei alte planete, Venus, în 1966. O capsulă a putut să coboare pe Venus, însă contactul cu sonda a fost pierdut. Prima coborâre lentă pe Venus a fost realizată de sonda Venera 7, patru ani mai târziu. Venera 7 a transmis primele semnale radio de pe o altă planetă şi a dezvăluit faptul că Venus este total nelocuibilă pentru oameni.

    Pioneer 10 – În 1973, această sondă spaţială construită de NASA a fost prima care s-a apropiat de Jupiter, trecând la o distanţă de 130.000 de kilometri de cea mai mare planetă din Sistemul Solar. Continuându-şi călătoria, sonda americană a devenit, în 1983, primul vehicul spaţial care a depăşit orbita planetei Neptun, cea mai îndepărtată planetă de Soare din Sistemul Solar. Pioneer 10 şi “sora” ei, Pioneer 11, transportă la bord plăcuţe din aluminiu care conţin desene cu bărbaţi şi femei, trimise în spaţiu în eventualitatea în care aceste sonde se vor întâlni cu reprezentanţi ai unor civilizaţii extraterestre. Ultimul contact al sondei Pioneer 10 cu Terra datează din anul 2003.

    Voyager 1 şi Voyager 2 – Lansată în 1977, Voyager 1 a trimis pe Terra fotografii detaliate cu Jupiter şi Saturn înainte de a deveni, în 1998, vehiculul spaţial creat de om care a ajuns la cea mai mare distanţă de Terra. În 2012, sonda americană a depăşit graniţele Sistemului Solar şi a pătruns în spaţiul interstelar. Ca şi însoţitoarea sa Voyager 2, sonda Voyager 1 transportă un disc placat cu aur care conţine “formule de salut adresate Universului”, exprimate în 60 de limbi terestre.

    Galileo – Lansată în 1989, această sondă construită de NASA a fost prima din istorie care s-a plasat pe orbita unei planete uriaşe gazoase, Jupiter, în 1995. Sonda a evidenţiat prezenţa apei lichide sub suprafaţa îngheţată a Europei, unul dintre sateliţii lui Jupiter.

    Mars Pathfinder – Această sondă spaţială americană s-a plasat pe Marte în 1997. Pentru prima dată, un mic robot pe roţi, Sojourner, a putut să plece în explorarea planetei roşii.

    Near Shoemaker – Această sondă spaţială creată de NASA a fost prima care a coborât, în 2001, pe un asteroid, Eros. Patru ani mai târziu, sonda spaţială Hayabusa a fost prima care a prelevat un eşantion de rocă extras de pe un asteroid, Itokawa, aducând pe Terra mostra colectată.

    Cassini – Proiect comun realizat de NASA, Agenţia Spaţială Europeană (ESA) şi Agenţia Spaţială Italiană (ASI), această sondă a devenit, în 2004, prima care a pătruns pe orbita lui Saturn, fapt care i-a permis să studieze inelele acestei planete uriaşe. În 2005, Cassini a lansat sonda Huygens, care a coborât pe Titan, cel mai mare satelit al lui Saturn.

    Stardust – În 2004, această misiune a cercetătorilor de la NASA a fost prima care a colectat eşantioane de praf din siajul unei comete, 81P/Wild. Particulele au revenit pe Terra la bordul unei capsule, în 2006.

  • CRONOLOGIE: Evenimentele şi declaraţiile care au precedat demisia ministrului Corlăţean

    Românii din străinătate au ieşit, pe 2 noiembrie, la primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, în număr record la vot, imaginea votului din diaspora fiind cea a cozilor uriaşe care s-au format, în mai multe capitale europene, dar şi ale protestelor pentru dreptul de a alege şi al închiderii porţilor în faţa celor care nu au mai putut vota.

    Pe lângă numărul mic de secţii de vot, necorelat la numărul românilor din unele ţări europene, alegătorii au reclamat faptul că procesul de vot a fost îngreunat de numărul insuficient al ştampilelor. În cele mai multe secţii cu probleme, au fost doar 3-4 ştampile de vot.

    Un alt factor care a dus la o durată mai mare a procedurilor de vot a fost completarea declaraţiei pe proprie răspundere.

