BusinessMagazin

Tag: CRJ

  • CRJ sesizează Avocatul Poporului cu privire la neconstituţionalitatea OUG privind bunurile imobile confiscate

    CRJ a sesizat, vineri, Avocatul Poporului (AP) cu privire la neconstituţionalitatea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului numărul 7/15.04.2015 privind privind stabilirea destinaţiei unor bunuri imobile confiscate.

    “În graba de a recupera cei trei ani de la adoptarea Strategiei Naţionale Anticorupţie 2012-2015 în care nu a făcut nimic în privinţa reutilizării bunurilor confiscate din infracţiuni, Guvernul Victor Ponta a stabilit în data de 15 aprilie 2015, în mod netransparent şi neconstituţional, printr-o ordonanţă de urgenţă, că bunurile imobile confiscate pot fi atribuite instituţiilor publice, excluzând societatea civilă şi neţinând cont de obligaţiile stabilite prin Directiva 2014/42/UE privind îngheţarea şi confiscarea produselor provenite din săvârşirea de infracţiuni în Uniunea Europeană sau cele mai bune practici europene”, se arată într-un comunicat transmis agenţiei MEDIAFAX.

    Sursa citată consideră că documentul este redactat în grabă, fiind “un exemplu de proastă legiferare”.

    “Ordonanţa nu stabileşte modul în care imobilele vor fi transparentizate astfel încat instituţiile publice interesate să ştie de existenţa lor, nu stabileşte criterii pentru atribuirea imobilelor, scopurile limitative în care pot fi folosite, regulile de monitorizare a folosii şi întreţinerii acestora post atribuire. Nota de fundamentare este redactată sumar, incomplet şi conţine informaţii neadevărate”, se mai arată în comunicat.

    CRJ atrage atenţia şi asupra faptului că OUG ar fi fost adoptată fără consultare publică, deşi, în cuprinsul notei de fundamentare, Ministerul Finanţelor Publice susţine, în contradicţie cu realitatea, că proiectul de act normativ a fost supus consulării publice, conform Legii nr. 52/2003.

    “Ordonanţa de urgenţă a fost adoptă în desconsiderarea rapoartelor Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare care recomandă României să limiteze numărul de ordonanţe de urgenţă întrucât acestea «limitează posibilităţile de consultare şi au condus la o lipsă a clarităţii legislative» (Raport MCV 2015, p 6). Ordonanţa de Urgenţă ignoră amendamentele transmise de 35 de organizaţii neguvernamentale şi 600 de cetăţeni care au solicitat reutilizarea socială a imobilelor confiscate, după modelul din Italia şi în acord cu noua Directivă privind confiscarea. Practic, acestă ordonanţă are scopul de evita dezbaterea publică deschisă şi de a goli de conţinut dreptul de participare a cetăţenilor la luarea deciziilor”, precizează sursa citată.

    În opinia Centrului de Resurse Juridice (CRJ), OUG este neconstituţională pentru că încalcă art. 115 allin. (4) din Constituţie, întrucât nu conţine nicio măsură de aplicare imediată de natură să rezolve o situaţie excepţională şi nu reiese motivul pentru care reglementarea propusă nu poate fi amânată şi trebuie adoptată prin ordonanţă de urgenţă.

    “În realitate, Guvernul se foloseşte de un pretext pentru a adopta anumite măsuri generale care exced cu mult sfera pretinselor probleme pe care le invocă”, arată CRJ.

    Un alt argument privind neconstituţionalitatea se referă la faptul că OUG încalcă art.31 din Constituţie şi art.7 alin (4) din Legea 52/2003, întrucât Guvernul a ignorat faptul că există un alt proiect de lege aflat în dezbatere publică ce conţine prevederi similare.

    “Este vorba de proiectul de lege pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Sechestrate şi pentru modificarea unor acte normative, pus în dezbatere publică la data de 31.03.2015. Proiectul de lege prevede, în art. 30, un mecanism similar pentru trecerea bunurilor confiscate în proprietate publică şi folosirea lor drept sedii ale instituţiilor publice. Este imposibil de identificat care este urgenţa extraordinară care a determinat Guvernul a ignore acest proiect de lege şi să adopte anumite prevederi cu conţinut similar acestuia pe cale separată”, se mai arată în comunicat.

    CRJ susţine că, prin atitudinea de desconsiderare a cetăţenilor a Guvernului condus de Victor Ponta, Romania pierde şansa de a transmite un mesaj puternic împotriva criminalităţii, de sprijin pentru victimele infracţiunilor şi pentru cei se opun ilegalităţilor.

    “Bunurile confiscate de la infractori nu vor putea fi redate vizibil în societate, ci vor fi în continuare ascuse prin înţelegeri politice ilegitime pentru a se reîntoarce, ca şi până acum, în mâinile infractorilor”, conchide sursa citată.

  • Centrul de Resurse Juridice propune înfiinţarea unui Mecanism Naţional de Monitorizare pentru persoanele cu dizabilităţi

    Potrivit CRJ, în România, peste 25.000 de copii şi tineri cu dizabilităţi sunt închişi în 717 instituţii de protecţie socială, privaţi de libertate, de viaţă şi familie în comunitate şi sunt puşi sub tutela unui reprezentant al statului.