    Agenţia MEDIAFAX prezintă o cronologie a evenimentelor şi declaraţiilor care au precedat depunerea mandatului de către ministrul Corlăţean:

     

    Duminică, 2 noiembrie, primul tur de scrutin

    La închiderea urnelor, sute de români care voiau să îşi exercite dreptul de vot la Paris, Londra, Munchen şi Viena nu au mai putut face acest lucru întrucât secţiile de votare s-au închis. Nemulţumiţi că au stat ore în şir la coadă şi că procesul electoral s-a desfăşurat cu greutate, oamenii au protestat vehement, iar la Paris au intrat cu forţa în sediul Ambasadei în speranţa că vor fi lăsaţi să voteze dacă sunt în incinta instituţiei.

    Chişinău, Paris sau Londra sunt doar câteva dintrele capitalele unde cozile s-au format la puţin timp după deschiderea urnelor, la 7:00, ora locală.

    Cele mai multe probleme au fost la Ambasada de la Paris, unde a fost nevoie de intervenţia trupelor speciale.

    Probleme au fost şi la Londra, unde peste 1.000 de oameni nu au putut vota la secţiile de la Ambasadă şi de la ICR. O alegătoare susţine că a stat circa 7 ore la coadă şi tot nu a reuşit să voteze. Aceasta afirmă că în secţia de la ambasadă nu a mai intrat nimeni după ora 20:45, iar cei din interior s-au baricadat şi au chemat poliţia.

    În Germania au fost deschise cinci secţii de vot, la trei dintre ele oamenii aşteptând ore în şir pentru a vota.

    Peste 300 de români au protestat, duminică-seară, la consulatul de la Munchen, nemulţumiţi că, din cauza aglomeraţiei şi a proastei organizări, nu au putut vota. O persoană care a votat a povestit că a fost nevoit să stea cinci ore la coadă. Aceeaşi situaţia a fost şi Stuttgart, unde alegătorii i-au cerut consulului să-i lase pe toţi să intre în incinta clădirii până la ora 21:00 pentru a putea vota.

    Şi la Viena s-a stat la cozi uriaşe, în timp ce mai mulţi români din vestul Austriei au reclamat faptul că au avut la dispoziţie o singură secţie de vot, cea de la Graz, insuficientă pentru a-şi exprima votul.

    Duminică, imediat după închiderea secţiilor de votare, la ora 21.00, preşedintele Traian Băsescu a cerut demisia miniştrilor Titus Corlăţean şi Bogdan Stanoevici.

    Duminică, odată cu apariţia informaţiilor referitoare la aglomeraţia de la secţiile de votare din străinătate şi la faptul ca aşteptarea pentru a vota dureaza câteva ore, MAE preciza că nu are responsabilităţi în ceea ce priveşte derularea operaţiunilor de votare în interiorul secţiilor din străinătate, aceste atribuţii revenind birourilor electorale, ministerul explicând, totodată, că procedurile suplimentare fac ca votul din afara ţării să dureze mai mult.

    MAE susţinea, într-un comunicat, că preşedinţii secţiilor de votare din străinătate – chiar dacă sunt angajaţi MAE – nu se subordonează ministerului în acţiunile şi deciziile pe care le iau în organizarea votării.”De-a lungul întregului proces de organizare a alegerilor, MAE colaborează strâns cu Biroul Electoral nr. 48 pentru Secţiile de Votare din Străinătate şi urmează întocmai deciziile acestuia şi ale Biroului Electoral Central”, informa MAE.

    De asemenea, pe fondul nemulţumirilor venite din diaspora, preşedintele executiv al PSD, vicepremierul Liviu Dragnea, declara că aceştia nu au de ce să solicite demisia ministrului de Externe, Titus Corlăţean, întrucât nu MAE a stabilit regulile de desfăşurare a votului, ci BEC şi AEP. Dragnea preciza că în ce priveşte organizarea alegerilor, Guvernul se ocupă de securizarea procesului electoral, BEC fiind instituţia care a stabilit toate regulile.

    Premierul Victor Ponta, a declarat, duminică, după exit-poll-urile pentru turul întâi al prezidenţialelor, că în 2009 “s-a furat” în diaspora şi că la acest scrutin au fost cozi la secţiile de vot pentru că nu se fraudează.”În rest, organizarea în secţiile de vot aparţine – tot ce ţine de organizare – AEP, iar BEC decide şi noi (Guvernul, n.r.) asigurăm doar condiţiile”, a spus Ponta.

    Prima reacţie a ministrului Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a venit duminică seară, la un post de televiziune, unde a afirmat că procedura de vot în străinătate s-a prelungit deoarece “s-a dorit scrupulozitate” şi evitarea fraudei din 2009.

    “Această problemă (de la secţiile de vot din afara ţării – n.r.) a fost legată de documentele specifice pentru votul în străinătate, atât datorită faptului că a trebuit completată (declaraţia pe propria răspundere – n.r.) în interiorul ambasadei şi asta nu ministrul Afacerilor Externe a decis, ci, în mod legal şi corect BEC-ul, pentru că s-a dorit ca aceste declaraţii, inclusiv pe proprie răspundere, că nu vor mai vota multiplu în altă parte, s-a dorit scrupulozitate şi evitarea fraudei din 2009”, a declarat Titus Corlăţean, la Antena 3.

    Biroul Electoral Central a adresat, duminică noaptea, Ministerului Afacerilor Externe invitaţia de a participa, marţi, de la ora 12.00, la o întâlnire cu membrii Biroului, la sediul acestuia, pentru remedierea disfuncţionalităţilor sesizate, în perspectiva turului doi al alegerilor prezidenţiale.

    Reacţiile au venit imediat şi în ţară, duminică seara, aproximativ 200 de persoane protestând la sediul MInisterului Afacerilor Externe, faţă de organizarea alegerilor în străinătate.

    Protestatarii, majoritatea tineri, au cerut demisia ministrului de Externe Titus Corlăţean, au scandat lozinci anti-Ponta şi au cerut ca secţiile din străinătate să rămână deschise ca să poată vota românii aflaţi la cozi în mai multe oraşe.

    Luni, 3 noiembrie

    După declaraţiile de dumunică seară, premierul Victor Ponta a ieşit, luni, în declaraţie publică, pe tema votului din diaspora, alături de ministrul de Externe, Titus Corlăţean, la sediul MAE. Ponta a anunţat că ministrul Corlăţean şi echipa din minister garantează cu funcţiile lor că, pe 16 noiembrie, niciun cetăţean român care vrea să voteze nu va rămâne în afara unei secţii de vot.

    Tot luni, preşedintele PNL şi candidat la prezidenţiale, Klaus Iohannis, a declarat că în cazul alegerii sale în funcţia de şef al statului va cere elaborarea în termen de şase luni a legislaţiei privind votul prin corespondenţă şi votul electronic, după ce Guvernul Ponta “i-a supus la umilinţe” pe cei din diaspora.

    Şi ministrul Titus Corlăţean vine, luni, cu noi declaraţii pe tema votului din diaspora. El precizează că, pe lângă oamenii de bună credinţă, au fost susţinători ai unor candidaţi care au generat o stare de spirit care a dus la violenţele de la Paris, iar unele secţii din Germania, precum Stuttgart şi München, unii au venit special pentru a îngroşa coada. Întrebat dacă are suspiciuni că s-ar fi întâmplat şi altceva decât un interes normal al românilor din diaspora de a merge la vot, Corlăţean a precizat că ştie foarte bine comunităţile româneşti de cel puţin 15 ani şi, pe lângă “foarte mulţi oameni de bună credinţă” care au dorit să voteze, au fost “oameni care sunt susţinători ai unor candidaţi, care acum, unii dintre ei, au ieşit din cursă şi care au putut să provoace şi să genereze o anume stare de spirit ajungând chiar la violenţe aşa cum a fost cazul la Paris”.

     

    Marţi, 4 noiembrie

    Marţi, Titus Corlăţean anunţă, după întâlnirea cu reprezentanţi ai BEC, că MAE a propus ca declaraţie pe propria răspundere să poată fi descărcată online şi completată înainte de vot, urmând ca la secţia de vot să fie doar semnată.