    “În urma celor peste 70 de vizite realizate de monitorii Centrului de Resurse Juridice în centrele de acest tip în ultimul an, am constatat că beneficiarii trăiesc în condiţii extrem de grele, sunt lipsiţi de apărare, au foarte rar mijloacele de a se plânge autorităţilor statului şi se tem de represaliile personalului care-i îngrijeşte“, a declarat, marţi, managerul de program de la CRJ, Georgiana Pascu.

    CRJ a propus, în acest context, un proiect legislativ care, prin organizarea de vizite neanunţate în instituţiile sociale şi medicale, poate contribui la garantarea respectării drepturilor fundamentale ale copiilor şi tinerilor cu dizabilităţi închişi în instituţii.

    Propunerea legislativă vizează înfiinţarea unui Mecanism Naţional de Monitorizare, organism independent organizaţional, funcţional şi financiar, din care să facă parte persoane cu dizabilităţi şi reprezentanţi ai societăţii civile.

    Reprezentanţii CRJ au amintit că România este semnatară a Convenţiei ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilităţi şi este obligată să-şi construiască un mecanism independent de monitorizare a respectării drepturilor acestor persoane, respectiv un sistem prin care entităţi independente de statul român, care îi are pe aceşti oameni în custodie, să verifice modul în care autorităţile respectă drepturile beneficiarilor.

    “Acest mecanism pe care îl propunem astăzi Parlamentului României este menit să devină principala formă de monitorizare a modului în care acestor persoane li se respectă drepturile. Este un mod de a preveni posibilele abuzuri şi de a le descoperi acolo unde se petrec. Este, în fond, un mijloc de a le reda acestor oameni demnitatea”, a explicat Georgiana Pascu.

    În proiectul de act normativ se propune înfiinţarea Consiliul de monitorizare, autoritate administrativă autonomă cu personalitate juridică, sub controlul Senatului, cu sediul în Bucureşti.

    Consiliul de monitorizare ar trebui ca împreună cu Autoritatea de coordonare a măsurilor pentru implementarea Convenţiei să adopte şi să desfăşoare măsuri eficiente pentru creşterea gradului de conştientizare în societate în legătură cu persoanele cu dizabilităţi şi pentru promovarea respectării drepturilor şi demnităţii acestora, formuleze şi să propună spre adoptare politici publice şi programe de implementare a Convenţiei, să formuleze propuneri şi observaţii privind legislaţia existentă sau proiectele legislative şi să examineze în mod regulat tratamentul aplicat persoanelor cu dizabilităţi, cu precădere în cadrul instituţiilor.

    Printre atribuţiile Consiliului se mai numără: verificarea legalităţii prezenţei persoanelor cu dizabilităţi în instituţii, verificarea acordării îngrijirilor de sănătate şi a serviciilor medicale, inclusiv a serviciilor medicale şi de îngrijiri de sănătate mintală, verificarea, din oficiu sau la sesizarea oricărei persoane, a cazurilor în care sunt semnalate acte de tortură, pedepse sau tratamente inumane sau degradante ori alte încălcări ale drepturilor persoanelor cu dizabilităţi şi face recomandări, ori, după caz, dispune, în condiţiile legii, măsuri cu caracter obligatoriu pentru instituţiile şi autorităţile publice.

    Consiliul ar trebui, de asemenea, să sesizeze de îndată, potrivit legii, autorităţile judiciare cu privire la cazurile în care există indicii că încălcarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, în mod special a dreptului la viaţă şi de a nu fi suspuse torturii, tratamentele inumane sau degradante, a fost făcută prin fapte de natură penală, şi poate face plângere, dacă este cazul, împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată şi să urmărească dacă în cazurile de deces al persoanelor cu dizabilităţi, instituţiile sesizează organele judiciare în vederea efectuării autopsiei medico-legale obligatorii, potrivit legii.

    CRJ a precizat că în cadrul actualului sistem instituţional existent în România nu există o autoritate sau un mecanism care să poată îndeplini rolul stabilit prin Convenţie mecanismului independent. Astfel, Agenţia Naţională pentru Prestaţii Sociale (aflată în subordinea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale) are ca principal scop administrarea şi gestionarea în sistem unitar a măsurilor de asistenţă socială, precum şi monitorizarea, cu caracter general, a serviciilor sociale şi controlul măsurilor de asistenţă socială, în timp ce mecanismul prevăzut de Convenţie vizează respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi – în mod special ale persoanelor aflate în instituţii publice şi entităţi private şi incluzând serviciile medicale, precum şi drepturile, libertăţile şi facilităţile garantate prin Convenţie acestor persoane.

    CRJ a lansat şi o petiţie publică, disponibilă şi pe pagina de Facebook a campaniei “Lagărele de lângă tine”, prin intermediul căreia toţi cei interesaţi pot să contribuie la respectarea drepturilor copiilor şi tinerilor cu dizabilităţi din instituţii.