    Decizia BEC adoptată marţi prevede că în termen de 5 zile, în situaţia în care biroul electoral al secţiei de votare din străinătate nu este constituit din numărul maxim de membri, preşedintele biroului va putea asigura completarea acestuia cu persoane din lista întocmită de MAE. De asemenea, BEC a decis că alegătorii din străinătate îşi vor putea printa singuri formularul declaraţiei pe propria răspundere, afişat pe site-urile BEC şi al MAE, document pe care îl vor putea completa şi în afara secţiilor de votare. Decizia a fost adoptată ţinând cont de necesitatea fluidizării procesului de votare la secţiile de votare din străinătate în cazul organizării unui al doilea tur de scrutin pentru alegerea Preşedintelui României.

    Şi Ambasada SUA reacţionează, marţi, şi precizează, la solicitarea MEDIAFAX, că Procesul electoral este primordial în democraţie. “Salutăm angajamentul autorităţilor responsabile în vederea reexaminării procedurilor şi a efectuării rectificărilor necesare astfel încât fiecare cetăţean să-şi exprime votul, în conformitate cu Constituţia şi legea”, se arată în răspunsul misiunii diplomatice.

    Tot marţi, Federaţia asociaţiilor de români din Europa (FADERE) a cerut românilor nemulţumiţi de organizarea alegerilor în diaspora să meargă în faţa ambasadelor şi a Ministerului Afacerilor Externe (MAE) la o manifestare comună şi paşnică, duminică seară. “Din cauza lipsei de răspuns a Ministerului Afacerilor Externe în urma nenumăratelor solicitări făcute de românii din diaspora, pentru a reglementa problema votului la al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, FADERE cere tuturor românilor care au fost nedreptăţiţi şi nemulţumiţi de organizarea alegerilor în diaspora să iasă în faţa ambasadelor la o manifestare comună şi paşnica, duminică 9 noiembrie, ora 18.00, ora României”, a anunţat Federaţia.

     

    Miercuri, 5 noiembrie

    BEC anunţă că a primit peste 200 de sesizări prin care români din străinătate cer mărirea numărului de secţii de votare din diaspora la turul 2 al prezidenţialelor şi reclamă atât lipsa de secţii în anumite localităţi cât şi nereguli în procesul de votare.

    Prezent la Giurgiu, miercuri, premierul Victor Ponta declară că a înţeles şi a considerat legitimă supărarea românilor din diaspora care nu au putut vota în primul tur al alegerilor, el spunând că nu e de acord cu ideea că cei din afara ţării sunt “mai buni” decât cei din ţară sau că alegătorii săi nu sunt la fel ca cei ai Monicăi Macovei. El a precizat că nu e de acord nici cu ideea că electoratul său nu este la fel de bun ca alegătorii Monicăi Macovei.

    Ulterior, Ponta le-a declarat jurnaliştilor că nu vor exista probleme în ceea ce priveşte asigurarea resurselor financiare şi logistice astfel încât la al doilea tur al alegerilor prezidenţiale toţi românii să poată vota fără probleme.

    MAE anunţă, miercuri, că declaraţia pe propria răspundere necesară pentru românii care votează în străinătate este disponibilă atât pe site-ul instituţiei, cât şi pe cel al Biroului Electoral Central, reamintind că formularul poate fi completat înainte de intrarea în secţia de votare, unde va fi doar semnat.

     

    Joi, 6 noiembrie

    Biroul Electoral Central face publice rezultatele finale ale primului tur al alegerilor prezidenţiale. Potrivit rezultatelor, Klaus Iohannis s-a clasat pe primul loc în opţiunile alegătorilor din diaspora la primul de scrutin al prezidenţialelor, cu 73.912 voturi (46,17%), urmat de Victor Ponta, cu 25.466 de voturi (15,89%), Monica Macovei – 24.342 (15,20%) şi Elena Udrea cu 15.656 (9,78%). Numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne în data de 2 noiembrie a fost de 161.262, fiind înregistrate 160.065 voturi valabil exprimate şi 1.169 voturi nule.

     

    Vineri, 7 noiembrie

    Vineri, Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a fost întrebat, într-o conferinţă de presă, despre suplimentarea secţiilor de votare în străinătate, el susţinând că BEC a adoptat o hotărâre “care nu confirmă existenţa unei baze juridice, potrivit legii (…) şi nu permite înfiinţarea de noi secţii”. Corlăţean a susţinut că, pentru înfiinţarea de noi secţii de votare, este necesară o întreaga procedură, care cuprinde solicitarea aprobării autorităţilor din statul care acreditează, dar şi chestiuni de ordin logistic, practic, personal, securizarea sediului.

    “Nu putem bulversa oamenii cu câteva zile înainte de vot, din acest punct de vedere, dar printr-o mai bună organizare şi o utilizare la maximum a capacităţii logistice, evident va creşte numărului celor care doresc să voteze”, a justificat ministrul de Externe.

    Ulterior, Biroul Electoral Central a comunicat că organizarea şi numerotarea secţiilor de votare din străinătate este de competenţa exclusivă a MAE, BEC neavând atribuţii legale referitoare la aceste activităţi, precizând că nu există impedimente legale pentru organizarea de noi secţii.

     

    Sâmbătă, 8 noiembrie

    Sâmbătă, în urma comunicatului transmis de BEC, Ministerul Afacerilor Externe a anunţat că se află ” într-un proces de evaluare, privind atribuţiile ce îi revin în baza Legii 370/2004 şi a hotărârilor BEC”.

    Sâmbătă, în ţară au loc mai multe acţiuni de protest faţă de modul în care s-a desfăşurat votul în diaspora. Proteste au avut loc la Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Constanţa şi Oradea, la manifestaţii fiind prezente mii de persoane.

    Protestul din Capitală, care a început în Piaţa Universităţii şi a continuat cu un marş spre sediile Guvernului şi MAE, apoi pe Calea Victoriei şi prin Centrul Istoric, s-a încheiat după cinci ore, manifestanţii anunţând că vor continua protestul duminică, de la ora 17.00, la Universitate.

     

    Duminică, 9 noiembrie

    Peste 200 de persoane au participat, duminică, la Braşov, la un miting împotriva lui Victor Ponta şi de solidaritate cu românii din diaspora, iar simultan alţi 300 de simpatizanţi ai PSD au ieşit în stradă, între cele două tabere şi jandarmi având loc îmbrânceli, două persoane fiind duse la Poliţie.

    La Galaţi are loc tot dumunică un miting de solidaritate cu românii din diaspora, îndemnându-i pe trecători să meargă la vot pe 16 noiembrie şi scandând lozinci împotriva lui Victor Ponta, o acţiune similară având loc şi la Suceava.

    Şi în Capitală peste 100 de persoane au protestat, în Piaţa Universităţii din Capitală, unde au scandat “Lăsaţi diaspora să voteze”, dar şi mesaje contra lui Victor Ponta, printre manifestanţi fiind şi un grup care a scandat lozinci antiprezidenţiale.

     

    Luni, 10 noiembrie

    Luni, Ministrul Titus Corlăţean a anunţat că l-a informat pe premierul Victor Ponta că a decis să-şi depună mandatul de ministru, menţionând că MAE îşi menţine poziţia că nu există baze legale pentru înfiinţarea de noi secţii de votare în străinătate la turul 2.

    Corlăţean a spus că în noaptea de vineri spre sâmbătă, la 23.58, s-a primit la MAE pe fax un comunicat BEC în care se preciza că nu există niciun impediment legal pentru organizarea de noi secţii de votare. El a precizat că în hotărârea anterioară a BEC, act cu forţă juridică, nu există precizarea din comunicat, iar comunicatul nu are forţă juridică.

    El a mai adăugat că MAE îşi menţine poziţia că nu există baze legale pentru înfiinţarea de noi secţii de votare în străinătate la turul 2. Corlăţean a mai spus că nu accepta ca MAE să fie implicat în jocul electoral al “domnilor Băsescu şi Iohannis”. El a menţionat că l-a informat pe premier că a decis să îşi depună mandatul de ministru.

  • CRONOLOGIE – Cazuri similare tragediei aviatice din estul Ucrainei: Avioane de pasageri care au fost doborâte de-a lungul istoriei

     Zborul SB 1812 al Siberian Airlines

        4 octombrie 2001

        78 de oameni au murit

        doborât de Ucraina


    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CRONOLOGIE: Şase săptămâni de revoltă prorusă în estul Ucrainei

     – APRILIE

    – 6 aprilie: La două săptămâni după anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia, manifestanţii proruşi ocupă instituţii oficiale la Harkov, Doneţk şi Lugansk, principalele oraşe din est, situate la graniţa cu Rusia.

    – 7 aprilie: Insurgenţii proclamă “Republica Doneţk”. Kievul acuză Moscova că urmăreşte invadarea Ucrainei, cu scopul de a “dezintegra” ţara.

    – 13 aprilie: Kievul lansează o “operaţiune antiteroristă” în est.

    – 17 aprilie: Acord la Geneva între Ucraina, Rusia, Statele Unite şi UE în legătură cu detensionarea crizei, respins de separatişti

    – 18 aprilie: Kremlinul confirmă mobilizarea trupelor la frontiera cu Ucraina (40.000 de soldaţi, potrivit NATO)

    – 22 aprilie: Washingtonul anunţă desfăşurarea a 600 de militari în Polonia şi statele baltice

    – 24 aprilie: Forţele ucrainene lansează un asalt la Slaviansk, unde cel puţin cinci insurgenţi sunt ucişi, provocând furia Moscovei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CRONOLOGIE: Cele mai grave accidente miniere produse din 1990 şi până în prezent

     CRONOLOGIE a celor mai grave accidente miniere:

    – 29 aprilie 2013 – SUDAN: 109 dispăruţi, dintre care nouă membri ai echipelor de salvare, după prăbuşirea unei mine de aur ilegale la Jebel Amir, în Darfur (vest).

    – 21 noiembrie 2009 – CHINA: 108 morţi după o explozie de gaz într-o mină din Xinxing, una dintre cele mai mari şi mai vechi din ţară, în apropiere de frontiera rusă.

    – 6 decembrie 2007 – CHINA: o explozie într-o mină din provincia Shanxi (nord), principala provincie unde se exploatează huila din ţară, s-a soldat cu 105 morţi.

    – 18 noiembrie 2007: UCRAINA: o explozie produsă într-o mină de cărbune din Doneţk (est) provoacă moartea a 101 persoane, acesta fiind cel mai grav accident minier din ţară.

    – 17 august 2007 – CHINA: 181 de mineri rămân blocaţi în două mine inundate din estul ţării, în apropiere de oraşul Xintai.

    – 19 martie 2007 – RUSIA: o explozie provoacă 108 morţi într-o mină din regiunea Kemerovo din Siberia.

    – 7 decembrie 2005 – CHINA: o explozie de gaz produsă într-o mină de cărbune din Liuguantun, în provincia Hebei (nord), s-a soldat cu 118 morţi şi dispăruţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CRONOLOGIE: Zece evenimente care au marcat fotbalul românesc în 2013


        14 martie

    După 17 ore de negocieri, omul de afaceri Ionuţ Negoiţă a preluat acţiunile deţinute de preşedintele Consiliului de Adminsitraţie, Nicolae Badea, şi pe cele ale lui Dragoş Săvulescu, devenind acţionarul majoritar al clubului FC Dinamo. Negoiţă devenise acţionar la Dinamo la începutul lunii august 2012, când a preluat, pentru o sumă de “câteva milioane” de euro, un pachet de 30 la sută din acţiunile clubului Dinamo, rămase în proprietatea lui Nicolae Badea şi Dragoş Săvulescu, după retragerea lui Cristian Borcea.

    O proporţie de 10 la sută din acţiunile clubului se află în portofoliul vechii societăţi care a administrat gruparea “alb-roşie”, restul de 90 la sută fiind acum în proprietatea lui Negoiţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CRONOLOGIE: Funeralii grandioase la care au participat mii de persoane, în ultimii 60 de ani

     EUROPA

    – IOAN PAUL AL II-LEA: La Roma, peste un milion de credincioşi i-au adus un omagiu papei în piaţa Sfântul Petru, în aprilie 2005. Numeroase reuniuni au avut loc în lume, precum şi la Cracovia, unde circa 800.000 de persoane au urmărit funeraliile pe ecrane gigantice.

    – LADY DI: La Londra, peste un milion de persoane s-au înclinat la trecerea sicriului cu trupul neînsufleţit al prinţesei Diana, înaintea unei ceremonii religioase oficiate la Westminster Abbey, în septembrie 1997.

    – IOSIF STALIN: La Moscova, cinci milioane de sovietici formează zece kilometri de cozi de aşteptare pentru a-l saluta pe “Tătucul popoarelor” şi peste un milion de persoane au asistat la funeralii, în martie 1953.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro